25,860 matches
-
summit-ul de la Vilnius. Reproșul cancelarului pentru Ucraina este însă reproșul cu care se confruntă birocrații Bruxelles-ului. UE a lăsat impresia că nu și-a dorit cu adevărat să construiască edificiul pe care Kievul să înfigă mai târziu drapelul albastru înstelat. Politica externă a instituțiilor europene este deficitară, iar analiștii spun că UE nu s-a ridicat la înălțimea primului test geopolitic și geostrategic important. Eurodeputații Victor Boștinaru (PSD) și Marian-Jean Marinescu (PDL) au împărțit, vineri, la invitația Biroului de
UE a picat cel mai important examen geostrategic de până acum by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/55052_a_56377]
-
benign, un recurs la expresie; pasărea semneaza, în propunerile pe care le face Olga Morărescu-Mărginean, zborul ei vrea să vînture ideal și semințe pentru un timp viitor. Cum, în Jurnalul lui ocult Strindberg se oprea îngîndurat să consemneze o pană albastră, care zboară de la Nord la Sud, ori una roșie, găsită pe stradă, ca un talisman, premonițiile nus interzise nici în regimul de claritate al acestor acuarele. Fazanul negru se citește dincolo de somptuos, berbecele - alt motiv recurent al expoziției - și-a
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
precaut, copilul se ferește să pună întrebarea: „...când era puști, Mareșalul nostru era sărac, cum se face că e atât de mare și frumoasă casa lui ?” Acum, ce-i drept, Mareșalul nu mai e sărac. Își are propriul tren, Trenul Albastru, 16 pekinezi, un mare vapor alb, Pescărușul, o insulă și un castel la Belgrad. Diplomatic, învățătorul relativizează. Nu are o casă adevărată Mareșalul. Nici n-ar avea nevoie: el e în inimile tuturor. „Mareșalul locuiește peste tot, putin pe la noi
Isus și Tito by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5511_a_6836]
-
și un castel la Belgrad. Diplomatic, învățătorul relativizează. Nu are o casă adevărată Mareșalul. Nici n-ar avea nevoie: el e în inimile tuturor. „Mareșalul locuiește peste tot, putin pe la noi, putin în alte părți.” Când se anunță că Trenul Albastru va trece prin gară, mobilizarea e masivă: „...uzinele și școlile se întrerup, magazinele se închid; se scot drapele și banderole. Primarul înaltă pentru orice eventualitate o tribuna cu un mare portret galben al Mareșalului și frumoasă noastră stea roșie. Orchestră
Isus și Tito by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5511_a_6836]
-
că Mareșalul e bolnav și chiar moare, vestea cade că un trăsnet. Televiziunea își intra în rol: biografie romanțata, telegrame, filme, cântece revoluționare, muzică clasică... Marele decedat este expus într-o sală faraonica numită Casă Florilor, nu înainte că Trenul Albastru să fi traversat toată țara pentru că întreaga suflare să-și ia rămas bun. „Adulții plâng, noi, adolescenții, ceva mai putin, copiii deloc.” Doliul durează opt zile, „fără școală, bineînțeles”. Încetul cu încetul, entuziasmul adolescenților se temperează. Alte preocupări îi anima
Isus și Tito by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5511_a_6836]
-
în funcție. Pe vremea când era premier Emil Boc avea superstiții: la fiecare moțiune de cenzură venea cu o cravată mov despre care spunea că nu pierde niciodată. Emil Boc a venit la moțiunea împotriva Guvernului Ungureanu cu o cravată albastră.
Boc şi-a pierdut speranţa: nu mai poartă cravata norocoasă () [Corola-journal/Journalistic/45221_a_46546]
-
sesizat că președintele a purtat chiar la începutul campaniei electorale tricoul cu "Votez PMP", președintele Curții Constituționale a României a precizat că "eu nu l-am văzut nici purtând tricou, nici nepurtând tricou. Eu l-am văzut cu un tricou albastru", adică tricoul purtat la ultima suspendare.
Zegrean o dă la întors. Nu a văzut pozele cu Băsescu în tricoul PMP by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/32890_a_34215]
-
Noire, la terre qui l’a porté/ Rouge, le sang qu’il a versé/ Bleus, les coups qu’il a reçus (subl. ns., S-G.D.)/ Jaune, la persévérance/ Verte, l’espérance.” Vedem analogia cu veșmântul lui Pietro: „purta o mantie albastră, încheiată cu șireturi aurite, care îi cădea până la călcâie”. Îl regăsim deghizat, mai apoi, în însuși Thomas, precum și, uimitor, în tabloul La Primavera, căci descoperim că, la modul glumeț, printr-un fel de „perversitate auctorială”, Culianu i-a făcut tabloului
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
Andrei Moisoiu (Google) Un jurnalist acreditat la Ministerul de Externe a postat o imagine pe Facebook cu locul în care va vorbi Victoria Nuland. Președintele Traian Băsescu a primit-o vineri seara, în Salonul Albastru de la Palatul Cotroceni, pe Victoria Nuland, asistentul pentru afaceri europene și eurasiatice al Secretarului de Stat american John Kerry, întâlnire la care accesul presei nu a fost permisă. În cadrul întrevederii cu Victoria Nuland, președintele Băsescu a declarat că speră că
Un jurnalist acreditat MAE: Acesta e locul în care va vorbi Nuland by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/33107_a_34432]
-
pentru fosta sa funcție, aceea de purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, din care exprima îngrijorări în numele SUA cu privire la protestele din iarna lui 2011 și suspendarea președintelui din 2012. Președintele Traian Băsescu a primit-o vineri seara, în Salonul Albastru de la Palatul Cotroceni, pe Victoria Nuland, asistentul pentru afaceri europene și eurasiatice al Secretarului de Stat american John Kerry, întâlnire la care accesul presei nu a fost permisă.
