3,379 matches
-
Nu, mai bine cinci păstăi de fasole verde. OK? Mi-aș dori să fiu mai relaxată, dar un bâzâit din creier Îmi spune că am uitat ceva. Ce mai era? Ce mai era? 19.16: La culcare, Emily e foarte agitată și vrea să-i mai spun o dată povestea cu Paștele. E obsedată de ea de când și-a dat seama săptămâna trecută că pruncul Iisus despre care a cântat colinde de Crăciun a crescut și-a ajuns bărbatul de pe cruce. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
care o ai În gură. Nu e pâine? Nu ai voie să mănânci ou de Paște... Păi, tati nu trebuia să-ți spună asta. Nu sunt groaznică. OK, să mergem. Prima zi de școală după vacanță și copiii sunt la fel de agitați și febrili ca poneii Înainte de un concurs hipic. Emily vorbește peltic și stâlcit ca un bebeluș, ca de fiecare dată după absența mea sau Înainte de a pleca din nou. Mă Înnebunește. —Mama, de cine-ți place cel mai mult din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
mult dacă vreau să fac O BAIE? Rich Întinde un braț spre mine, dar Îl resping. Lacrimile mele sunt Îngrijorător de fierbinți - temperatura apei În care nu mă voi spăla. Trebuie să Încerc să mă calmez. Soțul meu pare foarte agitat. De ce nu s-a bărbierit? Chiar În momentul ăsta, se aude o voce de sus, de deasupra noastră, tânguindu-se: „Roo, Roo“. 32tc "32" M-am Întors prea devremetc "M‑am Întors prea devreme" 01.05: V-ați gândit vreodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Va a rămas la primele două-trei lecții de iubire! Și-au plimbate degetele și buzele peste tot, femeia din obișnuință sau numai din cauza celor „câteva sute” a executat o mișcare de rotație, timp În care săruta fiecare parte a corpului agitat, Va a făcut la fel și când au ajuns acolo el s-a oprit și a explorat cu degete tremurânde minunea fără seamăn și a simțit că Ildiko, ajunsă deasupra sa, execută În zonă o anumită mișcare ritmică, pe cât de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
tu te duceai cu ea. Unde anume? Mereu m-am Întrebat. — Nicăieri. Pur și simplu ne plimbam În jurul terenului de tenis. Cam cum se desfășoară și viața mea de-acum. Probabil atunci ți s-a deschis gustul. De-aia devii agitat cînd e vorba să prinzi rădăcini pe undeva. Să știi că Estrella de Mar seamănă foarte mult cu Arabia Saudită. Poate de-aia am venit aici... Fixă suprafața mesei cu o privire mohorîtă, deprimat de toate acele amintiri. Fără să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
să oprim petrecerea de diseară. A ridicat brațele spre mine și am Îmbrățișat-o scurt, Încercînd să-i potolesc tremurul umerilor. Îi simțeam inima bătînd pe sternul meu. Se scuturaseră toate ipocriziile ultimelor luni, rămînÎnd În urma lor această tînără doctoriță agitată și temătoare. — Dar cum, Paula? Ar putea fi dificil. Trebuie să-l avertizăm pe Sanger. Ar putea să plece cu Laurie la Marbella. — Sanger n-o să plece. L-au Împins deja afară din Estrella de Mar. Și chiar dacă ar pleca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
ceilalți - femei și bărbați - nu vor vorbi cu mine în fața camerei de luat vederi, pentru un film, și nu vor accepta să-i fotografiez, să văd cimitirul și templul, turnurile tăcerii. E numai o secvență dintr-o poveste lungă și agitată, despre prietenie, credință, dragoste și moarte, iar timp de doi ani, cât am lucrat la acest roman, pot spune că am respirat înăuntrul celei mai frumoase și mai vechi dintre religiile profetice ale lumii. Iranul, ca și alte țări ale
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Unde pleci? Ne așteaptă cu masa! îl auzi pe Godun. Înainte să spună orice altceva, căută printre ulmi, pân’ la capătul zării, și gândi că acolo era qiblah. Chiar ar fi putut să se roage, dar nu reuși. Se simțea agitat. Se uită cum se-neacă lumina și știu, pentru prima oară, după mulți ani, că între ai lui era vremea Isha, vremea închinării celei mai lungi, care sfârșea ziua. Nu știa că tristețea poate să îți fiarbă în rărunchi precum
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
