3,667 matches
-
la Montaigne, la La Bruyère, la Rochefoucauld). Din rațiuni metodologice, însă, lucrările acestora nu pot fi incluse în categoria unora cu pretenții științifice. Ele n-au reprezentat preocupări sistematice, care să fie extinse la nivelul societății. S-au făcut observații admirabile, care au urmărit să stabilească legătura dintre un anumit spirit moral de cumpătare sau lipsă de cumpătare și tensiunea arterială a oamenilor. Toate aceste încercări s-au păstrat la nivelul unor tentative individuale, fără a putea fi integrate unor sisteme
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
adus un personaj simbol din literatura universală, Don Juan, personaj încercat de vanitate, cu dorință de putere. Adler a arătat că acest personaj își are în mod egal corespondentul în lumea femeilor, remarcabil prin încercarea de umilire a bărbaților, descriind admirabil situațiile de protest al virilității, materializate prin evocarea de tendințe homosexuale sau de frigiditate. Adler a apreciat că, adesea, nevoia de dominare găsește forme mascate de manifestare, sub aspectul compasiunii sau devotamentului când femeile ajung să iubească un bărbat slăbit
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
care asigură mișcării literare, artistice, științifice, unitatea de direcție necesară. El favorizează astfel triumful idealului clasic caracterizat prin grija pentru ordine, rigoare, respectul regulilor și imitarea anticilor, căutarea grandiosului și a maiestuosului. În anii 1660-1685, o pleiadă de scriitori, folosind admirabilul instrument care devenise limba franceză, strălucesc în genurile cele mai diverse și devin modele pentru toată Europa: Racine, Molière, Bossuet, Pascal, La Fontaine, pentru a nu-i cita decît pe cei mai mari. Versailles. În același timp regele cere celor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
că umplu ziarele cu povestirea faptelor lor. Nu astfel dorește guvernul să fie administrată țara [...]". Guy Thuillier, Témoins de l'administration, Paris, Berger Levrault, 1967, p.65-66. 2.Napoleon către Las Cases (1816): "Organizarea prefecturilor, acțiunea lor, rezultatele obținute erau admirabile și prodigioase. Același impuls se găsea dat în același moment la 40 de milioane de oameni; și, cu ajutorul acestor centre de activitate locală, mișcarea era tot atît de rapidă la toate extremitățile ca și în centru. Prefecții, cu toată autoritatea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
puțin cîte puțin sub tutelă societatea franceză întreagă. "Această evoluție nu s-ar fi produs dacă, în străfundurile sale, societatea noastră nu ar fi reclamat-o. Or este exact ceea ce s-a petrecut. Reînnoirea Franței după Eliberare, dacă a mobilizat admirabil energiile, pe de altă parte a consolidat și o veche tradiție colbertistă și iacobină, care face din stat o nouă providență. Nu există aproape nici o profesie, nu există nici o categorie socială care, după douăzeci și cinci de ani, să nu-i fi
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
greacă, filozoful e cineva care se rupe metodic de viziunea comună asupra lucrurilor, încercînd să trezească în sine și în ceilalți o privire zenitală asupra lumii și asupra propriei vieți. De aceea, el le apare concetățenilor săi ca un om admirabil, dar și straniu, străin, care, străduindu-se să sfîșie vălul convențiilor, ajunge să fie considerat primejdios Contemplativul căruia Philon din Alexandria îi recomandă xeniteia, înstrăinarea și călătoria în vid2, fără scop terestru, ca și omul sfînt al Antichității tîrzii sau
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
noastră, societățile și instituțiile noastre, formele mentale în care sîntem modelați nu ne mai dau nici un sprijin pentru a-l atinge, ba, dimpotrivă, ne împing spre uitarea lui. Ce ne mai rămîne atunci? Să-l tratăm doar ca pe un admirabil capitol de istorie a ideilor, fără nici o posibilitate de a-l atinge efectiv? E, fără îndoială, puțin probabil să-l atingem, dar posibilitatea de principiu nu poate fi negată, nici nu a dispărut. A presupune contrariul ar însemna să răsturnăm
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
drum, construiește o metodă care poate călăuzi demersul interior. Teologia își regăsește astfel sensul prim de experiență spirituală, din care pot decurge elaborările discursive ale teologiei conceptuale. Același înțeles îl avea, de altfel, filozofia în lumea antică, după cum a demonstrat admirabil Pierre Hadot : ea însemna în primul rînd exercițiu spiritual, împărtășire a experienței de cunoaștere, suport pentru cunoașterea vie a principiilor. Metoda cusană mobilizează într-un crescendo complicativ facultățile sensibile, cele raționale, cele intelectuale sau contemplative ale ființei umane, culminînd cu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a fost menționată de multă vreme. Astfel, În Istoria naturală, Pliniu cel Bătrân (23 - 79), după ce sintetizează cu exactitate cunoștințele acumulate În domeniul metalurgiei În general și a fierului În special, scrie: „Cei care extrag fierul procură omului o unealtă admirabilă dar primejdioasă. Căci cu această unealtă brăzdăm pământul, sădim pomi, lucrăm grădinile roditoare și, tăind lăstarii sălbatici ai viței de vie, o silim să Întinerească În fiecare an. Cu această unealtă construim case, spargem pietre și Întreprindem numeroase lucrări de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