Cum comentează Nuland absența lui Victor Ponta. Ce-i îndeamnă pe români să facă by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/33105_a_34430]
-
pentru fosta sa funcție, aceea de purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, din care exprima îngrijorări în numele SUA cu privire la protestele din iarna lui 2011 și suspendarea președintelui din 2012. Președintele Traian Băsescu a primit-o vineri seara, în Salonul Albastru de la Palatul Cotroceni, pe Victoria Nuland, asistentul pentru afaceri europene și eurasiatice al Secretarului de Stat american John Kerry, întâlnire la care accesul presei nu a fost permisă.
Nuland: Este îngrijorător că politicieni comentează deciziile Justiţiei by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/33104_a_34429]
-
în stenogramele DNA, fiind invocat de Eugen Brădean. ”Deci, eu presupun că, în afară de cei patru, cum ar veni, este... părerea mea este și Niță (ministrul delegat pentru Energie în Guvernul României) inclus și... probabil încă... probabil, vreun băiat cu ochii albaștri ...(neinteligibil)...”, se arată în înregistrările procurorilor. Procurorii anticorupție au decis reținerea lui Mihăilă Ioan, membru al Consiliului de Supraveghere al S.C Hidroelectrica S.A și consilier al ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niță, sub acuzația de dare de mită
Niță, primele declarații în dosarul ”mită la Hidroelectrica” by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/34456_a_35781]
-
Valeriu Anania, Student, Academia Teologică, Str[ada] Mitropoliei, Sibiu. Note Originalele celor două scrisori, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Radu Pătrășcanu (1922 -1988), poet și publicist. Autor a patru cărți de poezie. Ultima, Tunelul albastru. Poezii (1988), conține o substanțială prefață ce-i aparține lui Valeriu Anania. 2. Nu avem, încă, informații privitoare la această operă de tinerețe a poetului Valeriu Anania. 3. Editura Tradiția, proprietatea lui Constantin Pelmuș, avea sediul pe Strada Știrbei din
Noi contribuții la bibliografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5710_a_7035]
-
faună declasată, de seraliști, ucenici întârziați dar sperând, poate, la o viață mai bună populează sălile de clasă ale profesorului A.M. E obositor, e frustrant dar, pe de altă parte, permanent poate să apară surpriza de unde nu te aștepți, floarea albastră. Asta e atmosfera poeziilor de tinerețe. O blazare încordată, dacă se poate spune așa, fiindcă lumea marginală și cu eticheta pusă are, și ea, rezervele ei de senzațional. Față de senzaționalul cu care suntem noi, azi, obișnuiți, venind din aceeași zonă
Profesorul A.M. by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3466_a_4791]
-
imprevizibili, dar mai cu seamă perverși și murdari. Statuile, în schimb, îi dăruiau o fericire senină, făceau parte dintr-o lume orânduită, frumoasă și curată. Îi era însă cu neputință să vadă statuia: îi stăruia imaginea fugară a necunoscutei, pata albastră a fustei ei, părul negru, întins și lung, paloarea chipului, privirea ațintită asupră-i. Erau doar niște pete de culoare, ca o schiță făcută la repezeală de un pictor, fără nici un amănunt care să indice cu precizie vârsta ori anumite
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
de S. C., reproduc: Durează fără sfârșit - ziua grea, de chihlimbar! Imposibilă-i tristețea, zadarnică-i așteptarea! Și din nou cerbul cu glasul de argint La menajerie vorbește de aurora boreală. Și eu am crezut că mai există nea răcoroasă Și albastră cristelniță pentru cei sărmani, bolnavi Și-a săniuțelor alergare atât de incoerentă Sub dangătele clopotnițelor depărtate. Să ne referim doar la două cazuri de interpretare/ traducere după ureche a poemului Annei Ahmatova. În rândul al patrulea cerbul vorbește de aurora
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
A urmat penultimul roman al lui Gheorghe Crăciun, Pupa Russa care, și el, narează dubla experiență a lui înainte și după 1989. Același model istoric există și în ultimul roman al autorului, rămas și el neterminat ca Zodia scafandrului, Femei albastre, roman apărut cu puțin timp în urmă, în 2013. Pe același teritoriu se situează și alte două romane valoroase, scrise și publicate recent tot de autori optzeciști, Acasă, pe câmpia Armaghedonului de Marta Petreu și Spovedania ( roman cu 30 de
Cronica unui eșec existențial by Andrei Bodiu () [Corola-journal/Journalistic/3548_a_4873]
-
