7,971 matches
-
mea ori mai mică și, dacă i se zice domnișoară pe aici, înseamnă că....” - Ce faceți, domnule avocat? Studiați acolo dosarul? l-a întrerupt Alina din meditație, chicotind suficient de tare să fie auzită. - Nu, cum adică... știți, mi-a alunecat... vă rog să mă iertați, domnișoară! a încercat Alexiu o explicație și mai multe scuze, dar nu s-a înțeles aproape nimic din bâlbâiala care l-a rușinat și mai mult. A reușit să se ridice și s-a retras
SUB IMPERIUL FRICII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358797_a_360126]
-
1907, culminând cu 1914, a părăsirii albastrului nefericit, a definitivării artistului, ca formatician expresiv al formei detașate de teluric, într-o concepție apropiată entităților celeste, mărește aspectul senzual al culorii, curiozității, posibilizând imaginația spre forme dorite pipăibil și încercabile. Privirea alunecă treptat pe fiecare linie, contemplând Femeie pe fotoliu, o leagă de alte linii, creează un contur și îi dă forme care excită simțurile atunci când cu ele se naște trupul unei femei șezânde, ai cărei sâni alungiți ca perele, de culoarea
PICASSO ŞI INTIMITATEA LUMII PUDICE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358841_a_360170]
-
Așa erau și ei - năstrujnici și neastâmpărați dar, parcă mai respectuoși și mai cuminți." Ținând strâns în mâini sacoșele cu cumpărături, pășea încet și apăsat pe podeaua magazinului care era oarecum alunecoasă. Îi era puțină teamă, ca nu cumva să alunece și să cadă. Dar inevitabilul s-a produs: lipsit de adrenalină și de extrogen, călcând pe o pată unsuroasă, a alunecat și a căzut lovindu-se rău la un genunche. "Doamne - a exclamat el - cum nu-i aci soția mea
IN AJUN DE SĂRBĂTORI de IONEL CADAR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358868_a_360197]
-
pășea încet și apăsat pe podeaua magazinului care era oarecum alunecoasă. Îi era puțină teamă, ca nu cumva să alunece și să cadă. Dar inevitabilul s-a produs: lipsit de adrenalină și de extrogen, călcând pe o pată unsuroasă, a alunecat și a căzut lovindu-se rău la un genunche. "Doamne - a exclamat el - cum nu-i aci soția mea sau vreun copil de al meu să mă ajute să mă ridic și să-mi car spre casă sacoșele astea care
IN AJUN DE SĂRBĂTORI de IONEL CADAR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358868_a_360197]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > IOAN RASINARU Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 332 din 28 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului întâiul mugur - o reacție în lanț și iar primăvară ceață în deltă - canoia alunecând după lebădă curcubeu în zări - brusc curtea școlii-i plină de origami sejur în deltă - din sânge-o picătură taxa de mediu gata concediul - amintire de la băi blânda de țânțar cri - cri în iarbă - tot mai ușor îmi pare drumul
IOAN RASINARU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358916_a_360245]
-
la Pales, divinitate ce ocrotea animalele, să-l roage să mă apere, animal mamifer ce sunt, de ispita ce pusese stăpânire pe mine. De unde aflase?! De fapt era zeu și acesta ca oricare alt zeu este stăpân pe gândurile noastre. Alunecam pe derdeluș în jos spre niște nori cumulus unde m-am întâlnit cu Monseniorul Vladimir Ghika. - Bună ziua Monsenior! I-am zis în șoaptă. Iar el mi-a răspuns prin cele 15 limbi pe care le cunoștea, ne știind că sunt
EVADARE ÎN MINE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358972_a_360301]
-
vârsta veșniciei. Să ști de la mine: în timpul copilăriei, am dormit în pat. În timpul adolescenței, am așteptat la ușă. În timpul maturității, am zburat înspre ceruri... În această situație ești tu acum. Am tăcut, i-am făcut cu mâna și am coborât alunecând cu sania pe derdelușul timpului. Am trecut pe lângă Mihai Codreanu care recita la îngeri sonete din volumul său Turnul de fildeș. Acesta. mi-a strigat din urmă: în orice amurg surâde o auroră și în orice auroră suspină un amurg
EVADARE ÎN MINE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358972_a_360301]
-
sania pe derdelușul timpului. Am trecut pe lângă Mihai Codreanu care recita la îngeri sonete din volumul său Turnul de fildeș. Acesta. mi-a strigat din urmă: în orice amurg surâde o auroră și în orice auroră suspină un amurg. Am alunecat, am alunecat și m-am trezit în aurora dimineții. Atât Sinele, cât și Eul intraseră în trupul meu îmbrăcat în pijama. Am privit spre raftul de cârti, trei dintre ele s-au prins de coperți, precum copiii de mână, plecând
EVADARE ÎN MINE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358972_a_360301]
-
derdelușul timpului. Am trecut pe lângă Mihai Codreanu care recita la îngeri sonete din volumul său Turnul de fildeș. Acesta. mi-a strigat din urmă: în orice amurg surâde o auroră și în orice auroră suspină un amurg. Am alunecat, am alunecat și m-am trezit în aurora dimineții. Atât Sinele, cât și Eul intraseră în trupul meu îmbrăcat în pijama. Am privit spre raftul de cârti, trei dintre ele s-au prins de coperți, precum copiii de mână, plecând prin fereastra
