KorAP: Find »[drukola/base=adjectiv & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...117 118 119 ...236 >

5,887 matches

Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799

cazuri care au ținut prima pagină a readus în atenția... (TVR 1, 26.IV.2010) Dacă cineva dintre cei invocați de domnul Sorin Roșca Stănescu vor să intervină... (Antena 3, 30.III.2009). 2.9. Acordul semantic al adjectivului predicativ Adjectivul se acordă semantic cu unele substantive de genul feminin care au sens generic (acordul făcându-se la masculin). Se poate face o corelație cu structurile cu coordonare, în care două nominale [+Animat] coordonate, dintre care cel puțin unul are referent

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
II.2008) și guvernul, și președintele dă aviz negativ (Antena 3, 2009) atât "Observatorul" de la ora 7, cât și cel de la ora 19 a fost cel mai urmărit (Antena 1, 23.III.2009). 4. Acordul adverbului Unele adverbe omonime cu adjectivele, care au rolul de modificatori ai unor participii adjectivizate, sunt acordate prin atracție. Prin atracție, prin anticiparea acordului între adjectiv și substantivul centru este acordat și adverbul: (58) despre noii veniți în Liga 1 (Radio România Actualități, 20.V.2008

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
de la ora 19 a fost cel mai urmărit (Antena 1, 23.III.2009). 4. Acordul adverbului Unele adverbe omonime cu adjectivele, care au rolul de modificatori ai unor participii adjectivizate, sunt acordate prin atracție. Prin atracție, prin anticiparea acordului între adjectiv și substantivul centru este acordat și adverbul: (58) despre noii veniți în Liga 1 (Radio România Actualități, 20.V.2008) o serie de noi veniți (TVR 1, 14.V.2008) Se pare că noile venite nu sunt înregistrate (Radio România

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
la persoana I sau a II-a, fie considerăm că verbul are trăsături interpretabile, fie presupunem că avem a face cu elipsa sau nelexicalizarea unui pronume personal. Cu pronumele de politețe de persoana a II-a, acordul în gen al adjectivului predicativ se face pe baze referențiale, iar acordul verbului-predicat, pe baze formale. Astfel, verbul copulativ și adjectivul pot avea trăsături de număr diferite (Dumneavoastră sunteți ocupat). Locuțiunile pronominale de politețe de persoana a III-a, formate dintr-un substantiv și

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
avem a face cu elipsa sau nelexicalizarea unui pronume personal. Cu pronumele de politețe de persoana a II-a, acordul în gen al adjectivului predicativ se face pe baze referențiale, iar acordul verbului-predicat, pe baze formale. Astfel, verbul copulativ și adjectivul pot avea trăsături de număr diferite (Dumneavoastră sunteți ocupat). Locuțiunile pronominale de politețe de persoana a III-a, formate dintr-un substantiv și un posesiv (de persoana a II-a sau a III-a) sau un pronume personal în genitiv

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
persoana I sau a II-a (cu N2), conform unor date statistice culese cu ajutorul unui motor de căutare de pe internet. Ultimul tip de sintagme binominale discutat îl reprezintă sintagmele superlative cu genitiv, destul de rare ("Fruncea" hotelurilor din România e bănățean). Adjectivul predicativ sau participiul primesc trăsătura de gen de la N2 și pe cea de număr de la N1. Acordul poate fi caracterizat ca semantic: este firesc ca acordul să se facă la singular, întrucât sintagma superlativă denumește o singură entitate, selectată din

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
al XVIII-lea, București, Editura Academiei Române. Badecker, William, 2007, "A feature principle for partial agreement", în Lingua, 117, p. 1541-1565. Barbu, Ana-Maria, 2004, Sintaxa determinatorilor. Analiză lingvistică și aplicație computațională, București, All Educațional. Barbu, Ana-Maria, 2008, Situații de acord ale adjectivelor pronominale, comunicare susținută la Colocviul Catedrei de Limba română a Facultății de Litere, Universitatea din București, 4-6 decembrie. Bateman, Nicoleta, 2002, Gender Agreement in Romanian, University of California, San Diego (ms., internet). Bateman, Nicoleta, Maria Polinsky, 2009, "Romanian as a

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Studii și cercetări lingvistice, XV, 1964, nr. 3). Diaconescu, Paula, 1970, "Mărcile semantice distinctive ale genurilor în limba română", în Actele celui de-al XII-lea Congres internațional de lingvistică și filologie romanică, București, Editura Academiei Române. Dinică, Andreea, 2008, Acordul adjectivelor participiale în limba română actuală, comunicare susținută la Simpozionul Internațional de Lingvistică, București, 28-29 noiembrie 2008. Dobrovie-Sorin, 1990, "Clitic doubling, wh-movement, and quantification in Romanian", în Linguistic Inquiry, 21, p. 351-398. Dobrovie-Sorin, Carmen, 1993, The Syntax of Romanian. Comparative Studies