în schimb, te-au lăsat să vorbești. ― Au hotărât ei ce urma să spun, în fina. Dar altceva era în inima mea. ― Și chiar n-ai regretat niciodată? ― Că am scăpat cu viață, nu. VI ― Numai subconștientul meu colcăie. Dorm agitat și visez tot felul de lucruri ciudate, mări noroioase, câini cu ochi omenești, pe care, dacă le-aș auzi de la altul, le-aș socoti niște aberații. Într-o noapte, camera mea se umpluse de clepsidre sparte din care curgea nisipul
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
dacă ea este semnul unei naturi perfecționate, nu trebuie, oare, ca fiecare să dorească să Îi studieze, să Îi surprindă tainele? Așa se face că nu mai este nicidecum indiferent dacă disprețuim sau adoptăm trecătoarele prescripții ale MODEI, deoarece mens agitat molem: spiritul unui om poate fi ghicit după felul În care Își ține bastonul. Titlurile se degradează sau dispar o dată ce ajung ceva obișnuit; Însă există o forță menită să stipuleze altele noi, și anume opinia; or, moda nu a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Aubrey de Vere adastă Într-un vertigiu voluptuos ce Îndeamnă la trăiri șocante și senzații rare, echivoce. Neliniștea nelămurită Îl chinuie, dar Îl și mulțumește ca o experiență insolită; În zăpușeala umedă a unei nopți stranii și grele, el pare agitat, vorbește „pripit și tremurat”, scuturat de friguri, deși se răsfrânge În sine, cu surâsul pe buze, cu „patimă și dor”. Portretul său fastuos constituie un fel de infrastructură ce ordonează toate celelalte secvențe ale narațiunii, iluminându-le convergența spre o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
de plastic pentru mâncare, plină ochi cu fructe, pe care le puse pe un raft mic de dedesubtul mesei directorului de scenă. Philip Cantley îl aștepta pe Ben să termine de vorbit cu mine, ca un leu în cușcă. Părea agitat, n-avea stare, aruncând priviri în stânga și în dreapta, până și fularul de la gâtul lui era mototolit. Trecând pe lângă ei ca să cobor în atelier, mă țintui cu o privire goală, care părea să treacă prin mine. Încă mai semăna cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Sam! Sally mă sărută pe amândoi obrajii, ca de obicei. Avem o idee nemaipomenită. Da, mi s-a mai spus, zisei eu, sprijinindu-mă de perete. Și cu cât mi se spune de mai multe ori, cu atât devin mai agitată. Nu, chiar e o idee minunată, zise Thierry cu convingere. Dacă făcea echipă cu Matthew, băiatul ăsta va duce Anglia la pierzanie la următoarea Olimpiadă a glumelor. —Inspirată în întregime din mobilele tale. Ah, la dracu. M-am întins după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
acasă. Observând că mi-am mai ars puloverul pe piept în alt loc, mi-am scos mănușile și am început să adun bucățelele de material ars. Obiceiul, bată-l vina. Sunt sergent adjunct Fogarty, zise el pe un ton cam agitat, și aceasta este agent Hamlin. Da, am făcut deja cunoștință. Bun, care e treaba? Chiar n-am timp de pierdut. Am identificat corpul care a fost găsit acolo jos, spuse agenta Hamlin, arătând cu capul spre trapă. Nu prea părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
ca aceia ai unei eroine dintr-un desen animat japonez. Purta blugi cu talie joasă, o bluză minusculă și, da, una din acele perechi îngrozitoare de teniși. Am oftat. Începu să vorbească cu o răbufnire de sticlă de apă minerală agitată. —Sam? Lurch mi-a zis că ești aici cu Violet. Unde e Margery? Se uită de jur împrejur de parcă s-ar fi așteptat ca Margery să apară de sub masă. — Ce i s-a întâmplat lui Philip? Spuneau că a murit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
De pe scenă, se auzeau vocile lui Oberon și a lui Puck. Violet, care ieși ultima, stătea la pândă, cu un picior în aer, ca o căprioară hăituită. Se uita în jur cu îngrijorare. — Sophie? zise ea, cu o voce pierdută, agitată. Sophie! Sophie alerga deja spre ea. — Vi! Ce s-a întâmplat? Am auzit prin difuzor. Te simți bine? Violet se aruncă în brațele lui Sophie, abandonându-i-se asemenea unei sirene sex simbol dintr-un film mut. — După asta trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
noastră în oglindă. —Ca de obicei, zise el, partea mai grea e, zise el studiindu-mi sânii, va fi să ne hotărâm ce facem mai întâi... —Hugo! Cineva bătea la ușă. Era una dintre asistentele directorului de scenă, care strigă, agitată: —Ăă, te așteaptă toată lumea pe scenă. —Mama mă-sii! zise Hugo, în timp ce mi-am tras în jos tricoul și m-am dat jos din poala lui. —Încercările Pamelei, va continua. O lăsăm pe Pamela în ghearele maleficului Baron von Fielding
