3,791 matches
-
decoleze. A trebuit să mă cazez într-un hotel Sheraton oribil. Sunt epuizat și toate liniile telefonice au fost întrerupte până acum. Îmi pare atât de rău că n-am putut să te contactez seara trecută, fiindcă, știi, je t’adore. M-a cuprins un megaatac de vinovăție. Când te gândești c-am fost atât de neîncrezătoare în timp ce Eduardo dormea sub vreun cearșaf sintetic, îngrozitor, de hotel. Totuși, n-am spus nimic. Hai să te scot la cină în seara aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
aștepta pe fundul farfuriei. Eduardo putea să dispară liniștit în călătoriile lui de afaceri și să nu mă sune deloc în tot timpul acesta, dacă dorea. —Iartă-mă, Principessa, m-a rugat din nou. —Ești iertat, i-am răspuns, fiindcă ador sfârșiturile fericite care implică și un cadou. — Mergem? mă întrebă —Bine, dar mai întâi mă duc până la toaletă. Voiam să-mi rujez buzele și să-mi refac puțin machiajul înainte să plecăm acasă. Aș putea spune că eram până peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
lui Ian McEwan, în special pagina 135. Acolo e scena de sex sălbatic. 3. Rubrica Nunți din Sunday Times. E important să știi cine a ieșit de pe piață. 4. Apropo de piață, lista FTSE 1001 e motivul pentru care Julie adoră Wall Street Journal. 5. Catalogul de primăvară de la Barneys. 6. Ultimele zece pagini din romanul Corecțiile de Jonathan Franzen. Julie s-a prins că nimeni n-o să ghicească vreodată că n-a citit toată cartea dacă menționează relația lui Chip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
șopti: —Ai auzit vestea cea îngrozitoare? — Ce s-a-ntâmplat? am întrebat-o. —E vorba de Daphne. M-a sunat, ieri, de la hotelul Bel-Air. A trebuit să plece de acasă, Bradley a avut o aventură cu decoratoarea. Și, deși Daphne adoră cum i-a decorat casa din Beverly Hills, i se face rău de fiecare dată când pășește pe covorul Aubusson din sufragerie. Poți să-ți imaginezi, să nu suporți să stai în propria-ți casă?! Mă simt atât de oribil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
spune că o vrea pe Daphne înapoi, dar ea vrea să se prevaleze de prevederile contractului prenupțial. Nu se poate! Eu încă mai cred că ar trebui să vadă ce se mai poate face cu mariajul lor. Bradley chiar o adoră, e doar spălat pe creieri, ticălosul. Barclay s-a agitat atât de mult până să stabilească meniul, încât, la sfârșit, ziceai că el însuși e un pește-luptător. —Cei care țin cură de slăbire, când se duc undeva, nu vor să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
ei m-a enervat rău de tot. —Iubito! turui ea încântată când am răspuns. Sper că n-ai uitat de aniversarea tatei. I-am trimis trei mesaje lui Julie Bergdorf s-o invit și pe ea - știi că tata o adoră - dar nu mi-a confirmat. Vine? —Habar n-am, mamă, i-am răspuns. —Ce-i cu tine? Cât stai? Ajung sâmbătă și plec luni. Trebuie să scriu un articol săptămâna următoare. —Doar trei zile! Dacă continui să te istovești în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
am rezistat să nu flirtez puțin într-o doară cu el. Spre deosebire de flirtul la greu, când știi c-o să se-ntâmple ceva și ți-ai făcut din timp epilarea pubiană pentru chestia cu Brazilia.) —S’ v-ajut? mă întrebă. Dumnezeule, ador băieții englezi care vorbesc monosilabic. Mă duc cu gândul la Heathcliff sau ceva de genul ăsta. — Poți să mă duci până acasă? —Unde? —La The Old Rectory. E în Stibbly. —Cam departe. Junincile, îmi explică, arătând spre remorcă. Dar pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
cu pietriș. Am înaintat cu pietrișul scârțâindu-mi sub tălpi, am pășit pe-un grătar special, care împiedică vitele să intre pe domeniu (très greu cu pantofii de la Jimmy Choos, dar nu imposibil, în caz că vă întrebați). Domeniul era superb. Dumnezeule, ador grădinile proiectate de Capability Brown! Voi nu? Când am ajuns la intrarea principală, am observat blazonul familiei pictat deasupra ei în auriu și albastru. Așa fac cei din nobilimea britanică, în caz că nu sunteți intimidați îndeajuns, vă servesc blazonul familiei, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Ca să încurc lucrurile și mai rău, m-am trezit întrebându-mă dacă-n Anglia se găsesc Truse de Noapte. Se lăsă o tăcere încordată, care a fost întreruptă de întrebarea majordomului: —Să-i aduc domnișoarei un sherry? — De fapt, aș adora un Bellini, am spus optimistă. —O să bea un ceai, replică Charlie. Nu vreau să intru în amănunte, dar adevărul e că oamenii nu se schimbă niciodată. Ca întotdeauna, Charlie se pronunța ferm împotriva Bellini-urilor. Desigur, spuse majordomul, grăbindu-se să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
