6,939 matches
-
armată îndreptată împotriva țării, Președintele României ia măsuri pentru respin gerea agresiunii și le aduce neîntârziat la cunoștință parlamentului, printr-un mesaj. Dacă parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanșarea agresiunii. În caz de mobilizare sau de război, parlamentul își continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor. Președintele României instituie, potrivit legii, starea
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
eșuată - de provocare a metamorfozei transfiguratoare, de unde și culoarea predominant elegiacă. Poetul-personaj e, În chip evident, „mesagerul”, cel care, În locul „descinderii polițiste”, vrea să aducă (drept răspuns la Întrebarea „— Pe cine căutați?”, rostită de „vocea tremurată” de teama constrîngerilor și agresiunii) semnele fraternității și comuniunii, ale luminii sărbătorești a existenței: „să deschid ca un țipăt ușile iubirii și ale fastului” (s.n.). Legătura cu poezia lui Voronca se vede imediat. Aceeași „obsesie modelatoare” funcționează și În cărțile sale de versuri, unde motivul
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
jignirea altora. După cum se poate observa: - agresivitatea nu este un sentiment, ci o formă de comportament; - agresivitatea implică și o formă de intenționalitate (neglijența nu este suport al agresivității, numai ceea ce este realizat cu discernământ); - cel vătămat evită, pe cât posibil, agresiunea. După opinia aceluiași profesor, agresivitatea presupune mai degrabă un nivel augmentat, crescut de duritate. Conceptul de agresivitate apare mai mult în limbajul sociologiei educației, decât în cel al psihologiei educației. Astfel, Buss (Psihologia agresiunii, 1961), arată că nivelurile agresivității sunt
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
discernământ); - cel vătămat evită, pe cât posibil, agresiunea. După opinia aceluiași profesor, agresivitatea presupune mai degrabă un nivel augmentat, crescut de duritate. Conceptul de agresivitate apare mai mult în limbajul sociologiei educației, decât în cel al psihologiei educației. Astfel, Buss (Psihologia agresiunii, 1961), arată că nivelurile agresivității sunt: 1. Agresivitate FIZICĂ. 2. Agresivitate VERBALĂ; criteriile după care a fost analizată sunt: - caracterul activ/caracterul pasiv - caracterul direct/caracterul indirect În paragrafele care urmează sunt prezentate principalele manifestări agresive, accentuându-se dezvoltarea comportamentală
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
structură: A. Paradigma biologică McDougall (1923) vorbește despre instinctul agresiv care s-ar afla la temelia războaielor; Freud (1924) vorbește despre instinctul distructiv (Thanatos); K. Lorenz (1966) întemeiează etologia (știința care se ocupă de studiul comportamentului animal) și afirmă că agresiunea este o forță a vieții cu rol decisiv în viața socială etc. Alte orientări în interiorul aceleiași paradigme sunt teoria hormonală, structura cerebrală, aberațiile cromozomiale etc. B. Paradigma frustrare - agresivitate Lansată de Dollard (1939) și explicată ca fiind o tensiune emoțională
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ce pot regla comportamentele agresive sunt: recompensa, pedeapsa și indiferența. Provenind din latinescul adgresio, care înseamnă atac, agresivitatea exprimă, potrivit Dicționarului de Sociologie (1993), „comportamentul verbal sau acțional, ofensiv, orientat spre umilirea, minimalizarea și chiar suprimarea fizică a celorlalți”. Agresivitatea, agresiunea și violența au nuanțe diferite. Atitudinea agresivă implică scopul distructiv; violența, fiind o conduită agresivă acută, caracterizată în special prin folosirea forței fizice, este limitată în timp, atât prin rapiditatea trecerii la act, cât și prin rapiditatea realizării agresive. Agresiunea
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
