3,174 matches
-
Reprezintă o arie naturală de protecție specială ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip acavtic). Rezervația este situată în bazinul hidrografic superior al Cuiejdiului - afluent pe stânga al Bistriței - respectiv, pe cursul mijlociu al pârâului Cuiejdel (afluent de stânga al Cuiejdiului). Zona de alimentare a lacului este delimitată la nord de Vârful Tarnițelor (1081 m) și Măgura Gârcina (873 m); la est de culmea Hălăgeanu (1017) și Vârful Muncelul (1067 m), la vest de Dealul Piciorul Crucii
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
malul drept și 30 m spre malul stâng și o lungime de circa 80 m. Bazinul de alimentare al lacului are o suprafață de 8,75 km2 - majoritatea din subbazinului pârâului Cuiejdel și restul din subbazinele pâraielor Glodu și ale afluenților mai mici de pe versanți. Scurgerea din cuveta lacului în albia Cuiejdelului se realizează printr-o deschidere de aproximativ 3 metri aflată la contactul barajului cu versantul drept al văii. În aval de lac mai există patru lacuri mici cu suprafețe
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
din anul 2010, a fost demarat un proiect de amenajare a acestei arii ce vizează în primul rând modernizarea căilor de acces. Lacul s-a format în mai multe etape începând cu anul 1978 pe cursul mijlociu al pârâului Cuejdel (afluent de stânga al râului Cuejdiu), prin surpări și alunecări succesive pe partea stângă a văii la baza Culmii Munticelu. Alunecarea s-a produs între km 0,5 și 1,5 km amonte de confluența cu Cuiejdiul pe o suprafață de
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
simetric. Ea este alimentată din zapezi și ploi, izvorând la mare înălțime de sub Vârful Omu. Curgând în lungul axului sinclinalului, ea este alimentată și din subteran, pentru că apele infiltrate pe flancuri se scurg spre albia Ialomiței conform inclinării stratelor. Numeroși afluenți cu obârșia pe/sub podul Bucegilor converg spre bazinetele amintite, contribuind la mărimea debitului râului colector. Menționam printre ei Doamnele, Horoaba, Tătaru, Mircea, Bolboci, Zănoaga pe dreapta; Valea Sugarilor, Cocora, Blană, Oboarele, Scropoasa și Orza pe stânga. În general, afluenții
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
afluenți cu obârșia pe/sub podul Bucegilor converg spre bazinetele amintite, contribuind la mărimea debitului râului colector. Menționam printre ei Doamnele, Horoaba, Tătaru, Mircea, Bolboci, Zănoaga pe dreapta; Valea Sugarilor, Cocora, Blană, Oboarele, Scropoasa și Orza pe stânga. În general, afluenții sunt seci în cursul mediu și superior dar în timpul averselor de ploaie au un regim torențial. Între văile din interiorul masivului Bucegi, pârâul Izvorul Dorului prezintă un caz aparte. Străbătând în lung podul dinspre Prahova, la înălțimi de 2100-1700 m
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
Prin cotul de 90 grade pe care îl face între Vârful cu Dor și Vânturis, Izvorul Dorului se îndreaptă spre est, pentru a se varsă în Prahova. În cursul superior, mare parte din parau este sec (că și micii lui afluenți) sau are puțină apă, dar în regiunea în care își schimbă direcția, începe să aibă apă și își mărește debitul, așa încât la vărsare apare că un parau viguros, capabil să transporte și să depună mari cantități de aluviuni. Pâraiele de la
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
este un afluent de stânga al Răutului ce izvorăște din s. Lipnic și debușează în Răut de pe malul stîng, la kilometrul 191 de la gura de vărsare a acestuia, lîngă s. Putinești, la altitudinea de 85 m. Lungimea râului este de 101,3 km
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
salcâm), care ocupă doar 1,2% din suprafața bazinului. Rețeaua hidrografică este dezvoltată (0,44 km/km2), fiind alcătuită din 107 râuri cu lungimea totală de 424 km, dintre care 99 au o lungime de până la 10 km, iar trei afluenți - Valea Curechilor, Ciorăria și Cogan -de 10-12 km. Valea râului este puțin șerpuitoare, cu lățimea de 2-3 km, lîngă s. Drochia se lărgește până la 4,5 km. Versanții sunt abrupți cu înălțimea de 40-120 m, concavi și drepți, constituiți din