Gabriela Gheorghișor Gheorghe Crăciun, Femei albastre, Prefață de Carmen Mușat, Iași, Editura Polirom, 2013, 262 pag. Fie și neterminat, un roman inedit de Gheorghe Crăciun reprezintă, mai ales pentru literați, o ispită irezistibilă de lectură. Un fragment dintr-un interviu al autorului, reprodus de Carmen Mușat
À travers les femmes by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3560_a_4885]
-
avertizează însă că proiectul romanesc, numit inițial Blue(s), se voia „o carte mai ușoară”, o încercare de destindere creativă după vampirizanta Pupa russa. Gheorghe Crăciun, scriitor cu o astuțioasă conștiință artistică, era onest cu sine și cu ceilalți: Femei albastre nu este un roman de cinci stele. Dar este unul în care se regăsește „marca” prozatorului optzecist, atât la nivel stilistic, cât și la cel al viziunii (pactul somatografic). Construit ca o confesiune neliniară a unui personaj masculin, Femei albastre
À travers les femmes by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3560_a_4885]
-
albastre nu este un roman de cinci stele. Dar este unul în care se regăsește „marca” prozatorului optzecist, atât la nivel stilistic, cât și la cel al viziunii (pactul somatografic). Construit ca o confesiune neliniară a unui personaj masculin, Femei albastre este o narațiune analitică de tip camilpetrescian (cum observă și Carmen Mușat) sau antonholbanian (cum preciza undeva autorul), însă cu o notă specifică de senzualizare a percepției. Nimic nu ajunge în intelect, înainte de a trece prin simțuri (iată și antimetafizica
À travers les femmes by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3560_a_4885]
-
melancolică, viguroasă și foarte palpabilă, înfiptă în gaura orizontului”.). De altfel, există în roman nu doar tema „misterului feminin” (vulgarizată prin „colecția” de femei), dar și un element de intertextualitate cu Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război: rochia albastră (a Elei), detaliu vestimentar care așază în aceeași sferă fascinatorie o femeie de celuloid, actrița Nicole Kidman, și una concretă, Ada. O fantasmă caleidoscopică, urmărită în diverse ipostaze cinematografice (de la fotografia din filmul Cold Mountain până la Orele și Dogville) și
À travers les femmes by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3560_a_4885]
-
Simenon, spune el). Autenticismul mărturisirii are însă și spații de fugă în ficțional: „Scriu și alunec într-un fel de spațiu paralel. Asta îndulcește situația. Pentru ca totul să fie mai suportabil, ar trebui oare să mă ironizez?”. , „eroul” din Femei albastre nu ajunge să se înțeleagă nici pe sine, nici lumea. Iar Gheorghe Crăciun nu reușește, cel puțin în varianta de față a textului (de care nu era mulțumit), să modeleze un personaj autonom, desprins de ființa sa: personajul se autoanalizează
À travers les femmes by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3560_a_4885]
-
fără sînge/ prin care peisajele curgătoare ale somnului/ se văd.” Se intră apoi direct „în criza” de timp, definită de poet astfel: „Camera se revarsă prin ferestre/ și eu nu o mai pot reține în ochii deschiși./ Război de îngeri albaștri, cu lănci curentate,/ mi se petrece-n iriși.// Mă amestec cu obiectele pînă la sînge,/ ca să le opresc din pornire,/ dar ele izbesc pervazurile și curg mai departe/ spre o altă orînduire. „De fapt, starea de trezire e iluzorie. Revenirea
Cîte ceva despre Nichita Stănescu și matematica sufletului by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/3707_a_5032]
-
de douăsprezece ori./ Apoi strigă: «Cetățeni ! E miezul nopții. Dormiți liniștiți,/ Poetul Pomorius veghează!»” Un altul, tot un stentor inutil, e Nikophantes: „De departe, pare o statuie uriașă de slănină./ Dar, dacă te-apropii, vezi că are doi ochi mici, albaștri/ Care lăcrimează continuu și-o gură știrbă/ Care bolborosește neîncetat: «Dacă de Nikophantes, poetul, n-ați auzit, nu e mare scofală, dacă de Nikophantes, poetul,/ n-ați auzit, nu e mare scofală...»”. Victimele nu mai sunt individuale, nici individualizate. Alexandru
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
nelegiuire într-un minut de mânie” și că era xenofob („Toată viața lui a urât pe jidani, greci, nemți... era împotriva tuturor străinilor”). Bojdeuca din Țicău tot aici apare întâi menționată, ca și silueta lui Creangă în „halatul cu dungi albastre”, alintându-și mâțele și primindu-și generos oaspeții. De asemenea, e menționată cauza suferinței, „epilepsie, boală pe care o avusese și mama lui timp de vreo zece ani, dar de care se vindecase”. Conchide: „Născut din popor, trăitor la țară
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]