EVADARE ÎN MINE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358972_a_360301]
-
adăugat în auz chiar dacă limba nu era coaptă și nu va vorbi niciodată. Conjur frunza și verdele înalt sunetul inimii să însemne părți uscate rupte de tăcere pe umăr lângă bărbie puse. Din trupul subțire fără așchii pe care lumina alunecă deasupra cutiei cu întuneric, cântecul mângâie inimi flămânde. La sărbători unde îngerii petrec bucuria și durerea împreună lasă loc jocului și uitării. Aici singurătățile se întâlnesc, fac schimb de râsete și lacrimi bând fericirea din cupe. Referință Bibliografică: Lemnul viorii
LEMNUL VIORII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359276_a_360605]
-
Promenadă sentimentală”, parte în care a atins cu delicatețe clapele pianului, revărsându-se apoi asupra lui în dulci arpegii ... Luna glisează pe cer printre nori ... Angela este pătrunsă de fiorul liric, străbătută de gânduri, de întrebări care așteaptă răspunsuri ... Degetele alunecă delicat pe clape ... În sală se aud sunetele magice create de atingerea nuanțată a clapelor pianului, sub dicteul inimii dar și al minții ... Fiorul liric ne cuprinde pe toți ... Visul!, da, visul este cel care mângâie ... Suntem fericiți numai atunci când
BACH ŞI DEBUSSY ÎN INTERPRETAREA PIANISTEI ANGELA HEWITT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359328_a_360657]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > ANOTIMP REGĂSIT Autor: Sorin Olariu Publicat în: Ediția nr. 248 din 05 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului va veni un timp când năuciți de atâtea vise albastre vom aluneca însingurați peste lucruri ca niște fluturi triști cu aripile frânte clipind mereu mai stins și mai departe pâna când palmarăcoroasă a ierbii ne va acoperi pentru totdeauna mâinile buzele ochii Referință Bibliografică: ANOTIMP REGĂSIT / Sorin Olariu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ANOTIMP REGĂSIT de SORIN OLARIU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359421_a_360750]
-
justă chezășie: Să dați uitării Paradisul și să vă-nchinați doar mie! (Văzând că fețele celor doi se lungesc, el adaugă repede): E timp destul de parafări după ușcheala din grădină... Căci, dragii mei, mari transformări v-așteaptă-n suflet și-n inimă, alunecând ca-ntr-un coșmar prin suplul timpului tunel, ce leagă-n tot armonios lumi paralele fel de fel... Mai bine însă mă opresc să debitez anticipări și către poartă ne-ndreptăm ca să zburăm spre alte zări. Se îndreaptă toți trei
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
în două lumi paralele Una ne măsoară fiecare pas Cealaltă împărțită în parcele Ne drămuiește fiecare ceas. Eu trăiesc în decalajul celor două Și le simt în tâmple pe fiecare Cu universul lor de soare și de rouă, Când lumea alunecă pe cărare. Simt secunda căzută în pământ Și seismul stratului atemporal Când o lume trece în plan îndepărtat Cealaltă dă cu Dumnezeu extemporal. Trăiesc în tandemul celor două lumi paralele Prin harul necunoscut al timpului curbat Iar dacă mai rătăcesc
ÎNTRE SOARE ŞI ROUĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359452_a_360781]
-
apucat de scris... N-am omis să-i spun colegului si prietenului Virgil Stan că scrierile lui debordează de sinceritate și elemente care plac cititorului, dezvăluind sensibilitatea autorului. Imaginația îmbinată armonios cu realitatea iminentă, fostă sau actuală, condeiul care-i alunecă tare bine și scoate la iveală, te miri de unde, o acțiune fluentă și palpitantă musai era să le valorifice și să continue să scrie. Pot spune cu mândrie că al doilea roman, “Destine paralele” a trecut filă cu filă prin
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
Acasa > Versuri > Farmec > ILUZIE SI CULOARE Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 353 din 19 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului ( Pictura W. Turner) Alunecam peste o adiere, timpul meu înopta peste sărut fără să tresare, fără să țipe, o stare... o nevoie de acum peste trecut. Brațele mele se încărcau cu lumină ochii se cufundau într-un cântec de soare metaforă căzută dintr-o
ILUZIE SI CULOARE de PETRU JIPA în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359454_a_360783]
-
Autor: Carmen Lăiu Publicat în: Ediția nr. 2259 din 08 martie 2017 Toate Articolele Autorului Printre crengile alb-smântânite ale salcâmilor curgea aerul verii, în șuvițe blânde, iar câmpul radia în strălucirea subțire a acelui aer. Stăteam în scaunul meu pliant, alunecat pe jumatate în umbra sălciilor și-mi jertfeam fără regret clipele libere unor pagini scrise. Întotdeauna am cheltuit cu larghețe mile din viață contra metri de lectura. Poate n-am fost un negustor îndemânatic, dar inima nu mi s-a