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
localități Răducăneni a fost locuit în secolele X-XII, fiind descoperite urme pe care unii le atribuie pecenegilor. Pe la începutul secolului al XIX-lea, hatmanul Răducanu Rosetti a întemeiat așezarea Răducăneni pe moșia sa. Satul este situat pe valea pârâului Bohotin, afluent de dreapta al Prutului, de-a lungul drumului care leagă orașele Iași și Huși. El se află la o distanță de 41 km de fosta capitală a Moldovei. Iniția, satul făcea parte din județul Fălciu. În anul 1806, stăpânul moșiei
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Paul din Răducăneni () [Corola-website/Science/317496_a_318825]
-
de vânătoare al indienilor Paiute, care obișnuiau să vină aici din din Marele Bazin prin trecătoarea Kebler. În anul 1874 regiunea este descoperită de o expediție condusă de olandezul Ferdinand Vandeveer Hayden care au urcat pe valea Gunnison River, un afluent al fluviului Colorado. Regiunea bogată în zăcăminte de argint, a declanșat o febră de îmbogățire a coloniștilor albi. Aceștia au sosit aici și au deschis în regiune, mine numeroase. Localitatea din centrul regiunii miniere a luat ființă în anul 1880
Crested Butte, Colorado () [Corola-website/Science/321878_a_323207]
-
Rîul Lopatnic (Lopatinca) este un afluent de stînga al Prutului, are o lungime de 57 de km și își adună apele de pe o suprafață de 257 km². Practic, este un rîu intern al Republicii Moldova, care izvorăște la cîțiva kilometri de frontiera cu regiunea Cernăuți, trece prin
Râul Lopatnic () [Corola-website/Science/321449_a_322778]
-
Internaționale pe 26 septembrie 1990. Cei 21,382 ha ai parcului sunt situați în principal în Edmonson County, Kentucky, cu mici zone de extindere spre est, în Harț County și Barren County. Acesta este centrat în jurul Râului Green, cu un afluent, Râul Nolin, care se varsă în Râul Green în interiorul parcului. Cu pește 630 km de pasaje, este de departe cel mai lung sistem de peșteri cunoscut din lume, fiind de peste două ori mai mare ca al doilea sistem de peșteri
Parcul Național Peștera Mamutului () [Corola-website/Science/321460_a_322789]
-
până la 1.100-1.200 m. Munții se prezintă sub forma unor platouri (plaiuri) modelate pe șisturi cristaline (Ursici, Târsa) sau platouri calcaroase (Cioclovina, Vârtoapele), cu numeroși martori de eroziune, separați de văile adânci ale Luncanilor și Grădiștei și de ale afluenților acestora. Se disting: a) Platoul Ursici, caracterizat printr-o suprafață aproape netedă, cu marginile crestate de afluenții Streiului și Luncanilor, are altitudinile maxime în Vârful la Cruce (1.019 m) și Vârful Iubăii (1.010 m); b) Platoul Târsa, o
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
Ursici, Târsa) sau platouri calcaroase (Cioclovina, Vârtoapele), cu numeroși martori de eroziune, separați de văile adânci ale Luncanilor și Grădiștei și de ale afluenților acestora. Se disting: a) Platoul Ursici, caracterizat printr-o suprafață aproape netedă, cu marginile crestate de afluenții Streiului și Luncanilor, are altitudinile maxime în Vârful la Cruce (1.019 m) și Vârful Iubăii (1.010 m); b) Platoul Târsa, o suprafață larg ondulată, deasupra căruia se ridică vârfurile Secuiului (948 m), Alunului (984 m) și Târsa (949
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
Râul Lăură este un curs de apă, afluent al râului Suceava. Râul izvoraște de la o cotă de 604 m din munții Obcina Mare - vârful M.H. Slatina - Beznarka și dealul Baciului aflat pe teritoriul loc. Crasna sat. Beznarka din Bucovina (actualmente în Ucraina) și după ce trece frontieră cu România
Râul Sicova () [Corola-website/Science/316837_a_318166]
-
o lățime de 249 m (dar o înălțime de doar 1,8 - 2,2 m), ea fiind cea mai lată cascadă din Europa. Orașele mai mari traversate de Venta sunt Mažeikiai în Lituania și Kuldīga și Ventspils în Letonia. Între afluenții săi se numără Abava (singurul cu lungimea de peste 100 km), Virvyčia, Varduva, Viešetė, Vadakstis și Ciecere.