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
mod special de problema dublei marcări a cazului în sintagmele cu doi determinanți. 23 Numeroși vorbitori doresc să afle "cum este corect", pe baza normelor gramaticale. 24 Întrucât aceste forme se acordă cu substantivul, ar fi mai potrivită denumirea de adjective pronominale. Există însă unele argumente pentru a considera că ele sunt pronume și când se acordă, drept care ele pot fi desemnate prin termenul generic "pronume" indiferent de contextul sintactic în care apar. 25 "Agreement in adnominal modification may be case

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
legat de rădăcina lor comună: în latină, formele posesive suus, sua, suum au la bază tema pronumelui reflexiv (cf. Bujor și Chiriac, 1971: 65). 40 Se poate face o paralelă între adverbul chiar și forma însăși: adverbul chiar provine din adjectivul clar, în urma unui proces de gramaticalizare asociat cu o modificare fonetică (Mîrzea Vasile, 2009). În mod similar, forma însăși, inițial adjectivală, trece printr-un proces de adverbializare. 41 Acordul la feminin este posibil în contextul în care un nominal de

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
d. Bucureștii, cărora totuși nu li vom refuza numele de oraș (M. Eminescu, Opere, IX) 53 Toponimele cu formă de plural (și înțeles de singular) care au articol definit la plural (Iașii, Bucureștii, Humuleștii etc.) nu pot fi însoțite de adjective, la plural sau la singular. Pentru a putea fi determinate de adjective, aceste toponime trebuie să fie însoțite de articolul definit la singular: (i) a. *Bucureștii postcomuniști - vs. Bucureștiul postcomunist b. *noii Iași - vs. noul Iași c. *noii Adunații Copăceni

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Eminescu, Opere, IX) 53 Toponimele cu formă de plural (și înțeles de singular) care au articol definit la plural (Iașii, Bucureștii, Humuleștii etc.) nu pot fi însoțite de adjective, la plural sau la singular. Pentru a putea fi determinate de adjective, aceste toponime trebuie să fie însoțite de articolul definit la singular: (i) a. *Bucureștii postcomuniști - vs. Bucureștiul postcomunist b. *noii Iași - vs. noul Iași c. *noii Adunații Copăceni - vs. noul Adunații Copăceni O excepție ar fi unele sintagme fixe, ca

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
56 Pronumele dumneavoastră este format din substantivul domnia și pronumele posesiv de persoana a II-a plural, voastră. 57 Unele adverbe nu pot apărea în această poziție: nu se spune *A greși e firește, ci A greși e firesc, cu adjectiv. 58 Multe dintre aceste propoziții sunt simțite de vorbitori ca provenind din reorganizări sau trunchieri ale unor fraze mai complexe, ori reluări ale unor secvențe de propoziții anterioare. Enunțuri cu subiect GPrep au fost semanlate și în engleză (L. Avram

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
93 Predicatele colective cer ca în poziția subiectului să fie un nominal la plural sau o sintagmă coordonată. Sunt mai multe tipuri de predicate colective: verbe ca a se aduna, a se strânge; îmbinări verb + substantiv: a forma o coadă; adjective ca mult, numeros; adverbe: împreună; substantive precum cuplu, pereche, echipă, adunare, mulțime. Dintre predicatele colective, unele admit în poziția subiectului doar un substantiv la plural sau o sintagmă coordonată conținând cel puțin un conjunct la plural, nu și o sintagmă

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
aceasta fiind interpretată ca o apoziție, nu ca un subiect postverbal: Este un cuplu frumos, Ion și Maria. 95 Predicatele reciproce pot fi verbe (intrinsec reciproce - a se asemăna, a coexista - sau contextual reciproce - a se saluta, a-și zâmbi), adjective (intrinsec reciproce - adiacent, asemănător, coexistent, concomitent, paralel sau contextual reciproce - drag, înțelegător, prietenos), adverbe (aidoma, aproape, asemenea) sau substantive (frate, cumnat, coleg). În lingvistica engleză, acest tip de predicate sunt numite simetrice (având același sens indiferent de ordinea argumentelor, însă

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
în eveniment, nu la eveniment în sine (ceea ce favorizează utilizarea formei adjectivale în poziții specifice adverbului). În exemplele (71a), (71c) și (72), verbele din poziția de subiect se referă la acțiuni cu actant +uman. 115 Sunt atestate și exemple cu adjectiv (Să greșești e omenesc, www.de-blog.net), dar acestea apar prin migrarea unor termeni din clasa adjectivului în clasa adverbului (dată fiind omonimia dintre mulți termeni aparținând celor două clase). 116 Pe internet (pe forumuri) se pot găsi și exemple

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
exemplele (71a), (71c) și (72), verbele din poziția de subiect se referă la acțiuni cu actant +uman. 115 Sunt atestate și exemple cu adjectiv (Să greșești e omenesc, www.de-blog.net), dar acestea apar prin migrarea unor termeni din clasa adjectivului în clasa adverbului (dată fiind omonimia dintre mulți termeni aparținând celor două clase). 116 Pe internet (pe forumuri) se pot găsi și exemple cu acord la persoana a III-a: Bad Boy Blue, Chelu și subsemnatul vă așteaptă provocările (forum