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
comentariu. — Păi, atunci, zise Janey, simțind că a atins un punct nevralgic, mă bucur să aud asta. Se întoarse către mine, vrând în mod clar să schimbe subiectul; dar Helen nu voia să lase totul baltă. — E, hai, zise ea, agitată, mijind-și ochii verzi. Nu e asta totul. Pe bune, cred că Violet e blestemată. Adică, dacă te gândești la tot ce s-a întâmplat - ajunge târziu al repetiții, leșină, ca să nu mai vorbim de Philip - se zice că știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
ultimul colț și am ajuns la biroul adjunctului directorului de scenă. Louise vorbea precipitat la microfonul din căști. De pe scenă se auzea vocea lui Marie, care-și spunea unul dintre lungile sale monoloage. Vocea ei părea mai stridentă și mai agitată ca de obicei. Dincolo de masă, puțin mai la stânga, se afla Steve, țipând aproape pe mutește la mașinistul care mânuia cablul Tabithei. Victima lui stătea pe loc, cu mâinile încă prinse în jurul cablului, albă ca varul din cauza șocului. Părea că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
se întâmplase cu cablul Tabithei ca să mai aștept până la sfârșitul piesei. Cum se întâmplă de obicei pe la teatru, Janey dăduse deja de vreo doi impresari pe care-i cunoștea și tot discuta cu ei. În spatele scenei, atmosfera era una foarte agitată sau poate era vorba de altceva, un fel de morbiditate care atinsese cote înalte; deja oamenii renunțaseră să mai prevadă ce dezastre îi pândeau și așteptau pur și simplu să vadă ce avea să fie de data asta, cu nervii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
i se potrivea. Totuși, nu puteam da vina pe el. Mă îndoiam că dacă aș fi fost legată de un scaun, cu cineva lângă mine care ține o seringă periculos de aproape de brațul meu, aș fi părut mai puțin tensionată, agitată și lista ar putea continua, cu toate adjectivele pe care producătorii de pastile împotriva durerilor de cap le folosesc pentru a-ți defini starea înainte de a fi hăpăit vreo două pastile de-ale lor, pe bază de codeină. Singura surpriză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
după care am abandonat-o, cu regret. — Dar ea știa de tine? Știa că-l omorâseși pe Philip? zisei eu, în schimb. Nu știu! zise Ben, aproape țipând. Dar știe ceva. Și nu mai suport! Își rotea privirea prin cameră, agitat, tremurând din cap până în picioare. Cu Philip a fost așa de ușor, adăugă el, de parcă ar fi simțit nevoia unei explicații. Deja era cu capul pe birou, aproape adormit. N-a trebuit decât să-i fac injecțiile. Am folosit două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
cu spectacolul se aflau într-o Patisserie Bliss, la Angel, bând capuccino și mâncând cornuri cu ciocolată. Eu îmi comandasem unul cu brânză și roșii, dar atunci când l-am primit n-am putut decât să ciugulesc din el, fiind prea agitată. Îmi pierise cu totul pofta de mâncare. În curând aveam să merg la culcare. Dacă aveam noroc, poate-mi trăgea cineva un glonț în cap înainte să mă arunce la groapa de gunoi. Sophie întinse mâna și-mi atinse ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
eu rămân în orașul ăsta, căci vărul meu nu a mai zis nimic despre plecarea în bejenie. Cu toate astea, la mai puțin de o săptămână mai apoi, Sara își schimbase părerea. Veni într-o seară la noi acasă, foarte agitată, trăgând după ea trei dintre copii, cel mai mic abia un pic mai răsărit decât mine. — Am venit să-mi iau rămas-bun. M-am hotărât în cele din urmă să plec. Mâine în zori pleacă o caravană spre Portugalia; o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
propusese, pentru prețul pe care-l plătea, nu voia să fie dezamăgită. Când Um-Bassar mi-a poruncit, m-am întors la locul meu. Ghicitoarea a rămas atunci nemișcată câteva clipe. — Trebuie să așteptăm ca djinnii să se potolească, sunt prea agitați, explică ea pe ton de confidență. Se lăsă un lung moment de tăcere, apoi ea începu să vorbească cu djinnii. Le șușotea întrebări, apoi se apleca deasupra vasului pentru a observa gesturile pe care ei le făceau cu mâna sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]