7,716 matches
-
și morfologice,cercetătorii M.Schram, M Pantazică, I .Ungureanu au identificat pe teritoriul comunei Șipote trei unități hidrogeologice. Acestea se alimentează din apele nivale și pluviale, mai ales primăvara și la începutul verii, din afluența straturilor acvifere limitrofe situate la altitudini mai mari și din aportul antropic al apelor menajere și al celor utilizate la grădinărit. Pe harta regionării hidrogeologice a teritoriului localității Șipote se disting următoarele unități hidrogeologice: I. Unitatea apelor freatice înmagazinate în nisipuri,nisipuri argiloase și luturi nisipoase
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
catabolică pentru organism, sistemul endocrin intervine pentru a favoriza refacerea și pentru a activa procesele anabolice. Mijloace care accelerează refacerea endocrino-metabolică: * oxigenare * aeroionizare negativă * reechilibrare hidroelectrolitică * tehnici de relaxare neuro-musculară * psihoterapie * masaj * acupunctură * odihnă activă * cura de crutare la joasă altitudine (600- 800 m) * medicație: Piracetam, Aspartat de K și Mg * minerale 2.4 Sistemul cardio-respirator Din categoria eforturilor cardio-respiratorii fac parte eforturile aerobe, cu durata cuprinsă între 6-60 minute, eforturi în care performanța depinde de capacitatea sistemelor respirator și cardiovascular
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
a susține regenerarea celulară, menținând astfel sportivul într-o stare de sănătate bună. Pentru sportivii care participă la antrenamente de intensitate, la probe sportive corespunzând unei sarcini de lucru importante (de exemplu, probele pe etape - ciclism, maraton, ultramaraton, probe la altitudine), este normal să se aibă în vedere faptul că necesarul lor vitaminic este superior celui al subiecților sedentari și, la nevoie, trebuie să se suplimenteze alimentația obișnuită, pentru a le asigura o stare vitaminică satisfăcătoare. Vom prezenta în continuare, pe
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
de condiție modestă și medie, diferite asociații, se interesau de starea lucrurilor, în dorința de a vizita "Transilvania noastră frumoasă", în căutarea unor locuri de odihnă în primul rând în ținutul secuiesc, în al doilea rând în locuri situate la altitudine și în stațiuni cu băi termale. În primul sezon, reprezentanța a făcut publicitate tuturor stațiunilor posibile - chiar și localităților cu o infrastructură turistică abia existentă, de pildă Băilor Malnaș (Málnásfűrdő), Stâna (Sztáná), Lunca Bradului (Palotailva), Răstolița (Ratosnya), Ciucea (Csucsa). În urma
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
inundabilă, reprezentate de albia pârâului Cornești și terase ce apar în partea estică a teritoriului. Relieful actual al fermei Ezăreni se integrează în aspectul geomorfologic general al Câmpiei Moldovei. Cea mai mare parte din suprafața fermei cuprinde platouri largi cu altitudini medii de 100-130 m și pante de 2-4%. Altitudinea cea mai mare este de 170 m (Dealul Nucului) iar cea mai mică înălțime (60 m), aparține văii pârâului Ezăreni. Rețeaua hidrografică este reprezentată prin câteva forme depresionare care constituie trasee
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
apar în partea estică a teritoriului. Relieful actual al fermei Ezăreni se integrează în aspectul geomorfologic general al Câmpiei Moldovei. Cea mai mare parte din suprafața fermei cuprinde platouri largi cu altitudini medii de 100-130 m și pante de 2-4%. Altitudinea cea mai mare este de 170 m (Dealul Nucului) iar cea mai mică înălțime (60 m), aparține văii pârâului Ezăreni. Rețeaua hidrografică este reprezentată prin câteva forme depresionare care constituie trasee de concentrare a scurgerilor de suprafață în urma ploilor mari
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
naturale, bogate în evenimente istorice și în conținut etnografic, demne să atragă pe cei care iubesc natura, trecutul poporului nostru. Unele dintre aceste locuri se bucură și de avantaje cum ar fi: poziția favorabilă în marea arie geografică a țării, altitudinea, clima, lipsa poluării, dotări naturale, vecinătăți, legături rutiere ș.a. Printre acestea se află și Valea Proviței. Ea este situată aproximativ în centrul geografic al țării, având capătul sudic la numai 80 km de București, 30 km de Ploiești, la 20
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
este numită de I.P. Voitești „pânza gresiei de Fuzaru” în timp ce G. Murgeanu o numea „zona gresiei de Fuzaru”. În această regiune întîlnim marne, argile, gresii nisipoase, gresii de kliwa (Piatra Neagului) ( Fig. 4), pietrișuri mezozoice (dealurile Pițigaia și Măgura - 647m altitudine). Spinarea de anticlinal a dealului Sultanu - 848m, este formată din gresia de Fuzaru, cea mai tare rocă a regiunii. Un aspect cu totul aparte al regiunii îl reprezintă prezența petrolului și a sării. Discuțiile asupra vârstei sării au dus la
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