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
se folosesc alternativ sau și ori: Franța sau Italia ori Brazilia vor juca în finală alături de Argentina. 136 Exemplele cu determinant demonstrativ arată că este imposibil de calculat și o trăsătură de număr formală (vezi infra, 3.4.). 137 Adj = adjectiv; ArtDef = articol definit; SCoord= sintagmă coordonată. 138 Vezi infra, 3.5. Adjectivul propriu-zis și cel participial. 139 Ca și la articolul definit antepus (vechiul prieten și coleg Ion), spre deosebire de cel enclitic postpus (colegul și prietenul Ion). 140 Niște se poate

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
juca în finală alături de Argentina. 136 Exemplele cu determinant demonstrativ arată că este imposibil de calculat și o trăsătură de număr formală (vezi infra, 3.4.). 137 Adj = adjectiv; ArtDef = articol definit; SCoord= sintagmă coordonată. 138 Vezi infra, 3.5. Adjectivul propriu-zis și cel participial. 139 Ca și la articolul definit antepus (vechiul prieten și coleg Ion), spre deosebire de cel enclitic postpus (colegul și prietenul Ion). 140 Niște se poate combina doar cu substantive numărabile la plural și cu substantive masive. Agramaticalitatea

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

Tipuri de analize semantice pentru se......................................... 176 6.1.2. Aplicarea acestor analize la limba română.................................. 180 6.1.3. O analiză potrivită pentru situația din limba română.................. 183 6.2. Statutul sintactic al elementului se........................................................ 187 7. Notă despre adjectivele ergative..................................................................... 196 8. Concluzii......................................................................................................... 199 Capitolul 4: Teste sintactice de delimitare a clasei și relevanța acestora pentru limba română.............................................................................................. 201 1. Preliminarii: teste, diagnostice, nepotriviri.................................................... 201 2. Adjectivarea participiului............................................................................... 202 3. Selecția auxiliarului de perfect compus și acordul participiului perfect

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
capitol sunt: clasificarea semantică și sintactică a verbelor inacuzative din limba română; prezentarea fenomenului alternanței cauzative și a explicațiilor pentru apariția acestui fenomen; prezentarea relației semantice, lexicale și sintactice dintre ergativ și reflexiv. Ultimul punct al capitolului are în vedere adjectivele ergative. Al patrulea capitol este rezervat testelor sintactice pentru delimitarea clasei verbelor inacuzative, a căror folosire este legată de abordarea sintactică, dar care au fost explicate și din alte perspective. Deși, aparent, este vorba despre un inventar al diagnosticelor propuse

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
a expune principiile unei teorii lingvistice la care fac referire, fie pentru a descrie modelul propus de un anumit autor; am separat grafic aceste secțiuni explicative pentru a nu îngreuna expunerea. Abrevieri a = micul ~, proiecție care găzduiește argumentul extern al adjectivelor (inergative) A = subiectul verbelor tranzitive A (poziție ~) = poziție în care se poate atribui/verifica un rol tematic Abs./abs. = Absolutiv Ac./ac. = Acuzativ Agr = Agreement (engl.), categoria funcțională acord AgrP = Agreement Phrase (engl.), grupul acordului AgrO/Agr2 = Object Agreement (engl.

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
anumite paradigme, de cea de la nominativ (din această categorie face parte și cazul instrumental-ergativ); un sistem de patruzeci de cazuri locale, formate de la aceeași bază ca și grupul de trei cazuri de mai sus. La aceste cazuri care privesc substantivul, adjectivul și pronumele, se adaugă patru cazuri care privesc numai anumite forme ale adjectivului. În acest sistem cazual complex, cazul instrumental-ergativ exprimă reciprocitatea (Hjelmslev 1972 [1935]: 154), deci, în același timp, o apropiere și o depărtare și, în plus, o stare

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
instrumental-ergativ); un sistem de patruzeci de cazuri locale, formate de la aceeași bază ca și grupul de trei cazuri de mai sus. La aceste cazuri care privesc substantivul, adjectivul și pronumele, se adaugă patru cazuri care privesc numai anumite forme ale adjectivului. În acest sistem cazual complex, cazul instrumental-ergativ exprimă reciprocitatea (Hjelmslev 1972 [1935]: 154), deci, în același timp, o apropiere și o depărtare și, în plus, o stare de echilibru sau de stabilitate, numită repaus. Aceste nuanțe se manifestă mai ales

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
în familia indo-europeană; inițial, fenomenul a fost descris ca fiind o structură pasivă (Montaut 1998b: 140; 2006). Structura ergativă din limba hindi modernă, ca și cea din panjabi și marathi își are originea în construcția pasivă; participiul trecut pasiv sau adjectivul verbal a preluat rolul de a exprima procese trecute încă din sanscrita clasică (Montaut 1998b: 143). Încă din epoca marilor epopei (Mahabharata, Ramayana), enunțurile la trecut erau predicații nominale cu agent instrumental, iar participiul trecut pasiv (acordat cu pacientul în

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]