agresiunea și violența au nuanțe diferite. Atitudinea agresivă implică scopul distructiv; violența, fiind o conduită agresivă acută, caracterizată în special prin folosirea forței fizice, este limitată în timp, atât prin rapiditatea trecerii la act, cât și prin rapiditatea realizării agresive. Agresiunea este trecerea de la potențialitate la actul propriu-zis, implicând un comportament cu o motivație: „distrugere parțială sau totală, în sens propriu sau figurat, a unui obiect sau a unei persoane”. Agresivitatea, ca modalitate de relaționare interumană, îmbracă diverse forme, cum ar
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
deversarea unor substanțe toxice în aer pe perimetreul instituției școlare; - evacuarea clădirii școlii; - moartea unor elevi sau a unor profesori; - accident într-un mijloc de transport al școlii; - injurii sau atitudini imorale în interiorul campusului; - sinucideri sau chiar tentative de suicid; - agresiuni în interiorul campusului; - violența în interiorul campusului școlar; - activități teroriste în campus; - explozii (în laboratorele de științe, în centralele termice); - dezastre naturale; - persoane “intrus” în interiorul campusului (persoane înarmate); - arestări ale unor profesori sau alte persoane din categoria administrației pentru trafic de stupefiante
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
a celor de ordine publică. După opinia specialistului Liviu Stoica („Delincvența juvenilă”, în Aurora Toea și Anca Butucă coord., Ghidul directorului, Editura Bălgrad, Alba Iulia, 1997), criteriile simptomatice ale deficiențelor comportamentale sunt: A. Repetarea și persistența formelor de comportament: a. Agresiune față de oameni și animale: - intimidarea celor din jur; - inițierea frecventă a bătăilor și vătămărilor corporale; - folosirea mijloacelor de vătămare ce pot crea daune integrității corporale a colegilor (ciomag, piatră, sticlă, cuțit, armă de foc); - atitudine nemiloasă/cruzime față de animale; - atitudine
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
apar pe un fundal luminos pe parbriz. Un alt fenomen care poate fi înțeles datorită îngustimii vederii foveale este cel pe care specialiștii, în cadrul depozițiilor martorilor oculari, l-au numit „efectul armei”: într-adevăr, cercetătorii au remarcat că, în timpul unei agresiuni armate, martorul are dificultăți în privința recunoașterii agresorului, deoarece s-a uitat mai mult la armă. În fine, în domeniul vânzărilor și al comerțului, deseori ne lăsăm trași pe sfoară atunci când produsele care trebuie să ne atragă atenția sunt așezate în dreptul
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
ușor și repetat spatele femelei, experimentatorul stimulează ouatul printr-o atingere similară cu ajutorul unui bețișor de lemn. Momelile fiind cu atât mai eficiente cu cât sunt mai exagerate, putem vedea în machiaje (atracție sexuală), în amenințările din curtea școlii (preliminariile agresiunii)..., echivalente umane pentru semnalele declanșatoare ale secvențelor biologice. Concluzie În funcție de complexitatea speciei animale, componentele deprinse capătă din ce în ce mai multă importanță, până acolo încât deprinderile sociale la om pot intra în conflict cu nevoile biologice; de exemplu, a bea mai mult decât
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
pericolul distrugerii sau de stimuli înnăscuți (zgomot puternic și pierderea sprijinului în cazul copilului, umbra în cazul păsărilor etc.); aceștia generează fuga paralizia (înmuierea picioarelor etc.). Mânia este produsă de jignire sau frustrare și duce la reacții de amenințare sau agresiune. În fine, un sistem pe care îl considerăm esențial la primate (și la hamster, dar nu și la șobolan), așadar, inclusiv la om, sistemul depresiei e stimulat de pierderea contactului social și produce gemete și lacrimi. Probabil că acest sistem