răspândire în Subcarpați. Ea este constituită dintr-o succesiune de culmi și creste, cu înălțimi apropiate si ample modificări suferite în timpul eroziunilor. Are următoarele microforme de relief: a) o vale fără terase - Valea Proviței - în centrul regiunii, b) dealul Sultanu, altitudinea maximă a regiunii - 848m - în nord, (Fig. 5) c) dealul Babanuța - 647 m - pe stânga Proviței, d) plaiul Giurcăi - 636 m - la sud de Babanuța, e) dealul Teișu - 714 m - în sud-vestul regiunii, f) dealul Pițigaia - 575 m - pe stânga
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
regiunii, g) dealul Măgura - 647 m - pe stânga Proviței, h) dealul Vf.Crucii - 598 m - în estul regiunii, (Fig. 5) i) dealul Mesteceni - 620 m - pe stânga Proviței, în estul regiunii. II.1.3 ASPECTE MORFOMETRICE Așa cum am amintit deja altitudinea maximă a regiunii o întâlnim în Vf. Sultanu, care este situat în nord-vestul regiunii, în timp ce altitudinea minimă se găsește pe talvegul pârâului Provița în zona Mărul Alb (circa 350 m). ( Fig. 6) Altitudinile medii sunt cuprinse între 500 -550 m
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
estul regiunii, (Fig. 5) i) dealul Mesteceni - 620 m - pe stânga Proviței, în estul regiunii. II.1.3 ASPECTE MORFOMETRICE Așa cum am amintit deja altitudinea maximă a regiunii o întâlnim în Vf. Sultanu, care este situat în nord-vestul regiunii, în timp ce altitudinea minimă se găsește pe talvegul pârâului Provița în zona Mărul Alb (circa 350 m). ( Fig. 6) Altitudinile medii sunt cuprinse între 500 -550 m ceea ce încadrează regiunea pe treapta hipsometrică de 400 - 800 m. Adâcimea fragmentării reliefului este de aproximativ
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
3 ASPECTE MORFOMETRICE Așa cum am amintit deja altitudinea maximă a regiunii o întâlnim în Vf. Sultanu, care este situat în nord-vestul regiunii, în timp ce altitudinea minimă se găsește pe talvegul pârâului Provița în zona Mărul Alb (circa 350 m). ( Fig. 6) Altitudinile medii sunt cuprinse între 500 -550 m ceea ce încadrează regiunea pe treapta hipsometrică de 400 - 800 m. Adâcimea fragmentării reliefului este de aproximativ 350 m în nord și de 250 m în sud, fapt ce explică o eroziune de suprafață
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Provița (arie depresionară): - t4 :10m - nivel inferior ce începe de la Fricoasa, se desprinde din talveg la o ruptură de pantă. - t3 : 60m - ca și t4, este convergent spre amunte, unde se pierde în talveg la o ruptură de pantă (600m altitudine). - t2: 120 m - nivelul important al văii se pierde spre obârșie în talveg (convergență spre amunte). Formele corespunzătoare lui dau valea de maturitate. Dealurile cumpenelor coboară în șei racordabile cu t2. Nivelul local t2 -t3 la 65m altitudine relativă, cu
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
pantă (600m altitudine). - t2: 120 m - nivelul important al văii se pierde spre obârșie în talveg (convergență spre amunte). Formele corespunzătoare lui dau valea de maturitate. Dealurile cumpenelor coboară în șei racordabile cu t2. Nivelul local t2 -t3 la 65m altitudine relativă, cu aspecte de platformă mai degrabă prezintă umeri echivalenți nivelului t1. Linia de dislocație Poiana - Provița de Jos taie valea și formează o ruptură de pantă structurală în talveg. Valea suferă o ușoară îngustare. De la Gura Drăgănesei în avale
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
apa Proviței. Bazinul hidrografic al Proviței are forma unui culoar alungit, mai îngust la nord și mai lărgit la sud, fiind despărțit de bazinul hidrografic al Prahovei (în est) și al Ialomiței (în vest), printr-o succesiune de culmi cu altitudini ce variază între 400-800 m. În regiune, panta nu are o înclinare mare, ci numai 8,5, ceea ce a determinat o curgere lentă. Totuși se remarcă o permanentă adâncire a talvegului, care în ultimii 20 de ani și-a schimbat
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Tilio cordata), - frasinul (Frasinus orientalis), - mărul pădureț (Malus sylvestris), - ciresul păsăresc (Prunus avium), - jugastrul (Acer campestris), - ulmul (Ulmus campestris)- pe cale de dispariție, - paltinul (Acer pseudoplatanus) - întâlnit ici-colo, - salcâmul (Robina pseudoaccacia), - fagul (Fagus silvatica), - mesteacănul (Betula pendula) - care este întâlnit la altitudini de peste 600 de metri pe versanții umbriți. În lungul pâraielor întâlnim foarte des aninul negru sau alb (Alnus glutinosa sau incanta) și salcia (Salix alba sau Salix rosa), iar în lunci tufișurile de răchită și cătină (Hippophaes rhamnoides) Vegetația arbustivă
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
difuz sistemic - limfosarcomatoza Rundrat. În regiuni din Africa există o mare frecvență a limfosarcomului la copii, așa-numita tumoare Burkitt. Această boală interesează în general copiii între 5 și 7 ani. Răspândirea ei poate fi condiționată de anumite condiții de altitudine, temperatură, umiditate. Aspectul macroscopic al organelor lezate nu se deosebește de cel din reticulosarcom, boală prezentând un caracter invaziv, manifestat la nivelul ganglionilor. Simptomatologia și formele clinice ale limfosarcomului se aseamănă cu cele descrise la reticulosarcom. Bolnavul prezintă o stare