SCAUNUL TĂU NU E GOL ȘI NU MI-AȘ DORI NIMIC MAI MULT de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359470_a_360799]
-
larghețe mile din viață contra metri de lectura. Poate n-am fost un negustor îndemânatic, dar inima nu mi s-a strâns de câte ori am plătit, totdeauna în numerar. Părea un târg echitabil. Mama se pierduse câțiva metri mai în vale, alunecând printre ierburile înalte odată cu vântul, culegând mănunchiuri de plante medicinale. Eram singură, la granița dintre două lumi: cea reală, cu soarele șiroind prin ramurile sălciilor și cea fotografiată în cuvinte, la fel de ademenitoare, desenându-mi până în diafragmă dâre de frumusețe tăcută
SCAUNUL TĂU NU E GOL ȘI NU MI-AȘ DORI NIMIC MAI MULT de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359470_a_360799]
-
NIMIC MAI MULT, de Carmen Lăiu, publicat în Ediția nr. 2259 din 08 martie 2017. Printre crengile alb-smântânite ale salcâmilor curgea aerul verii, în șuvițe blânde, iar câmpul radia în strălucirea subțire a acelui aer. Stăteam în scaunul meu pliant, alunecat pe jumătate în umbră salciilor și-mi jertfeam fără regret clipele libere unor pagini scrise. Întotdeauna am cheltuit cu larghețe mile din viața contra metri de lectură. Poate n-am fost un negustor îndemânatic, dar inima nu mi s-a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359472_a_360801]
-
larghețe mile din viața contra metri de lectură. Poate n-am fost un negustor îndemânatic, dar inima nu mi s-a strâns de câte ori am plătit, totdeauna în numerar. Părea un târg echitabil. Mama se pierduse câțiva metri mai în vale, alunecând printre ierburile înalte odată cu vântul, culegând mănunchiuri de plante medicinale. Eram singura, la granița dintre două lumi: cea reală, cu soarele șiroind prin ramurile salciilor și cea fotografiată ... Citește mai mult Printre crengile alb-smântânite ale salcâmilor curgea aerul verii, în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359472_a_360801]
-
lumi: cea reală, cu soarele șiroind prin ramurile salciilor și cea fotografiată ... Citește mai mult Printre crengile alb-smântânite ale salcâmilor curgea aerul verii, în șuvițe blânde, iar câmpul radia în strălucirea subțire a acelui aer.Stăteam în scaunul meu pliant, alunecat pe jumătate în umbră salciilor și-mi jertfeam fără regret clipele libere unor pagini scrise. Întotdeauna am cheltuit cu larghețe mile din viața contra metri de lectură. Poate n-am fost un negustor îndemânatic, dar inima nu mi s-a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359472_a_360801]
-
larghețe mile din viața contra metri de lectură. Poate n-am fost un negustor îndemânatic, dar inima nu mi s-a strâns de câte ori am plătit, totdeauna în numerar. Părea un târg echitabil.Mama se pierduse câțiva metri mai în vale, alunecând printre ierburile înalte odată cu vântul, culegând mănunchiuri de plante medicinale. Eram singura, la granița dintre două lumi: cea reală, cu soarele șiroind prin ramurile salciilor și cea fotografiată ... III. HOINARI ÎNTR-O POVESTE ALBĂ, de Carmen Lăiu, publicat în Ediția
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359472_a_360801]
-
în timp Era galbenă ora cu clipe albastre sub coaja ei, Vagon după locomotivă trăgândo spre nu știu unde, Pasta zilei îi dădea culoarea florilor de tei Iar mirosul avea vibrația sinfoniei venite pe unde. Doar noi ieșeam din găuacea secundei târzii Alunecând pe străzile orașului înghițit de nisip Eram cuprinși de vâscoza unei amnezii Și nu știam de venam dintr-un film sau videoclip. Existența noastră era produsul unei fantezii... Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Întoarcere în timp / Al Florin Țene : Confluențe
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359525_a_360854]
-
mulează-n ape Și-o altă lume se încolțește-n gând. Acolo, memoria mea, închisă, umple cu durere un alt gol, Când căprioara a căzut ucisă Tristă intră mama în simbol. Vulnerabile stări de lună și de soare, Sub care alunecă fregate de idei, Le dedic mamei, din păcate tot mai rare, Când plâng în mine cohortele de miei. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Mama, fiord al apelor liniștite / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1163, Anul IV
MAMA, FIORD AL APELOR LINIŞTITE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360271_a_361600]
-
lacul tău albastru și adânc Când frica praf pe ea a așezat Și urc încet peste sprânceană Pe frunte vreau să m-odihnesc Pe buze-mi s-a lipit o geană O las pe-un râd și iar pornesc Cobor alunecând pe nas E-o joacă ca pe derdeluș Mai am puțin, doar un mic pas Și pe obraz, ajung acuș Deja-i târziu, să îi dau zor Of, barba ta piedici îmi pune Mi-e sete și vreau la izvor
FUGA ÎN SPIRALĂ (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360274_a_361603]