decât în ambalajul lor de carton. — Mda, ar trebui să-ți ceri. Apoi ne vom putea bucura cu toții de petrecere și, poate, o să te și culci cu el. —Julie, încetează! Ai un Ambien? am întrebat-o. N-o să reușesc să adorm fără un supliment chimic. — Sigur, răspunse Julie cotrobăind într-una din gențile de pe jos. Găsi un recipient micuț din plastic, îl deschise și-mi dădu o pastilă portocalie. Am strecurat-o în gură și am înghițit-o cu o dușcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
s-a-ntîmplat de-adevăratelea. — Și Încă și mai greu de crezut că Frank e vinovatul? — Imposibil, spuse Sanger pe un ton măsurat, urmărindu-mi reacția. Frank e ultima persoană din Estrella de Mar care-ar fi putut să declanșeze incendiul. El adora ambiguitatea și propozițiile terminate cu semn de Întrebare. Focul e un lucru prea categoric, pune capăt oricăror discuții pe indiferent ce subiect. Îl cunoșteam bine pe Frank, pe vremuri am jucat bridge cu el la Clubul Nautico. Spuneți-mi, Frank
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
parte din mîinie, parte din admirație și plăcere voluptuoasă. — Laurie..., murmură el. Ea e vedeta ta, Charles. — Ești sigur? E-n stare să joace? — Sper că nu. Ne trebuie un gen aparte de... prezență. Clubul tău de film o s-o adore. — O să mă gîndesc la asta. Ai făcut cunoștință cu ea? — Evident. Betty Shand are jumătate din acțiunile clubului din Fuengirola. — O fi avînd... Pare destul de fericită cu Sanger. — Nimeni nu e fericit cu Sanger, spuse Crawford și lovi ușor cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
și scutură din cap aruncîndu-și pe spate părul negru. Se uită la Crawford cum făcea pe nebunul jonglînd cu trei telefoane mobile sub o cascadă de petale și confetti. — Bobby Crawford... e popular, nu-i așa? Preacucernicul vostru psihopat. Îl adoră toată lumea. — Tu nu, Paula? — Nu. (Își mușcă buza, de parcă se străduia să șteargă amintirea unui sărut.) Cred că nu. — CÎndva a Însemnat enorm pentru tine. — Acum, nu. I-am văzut și celelalte laturi. — Alea sînt bine controlate. Nu știu de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
el? — Poate. Dar mă-ndoiesc. — S-a folosit de ea, a lăsat-o să se degradeze ca să-i incite pe ceilalți. Nu e-n cea mai bună formă azi, festivalul e prea mult pentru ea. Jos, În port, acolo o adoră publicul. CÎntă Într-un bar cu muzică de jazz de lîngă atelier. PÎnă și Andersson s-a scuturat de carcasa lui morocănoasă și-a-nceput s-o uite pe Bibi Jansen. Îi e mai bine acolo decît să zacă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
de acord. Dar, la scurtă vreme după aceea, aflase, într-un mod dureros pentru el, că Edi se fălea printre cunoscuți că are talent la desen. Era într-o seară când trecuse pe la ei o fată care îl iubea - îl adora, ce mai! - pe Edi. Edi întârziase, era - evident - cu Anda. Fata se așezase pe un scaun în sufragerie, picior peste picior, și privea visătoare pe geam, așteptând absentă și răbdă toare sosi rea lui Edi, făcând totală abstracție de Bobo
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
lui frate. îl impresionaseră atunci, mai mult ca oricând, glasul ei aparent băiețos și reacțiile ei tulburi, imprevizibile. De altfel, de câte ori o auzea, se lăsa cucerit de modul cum îi curgeau gândurile, ca șuvoaiele unei ape repezi de munte. O adora ca pe o ființă pogorâtă dintr-o altă lume. O ființă pe cât de imaterială, pe atât de concretă și ispititoare. Bobo se anină cu privirea de portretul Clarei. De creștetul inundat de viziuni și de pupilele care, în mod ciudat
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
pe spate, în aceeași poziție în care se afla când o sărutase domnul Ionescu pe obraz, înainte de a adormi. încă mai simțea, în mod ciudat, umezeala sărutului de pe obraz. Izul acela grețos de vin roșu îngurgitat cu sete. Domnul Ionescu adora vinul roșu. Adormi abia în zori și avu un coșmar, din care se trezi brusc, transpirată. Se trezi atât de brusc, încât, de data aceasta, nu mai uită visul. în coșmar, înota într-o piscină rotundă, rotindu-se în cercuri
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