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
mai robuste și esențiale produse ale vieții sociale. Cînd are loc ruperea cauzată de diversele interese elementare care ne însoțesc viața, asistăm la pulverizarea cercului de pioasă disimulație și atunci sîntem martori la răbufniri vulcanice, urmate de conflicte de diverse altitudini. "Ca toată viața noastră internă, observă eseistul cu finețe de autentic psiholog, părerile și sentimentele despre ceilalți, indiferent cît de dragi ne-ar fi, sînt într-o modificare continuă; numai Dumnezeu și noi singuri știm ce gînduri grozave fulgeră cîteodată
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
E răspândit de la nordul Africii și Peninsula Arabică până în munții Himalaia, Koreea și Japonia, incluzând Europa de sud-vest și centrală. Este răspândit în România, formând populații numeroase. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Poate fi întâlnit în munți pâna la altitudinea de 3500 m, î în apropierea lacurilor, în deșerturi. Vara se adăpostește în peșteri, grote, mine și alte cavități subterane sau în podurile caselor. Iarna hibernează în peșteri, mine, grote. Modul de hrănire: Vânează în apropierea adăposturilor, la înălțimi mici
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
în formă de potcoavă, de unde îi și provine denumirea. Răspândirea: E răspândit la nordul Africii, Peninsula Arabică, Asia mică și mijlocie, o mare par parte a a Europei. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Poate fi întâlnit în munți până la altitudinea de 2000 m, î în apropierea lacurilor, în deșerturi. Vara se adăpostește în peșteri, mine, în alte cavități subterane și în podurile caselor. Modul de hrănire: Vânează în apropierea adăposturilor la înălțimi mici. Se hrănește cu ins insecte de di
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
de nord și cea mai mare parte a Asiei.Este o specie comună în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Preferă teritoriile împ teritoriile împădurite, dar poate locui și în localitățile umane. În munți poate fi întâlnit până la o altitudine de 2500 metri. Atât vara cât ș și iarna se adăpostește în scorburile copacilor și în diverse construcții, foarte rar în peșteri. Modul de hrănire: Iese la vânătoare după apusul soarelui când afară e încă lumină. Vânează aproape de adăposturi, la
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Africa de nord. În România este o specie rară. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează diferite teritorii, de la zonele aride pân diferite teritorii, de la zonele aride până la acelea temperate. Preferă teritoriile împădurite. În munți poate fi întâlnit până la o altitudine de 1900 metri. Vara se adăpostește în peșteri și mine, în scorburile copacilor. Iarna preferă cavitățile subterane. Modul de hrănire: Iese la vânătoare devreme, după apusul soarelui. Zboar apusul soarelui. Zboară încet și destul de liniștit. Se hrănește cu insecte de
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
subcontinentul Indian ajungând și până în J Japonia. Preferă zonele cu climă temperată. În România este o specie rară. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Este o specie comună pentru teritoriile împădurite. P Poate fi întâlnită în zonele împădurite muntoase, până la altitudinea de 3550 m. Vara se adăpostește în scorburi și sub scoarța copacilor, în construcțiile umane, mai rar în cavități s subterane. Iarna hibernează în cavități subterane. Modul de hrănire: Iese la vânătoare seara târziu ș și este activ pe parcursul întregii
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
exemplare e este mult diminuat în toată Europa. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează cele mai variate habitate, inclusiv pe cele antropice. În mun cele mai variate habitate, inclusiv pe cele antropice. În munți poate fi întâlnit până la o altitudine de 3000 m. Vara se adăpostesc în construcții umane, scorburile copacilor precum și alte adăposturi. Modul de hrănire: Iese la vânătoare devreme, în amurg. Zboară la înălțimi mari, deasupra terenurilor deschise, mai rar deasupra pădurilor sa sau a apelor. Reproducerea: Împerecherea
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
de rară frumusețe peisagistică: Ch Cheile M Moara Dracului de pe pârâul Valea Caselor, Cheile Izvorului Alb de la Piatra Buhei. Abundența calcarelor a determinat și apariția a numeroase f forme carstice - lapiezuri, avene și chiar grote (Peștera Liliecilor, situată la o altitudine de 150 1500 m, la la 1 km Nord de Pietrele Doamnei). Clima Rarăului Prin poziția sa în nordul grupei centrale a Carpaților Orientali și prin trăsăturile s specifice ale suprafeței active proprii, Masivul Rarău se caracterizează printr-o climă
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]