Venta () [Corola-website/Science/316854_a_318183]
-
național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și este inclusă în Parcul National Domogled - Valea Cernei. Aria naturală este suprapusa sitului "Natură 2000 „Domogled - Valea Cernei”" și reprezintă o zonă muntoasă (1.000 m. altitudine medie) aflată în bazinul râului (afluent al Cernei) ce adăpostește floră și fauna specifică Carpaților Meridionali. Rezervatia a fost creată cu scopul de a proteja mai multe specii de arbori și arbuști prezente în arealul ariei, astfel: fag ("Fagus sylvatica"), ulm de munte ("Ulmus gablra"), frasin
Belareca () [Corola-website/Science/328978_a_330307]
-
a teraselor de pe dreapta Bistriței , îngustându-se la est spre Cheile Zugrenilor și deschizându-se larg spre vest. Așadar are o formă lobata, compartimentele mai joase ale acesteia fiind drenate de principalele râuri afluențe ale Bistriței ( Dorna , Neagră Șarului și afluenții acestora) și fiind separate de culmi mai înalte ce reprezinta în cea mai mare parte prelungiri ale crestelor principale ale Masivului Călimani . Acest fapt determina separarea geografică a depresiunii în: este o depresiune tectono-erozivă drenata de Bistrița cu afluenții săi
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
și afluenții acestora) și fiind separate de culmi mai înalte ce reprezinta în cea mai mare parte prelungiri ale crestelor principale ale Masivului Călimani . Acest fapt determina separarea geografică a depresiunii în: este o depresiune tectono-erozivă drenata de Bistrița cu afluenții săi Dorna și Neagră Șarului. Relieful este sculptat în formațiuni sedimentare pliocene și vulcanice. Zona se încadrează sistemului depresionar subvulcanic intern, cu amprenta proprie de groapă tectonica provenită prin prăbușire. Evoluția s-a produs pe aripa vestică a cristalinului (Masivele
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în nord-estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud. Aria naturală în extremitatea estică a județului Bistrița-Năsăud, în Munții Călimani (în zona de izvorâre a "Văii Repedea", afluent de stânga al Bistriței Ardelene), pe teritoriul administrativ al comunei Bistrița Bârgăului. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone
Valea Repedea () [Corola-website/Science/325378_a_326707]
-
bazin hidrografic din este cel al rîului (ebr. Nahal Arava)(ar.Wadi'Araba) care se drenează în Kikar Sdom. Rîul Arava colectează apele de inundații care ajung la el din zone întinse de pe cuprinsul Munții Neghevului și al Munților Edom. Afluentul principal al rîului Arava pe teritoriul Israelului este Nahal Paran Alți afluenți mai mari sunt Nahal Hayun, care strânge apele din sudul Neghevului, și Nahal Nekarot care strânge apele din craterul (mahtesh) Ramon. Alte pârâuri însemnate în Israel, care se
Arava () [Corola-website/Science/325424_a_326753]
-
Araba) care se drenează în Kikar Sdom. Rîul Arava colectează apele de inundații care ajung la el din zone întinse de pe cuprinsul Munții Neghevului și al Munților Edom. Afluentul principal al rîului Arava pe teritoriul Israelului este Nahal Paran Alți afluenți mai mari sunt Nahal Hayun, care strânge apele din sudul Neghevului, și Nahal Nekarot care strânge apele din craterul (mahtesh) Ramon. Alte pârâuri însemnate în Israel, care se varsă direct în Kikar Sdom, sunt Nahal Amatziyahu și Nahal Tzin. Altitudinea
Arava () [Corola-website/Science/325424_a_326753]
-
Edom sunt mai puternice și mai dulci Aprovizionarea cu apă a beneficiat de mai multe foraje de apă, majoritatea găsindu-se după acordul de pace iordano-israelian, pe teritoriul Iordaniei. Arava este uneori lovită de inundații puternice și rapide venind de la afluenți. Clima în Aravá este deșertică subtropicală. Cantitatea de precipitații anuale este de 30-100 mm. Temperaturile vara ating peste +40°C, umiditatea fiind foarte redusă. Iarna temperaturile sunt blânde. Valea Aravá sau Wadi Araba se distinge prin o heterogenitate a habitatelor
Arava () [Corola-website/Science/325424_a_326753]
-
Hășmașul Mare 1.783 m, Oatra Ascuțită 1.668 m, Curmătura 1.610 m), doline, lapiezuri, chei, văii. Masivul Hășmașul Mare este locul de obârșie a mai multor cursuri de apă ce brăzdează întreaga zonă muntoasă, astfel: Râul Olt cu afluenții adunați în amonte (valea Fierului, Fagu Oltului, Șerpatacul, valea Sărăturii, râul Șandru); Râul Mureș cu afluenții: Mezeș, Otveș, Boteni, Voșlăbeni, Cindeni sau Chirtaegher; Râul Bicaz cu afluenții: pârâul Oii ("Hăghimașul"), Bicăjel, Surduc, râul Vereșcheu, valea Suhardului, Cupaș, Lapoș, Șugău sau
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
chei, văii. Masivul Hășmașul Mare este locul de obârșie a mai multor cursuri de apă ce brăzdează întreaga zonă muntoasă, astfel: Râul Olt cu afluenții adunați în amonte (valea Fierului, Fagu Oltului, Șerpatacul, valea Sărăturii, râul Șandru); Râul Mureș cu afluenții: Mezeș, Otveș, Boteni, Voșlăbeni, Cindeni sau Chirtaegher; Râul Bicaz cu afluenții: pârâul Oii ("Hăghimașul"), Bicăjel, Surduc, râul Vereșcheu, valea Suhardului, Cupaș, Lapoș, Șugău sau pârâul Micloșenilor. Clima rezervației naturale Masivul Hășmaș, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru este una temperată, specifică Orientalilor
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]