a fost menționată de multă vreme. Astfel, În Istoria naturală, Pliniu cel Bătrân (23 - 79), după ce sintetizează cu exactitate cunoștințele acumulate În domeniul metalurgiei În general și a fierului În special, scrie: „Cei care extrag fierul procură omului o unealtă admirabilă dar primejdioasă. Căci cu această unealtă brăzdăm pământul, sădim pomi, lucrăm grădinile roditoare și, tăind lăstarii sălbatici ai viței de vie, o silim să Întinerească În fiecare an. Cu această unealtă construim case, spargem pietre și Întreprindem numeroase lucrări de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
acelor dezvoltări ale spiritului, care se nasc spontan și nu au nici o pretenție la o valorificare universală sau constrângătoare”(Jacob Burckhardt: Weltgeschichtliche Betrachtungen, p. 57) zice Jacob Burckhardt, care nu e numai celebrul istoric al Renașterii italiene, dar și un admirabil filosof al istoriei. Caracterul de spontaneitate atribuit creațiilor de cultură în această definiție ne arată legătura lor intimă cu însăși esența spiritului, care e libertatea. Cultura nu se decretează, ea se naște. Nașterea aceasta, care se numește de obicei inspirație
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
vreme că pământul e sferic, comiteai o erezie. Dacă susțineai că el se învârtește în jurul soarelui, comiteai altă erezie. Dacă făceai ipoteza că nu există numai o lume siderală, ci mai multe, care nu duceau decât la o și mai admirabilă măreție a Creatorului lor, comiteai altă erezie. Numai pentru îndrăzneala de a porni pe Marea necunoscută ca să demonstreze că pământul e rotund, Cristofor Columb a fost condamnat de sinodul local din Salamanca. Și totuși în marele navigator și în genialii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
accent pastoral operei sale, folosește un tril de pasăre, scurt, pe care îl pierde apoi imediat în valurile armoniilor. Imitația naturii în muzică iese din marginile artei și alunecă în senzaționalul acrobatic. Gândiți-vă la Ciocârlia, care e o imitație admirabilă, dar în același timp o piatră de încercare pentru prestidigitația vioristului sau pentru agerimea grumazului unui cântăreț din nai. Există totuși în simfonia modernă o așa zisă muzică descriptivă. O reprezintă îndeosebi Richard Strauss, mai cu seamă prin Simfonia Alpilor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
al cărei nume propriu e bucuria. Arta, prin perfecțiunea sensibilă, ne împărtășește bucuria infinitului. E un sentiment de uitare a lumii materiale și de evadare imediată în vagul superior al posibilităților ideale. într-un elan euforic, Alexandru Macedonski a exprimat admirabil acest sentiment paradoxal al bucuriei estetice: Voind să uit că sunt din lume, voiesc să cred că sunt din cer. E și măreția, dar e totdeodată și neputința artei redată în acest vers. Ea ne face într-adevăr să uităm
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
poate deveni chiar și fără voie sa un manipulator, un practicant al îndoctrinării, căci „îndoctrinarea este cea mai veche și cea mai puțin bănuită formă de realizare a educației“ (C.N. Bower apud C. Cucoș, 1999, p. 210). Îndoctrinarea este un admirabil instrument pentru cei care știu dinainte ce scopuri au de atins și ține de intenționalitatea celui care apelează la ea. A îndoctrina înseamnă a face ceea ce nu se spune, „a ține o lecție cuiva pentru a-l câștiga de partea
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
forte" poate fi divizată în actanțială și circumstanțială. 2.4.1. Reîncadrarea "forte" actanțială se caracterizează prin substituirea subiectului textemului cu subiectul coreferentul. Un exemplu concludent în această privință îl constituie modulațiile afirmației lui Cațavencu potrivit căreia industria română e admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipsește cu desăvârșire. În discursul public actual, maniera prin care onerosul personaj caragialesc descrie acest sector economic e folosită adesea pentru a reliefa alte carențe politice, culturale și administrative ale societății românești. Câteva exemple în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a Sfântului Duh și nu lucrează sub înrâurirea Sa, moment care declanșează campania pascală pentru "reintrarea în Ortodoxie" și în care se angajează o parte dintre discipolii Magistrului, erudiți și adevărați creștini practicanți, propunând spațiului ecleziastic și intelectual un exemplu admirabil a ceea ce înseamnă dezbatere teologică elevată. La 29 ianuarie 1929, Mircea Vulcănescu, Sandu Tudor și George Racoveanu publică textul "Infailibilitatea Bisericii și failibilitatea sinodală" în care stabilesc drept criteriu de identificare a infailibilității, ecumenicitatea. Ecumenicitatea nu poate fi o unitate