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Jaak Panksepp (1982, 1989) a propus o sinteză teoretică în cadrul căreia există patru mari sisteme motivațional-emotive: al dorinței sau al plăcerii (deși autorul preferă „dorința”), al fricii, al mâniei și, în fine, al deprimării. Explorare Apropiere Dorință Lacrimi Depresie Mânie Agresiune Teamă Fugă Cele patru mari circuite ale emoțiilor (după Panksepp, 1982) Fiecare sistem este preprogramat genetic și răspunde unui număr redus de incitatori naturali care declanșează reacții specifice, instinctive. Panksepp preferă să vorbească despre „dorință” mai degrabă decât despre plăcere
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
intervențiile inoportune, Întreruperea celorlalți etc.; - nivel mediu: comportamentul provocator, care poate fi Întâlnit și În clasă, dar și În afara ei, cum ar fi strigatul, cearta cu profesorii, intimidarea celorlalți elevi; - nivel ridicat: comportament distructiv accentuat, cum ar fi sfidarea, hărțuiala, agresiunea și violența. Cauzele cele mai semnificative ale comportamentului neadecvat din școli presupun: - slabe abilități de bază; - oportunități și aspirații limitate; - slabe relații cu ceilalți elevi, cu părinții/supraveghetorii sau profesorii; - presiune din partea celorlalți de a se purta Într-un anumit
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
motiveă să își atingă ținta, pot apărea frustrări, stări de tensiune, iar energiile angajaților vor fi canalizate nu spre țintele propuse sau performanțe, ci spre depășirea obstacolelor. Este adus în discuție climatul de la locul de muncă datorită unor stări de agresiune, regresie ca forme de manifestare frustrărilor. Agresiunea se poate manifesta verbal (dezaprobare permanentă a acțiuniloră, regresia se poate prezenta prin purtări stereotipe, concentrare asupra sarcinilor de rutină, abținerea de la implicarea în rezolvarea constructivă a diferitelor sarcini. Toate aspectele legate de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
frustrări, stări de tensiune, iar energiile angajaților vor fi canalizate nu spre țintele propuse sau performanțe, ci spre depășirea obstacolelor. Este adus în discuție climatul de la locul de muncă datorită unor stări de agresiune, regresie ca forme de manifestare frustrărilor. Agresiunea se poate manifesta verbal (dezaprobare permanentă a acțiuniloră, regresia se poate prezenta prin purtări stereotipe, concentrare asupra sarcinilor de rutină, abținerea de la implicarea în rezolvarea constructivă a diferitelor sarcini. Toate aspectele legate de organizație sunt importante pentru managerii care vor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
studiilor pe bază de sondaj a fost și aceea a ușurinței cu care operatorii sunt primiți în casele oamenilor, chiar dacă acasă se găsește doar o femeie singură sau o persoană în vârstă, deci oameni mai vulnerabili la posibile acte de agresiune. Madeleine Grawitz (1986) consideră că, în general, succesul anchetei - din punctul de vedere al proporției mari a persoanelor care acceptă să răspundă - ar putea fi explicat pe baza a trei factori principali, dintre care ultimul joacă un rol efectiv în favoarea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
publice și științifice (Bradburn et al., 2004). Firește că amploarea fenomenelor infracționale, în mediul urban, mai ales, a constituit totdeauna un factor cu influență semnificativă asupra succesului anchetei la domiciliu, teama că deschizând ușa unui necunoscut ai putea suferi o agresiune din partea acestuia fiind un sentiment normal și frecvent. Totuși, posibilitatea de a comunica direct cu persoana din casă, de a te face văzut și auzit, a topit în bună măsură aceste bariere. În ultima vreme însă, din cauza răspândirii largi a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
hrăpire a sufletului, aceea este sublimul.” Las necomentate ideile estetice din aceste pasaje, mă interesează doar acțiunea (imaginară) care decurge din starea de hrăpire a poetului În prezența obiectului său liric. Acțiunea presupune, Întîi, surescitarea (mirarea, Înfiorarea) subiectului, urmată de agresiunea față de obiect. O exaltare, totuși, care nu duce la pierderea rațiunii, o agresiune care se ferește să „desfigureze” obiectul. Surescitarea este totdeauna controlată la Heliade, agresivitatea este luată În primire de retorica abundentă a poetului. Violența se transformă În seducție