și ele vor țâșni cu o explozie în grozitoare dinăuntru înspre afară. Scoase iute calmantul din geantă și-l mărunți rapid între dinți, înghițind sfărâmăturile amare cu nerăbdare, aproape cu lăcomie. Se uită în jur. Femeia în vârstă de lângă ea ador mise, cu capul căzut în jos. Simți și ea o torpoare în tot corpul și o du rere de cap surdă și persistentă. Aruncă o privire fugară pe hublou. „Aș avea mare nevoie de tine acum, Edo!“ rosti ea în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
dintre pomii de spalier să crească În voia lui, o Încălcare blasfemătoare a celei de-a unsprezecea porunci: Să cureți toți pomii. Pentru mine aceasta a fost Întotdeauna deosebirea esențială dintre noi; stranie totodată, misterioasă din punct de vedere genetic. Adoram ceea ce lui Îi provoca repulsie. Propriile mele „livezi“ au fost, din clipa În care le-am văzut pentru prima dată, dumbrăvile și crângurile uitate și din ce În ce mai pustii ale vestului Angliei, iar mai târziu ale Franței. Încă mai am În grădină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
Carl Linnaeus, care Între 1730 și 1760 a etichetat, sau a Încercat să eticheteze, cele mai multe dintre creaturile Însuflețite. Poate că nimic nu este mai impresionant În Uppsala decât simplitatea ordonată și dimensiunile reduse ale acelei grădini (tatăl meu ar fi adorat-o) și imensele consecințe care au decurs din ea, În ce privește modul nostru de a vedea și gândi lumea ce ne Înconjoară. Este ceva mai mult decât un alt altar faimos al iubitorilor de natură, cum ar fi Selborne sau Coate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
masa lor: N-am bani și nu-ți dau! Nu-ți ofer nimic, parazitule, se răsti el, căutându-și simultan cu pantoful maleta-diplomat, pe care o simțise tot drumul clătinându-se între fluierul-piciorului și stinghia piciorului mesei. De adevăratelea, Vladimir adora dintotdeauna experimentele sociale care stimulau perfecțiunea relațiilor interumane, iar fasonul cerșetorului de a se înființa la masa lor, îngăimând iscusite și viclene tânguiri, a fost cel care i-a eliberat imaginația. După o primă manifestare a unei vrăjmășii prefăcute, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Rostește pe același ton: Dimpotrivă, draga mea, iubesc Germania. Redevine serios. Pentru mine ea reprezintă Schiller, Goethe, Bach. În schimb marele Reich milenar oferă reperele antiumane ale doctrinei naziste numite Gestapo 48 sau SS49, a uniformelor brune sau negre care adoră ca o icoană chipul Führer-ului. Mă îngrijorează prezența SS-istului aici la București. De ce? În ultimul timp, bântuie prin capitală tot felul de zvonuri, mai ceva decât fantomele într-un castel scoțian. Una dintre aceste "vești sigure" vehiculează ideea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
unde fusese recomandată în tinerețe de regina Elisabeta și apoi, de regina Maria), cultivate cu o rară consecvență de Aurelia Cionca. Valoarea documentară a acestor „Amintiri” este indiscutabilă, fiindcă acoperă aproape o jumătate de secol din viața muzicală românească. Copil-minune, adorat de Casa Regală a României, Aurelia Cionca dezvăluie momente inedite care au stat „ascunse” multă vreme din motive politice, unele referitoare la George Enescu și acest mediu aristocratic, puțin abordat în istografia noastră.
Muzicieni rom?ni in texte si documente(XXV). Fondul Aurelia Cionca(III) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/83684_a_85009]
-
studiu (gîndind: v-ati bucurat de glorie, deși ați avut și detractori care însă nu v-au turburat exaltările spiritului, v-ați bucurat de onoruri, v-ați căsătorit și aveți și o fată și după câte am auzit soția vă adoră și acum...). De altfel, continuai, Faust e un personaj nesărat, absolut neinteresant, după ce redevine tânăr continuă să nu trăiască nimic, fiindcă el nu se implică în tragedia Margaretei, la sfârșit îl vedem cum se cară spre noi aventuri. Ce fel
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
venea Ana, dar pe ea o apucase să-i facă atunci și o prinse acolo miezul nopții... în sfârșit se culcă, după ce îmi arătă niște mațe pe jumătate goale, cu întreruperi, care numai a cârnați nu semănau. Nu apucasem să adorm, când îi auzii în întunericul dormitorului strigătul. Aprinsei lumina: "Ce este?" Am avut un junghi, zise, dar foarte dureros." " Sigur, zisei, stai tu să faci cârnați ore întregi, că o să-ți fie bine. Toate sânt la dispoziția ta." Și stinsei
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]