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în dezordine și neorânduială, într-o desfătare care implică încălcarea legii! Mai ales în Biserică! Și de ce nu și în afara Bisericii! Ecclesia se cere a fi prelungită și în viața cotidiană, printr-o practică exemplară care să probeze un comportament admirabil. Prin atitudinea lor, credincioșii sunt datori să demonstreze că religiozitatea și disciplina sunt aspecte consubstanțiale ale realității spirituale. Nu moda este cea care dă măsura vieții religioase, ci asumarea cu umilință și bucurie deopotrivă a mărturisirii creștine, în care cuvântul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
scrie a Irinei Mavrodin s-a oprit pentru totdeauna în seara zilei de 22 mai 2012. A fost o colaboratoare constantă a revistei noastre. Prezentă lună de lună în "Convorbiri literare", mai bine de un deceniu, ne-a onorat cu admirabile pagini, scrise într-un stil desăvîrșit și cu o mare finețe intelectuală. Irina Mavrodin, poetă, eseistă, traducătoare, critic literar și teoretician al actului creator, om de aleasă cultură, excelentă cunoscătoare a culturii franceze, traducătoare din acest spațiu a unor opere
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
vreme o cunoaștere imperfectă, dibuitoare a realității noastre pretindea zadarnic de la mine rînduire și exprimare. Concluziile oscilau nelămurite, ca aburul. Cînd iată că, tot ceea ce bănuiam îl aflu trecut și gîndit (cu ce alte vizionare puteri) în această tulburătoare carte". Admirabilă este concizia prin care, în cîteva fraze e cuprinsă întreaga vrajă a Crailor: În desfăcutul suflet al Bucureștiului nocturn, umbra Penei Corcodușa și depărtata lumină a imaterialei Ilinca sînt zone de vibrație joasă și înaltă. Polii între care strălucesc culorile
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
eroare sistematică, din acelea care altădată făceau pe domnul Lovinescu să ia poezia intelectualistă ca poezie parnasiană. Procedeul figurației (Pastel pustiu, Priveliște) așa de frecvent în Philippide, se acopere de precedentul indiscutabil al lui Novalis". Este emoționantă și în totul admirabilă atitudinea față de un alt poet, contemporan lui, atitudine atît de rar întîlnită în mohorîtele noastre zile: "Dar elogiul meu absolut se îndreaptă către pictorul Celui din urmă om. Nimeni în poezia noastră nu ne-a dat fiorul unui haos fără
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
timp considerabil, nu prin poleirea frazelor, ceea ce ar fi fost o zădărnicie, dar prin munca de eliminare a prisosurilor, de organizare internă a ideilor: de captare a lor, la izvorul cel mai direct. Idealul său e clasic și a fost admirabil definit de Minkowsky (vorbind de Dirichlet): "un minim de formule oarbe unit cu un maxim de idei vizionare". Un minim de formule oarbe unit cu un maxim de idei vizionare se află în întregul său Joc secund. Vorbind despre virtualitățile
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pierdut nimic din recunoașterea și prestigiul pe care îl meritau. Virgil Nemoianu e unul dintre puținii autori remarcabili și publicați în alte spații lingvistice și culturale, care face constant în scrierile sale apel la autori români - fapt mai mult decît admirabil. Profesorul româno-american încearcă să descifreze mecanismul intrării unor opere în domeniul canonic: "Canonizarea e în primul rînd un proces democratic. Cărturarii, instituțiile, ideologiile, grupurile de scriitori sau, nu în ultimul rînd, persoanele individuale pot propune, iniția, presa și manipula cît
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
totul devine marfă. Cînd totul se vinde/ Cînd totu-i o marfă" - Legende)". Este subliniată structura maladivă a poetului, nu mai puțin una dintre cele mai tipice trăsături, ironia, una încărcată de abisuri psihologice, ce, totodată îi luminează în chip admirabil aristocratismul orgolios al lui Bacovia. Doctoranda de la Zürich definește ironia drept politețea disperaților. Și comentează următoarea frază, dintr-o proză a poetului: "Plîng, fiindcă valsul de anul acesta e trist ca și cele vechi și fiindcă toți sînt inteligenți în
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în fața elevilor probleme sociale, nu numai ale antichității ci, deseori, ale contemporaneității. Demostene Botez, fost elev al lui Axinte Frunză, ni-l prezintă astfel: „A fost un scriitor cu totul remarcabil, care a scris nuvele, care a făcut traduceri admirabile și totuși ne-a învățat latina, mai mult decât ne-a învățat cel mai sever și mai violent profesor. De la Axinte Frunză am învățat nu numai limba, el ne-a introdus în atmosfera și în obiceiurile cotidiene din Roma antică
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]