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mă interesează doar acțiunea (imaginară) care decurge din starea de hrăpire a poetului În prezența obiectului său liric. Acțiunea presupune, Întîi, surescitarea (mirarea, Înfiorarea) subiectului, urmată de agresiunea față de obiect. O exaltare, totuși, care nu duce la pierderea rațiunii, o agresiune care se ferește să „desfigureze” obiectul. Surescitarea este totdeauna controlată la Heliade, agresivitatea este luată În primire de retorica abundentă a poetului. Violența se transformă În seducție, limbajul o abstractizează, numeroasele referințe mitologice o dispersează Într-un spațiu vast. Numai
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
demersul poetic al lui Grigore Alexandrescu. Poetul cunoaște scopul, stăpînește instrumentele de expresie, Își alege cu grijă tema și nu evadează din ea decît pentru a-i dezvolta partea morală. Trecerea de la intenție la faptă nu implică un dramatism, o agresiune asupra formelor ostile. Cu toată spaima (teoretică) pentru libertățile prea mari ale dialectului În care scrie, autorul meditațiilor patriotice și al satirelor nu pare a Întîmpina obstacole În calea intențiilor sale: formele se supun, ideile „drepte și Înalte” Își află
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fină, mai nuanțat materială. Oroarea de natura sălbăticită găsește imagini mai convingătoare decît iubirea de reliefurile Însorite, exotice. Literatura ia naștere, așadar, În spațiul protejat al căminului: spațiul de Întîlnire și conciliere Între o reverie (o evaziune eșuată) și o agresiune materială. Scriitura, despre care Alecsandri nu face nici o referire exactă, reprezintă Împăcarea dintre cele două elemente (spații) aflate la extremitățile sensibilității lui poetice. Versul domolește agresiunea iernii și dă oarecare consistență visului. „Retras În pace”, Într-o fecundă singurătate, cu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
căminului: spațiul de Întîlnire și conciliere Între o reverie (o evaziune eșuată) și o agresiune materială. Scriitura, despre care Alecsandri nu face nici o referire exactă, reprezintă Împăcarea dintre cele două elemente (spații) aflate la extremitățile sensibilității lui poetice. Versul domolește agresiunea iernii și dă oarecare consistență visului. „Retras În pace”, Într-o fecundă singurătate, cu rănile Închise, poetul poate, În fine, să-și transcrie melancoliile lui de om Înfricoșat de dezastre. Începutul Pastelurilor sugerează tocmai cadrul și starea ce permite nașterea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Doine și lăcrămioare) relația este de tandrețe. CÎmpia (spațiul unei reverii amoroase) este acum favorabilă. Motoarele retoricii se pun În mișcare: dulcea taină a umbrelor, lumina mîngîioasă a făcliei de pe cer, glasul de Îngeri, sfinte armonii, plăceri Încîntătoare etc. O agresiune, o irepresibilă ofensivă a suavității. Leagănul acestei divine muzici de șoapte este, Încă o dată, cîmpia: „Frumoasă e cîmpia cu dulcea-i liniștire Pentru acel ce fuge de-a lumei amăgire, Pentru acel ce caută un trai neînsemnat! Plăcut, plăcut e
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
-ncunună despre ziori C-un văl alb de promoroacă și cu țurțuri lucitori.” Este imaginea unei naturi lucrate de un „sculptor cu mîna aspră”. Iarna stimulează forțele devoratoare: lupii ies după pradă, corbii zbor vîrtej, viscolul frămîntă lumea etc. O agresiune generală care naște, firesc, o spaimă și o agitație de apocalips: turmele tremură, arborii se Îndoaie, din codri, de pe dealuri, din cîmpii se ridică „zberet, răget, țipăt [... ] mii de glasuri spăimîntate”... Frigul, În manifestarea lui materială, este mai puțin fioros
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]