4,800 matches
-
contextuale. Contextualitatea include expresiile deictice, implicatura (prin care se obține un adaos de informație care este inferată pe baza unor presupoziții de fundal, neexprimate) și anafora (referirea la informațiile exprimate anterior În discurs). Prin stilul de comunicare formală, se evită ambiguitatea, incluzându-se În enunț informațiile despre context, adică exprimând explicit referenții, presupozițiile și cunoștințele de fundal care, În comunicarea contextuală, rămân neexprimate. Alegerea unuia din cele două tipuri de comunicare de către locutor depinde de nivelul de cunoștințe pe care acesta
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
a fi foarte precis. Realitatea Însă este alta: situația În care are loc actul de comunicare este una specială, care nu permite ambiguiți și nedeterminări semantice; mai mult decât atât, ea impune o maximă precizie a mesajului. Orice inexactitate, neînȚelegere, ambiguitate a mesajului poate avea consecințe catastrofale asupra actanților. În mod oarecum paradoxal, precizia maximă se realizează prin context. Chiar dacă E este mic, precizia interpretării (valoarea lui I) nu are de suferit pentru că C are o valoare foarte mare dată de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
care sunt produși. Indicele cel mai complex dintr-un set de indici care vehiculează intenția emițătorului, este fraza rostită (componenta lingvistică a enunțului). Dacă indicii para și non verbali, vehiculează o semnificație, aparent ușor de interpretat, lipsită, de regulă, de ambiguitate, nu același lucru se Întâmplă În cazul frazei. Aceasta este alcătuită la rândul ei dintr-un ansamblu de semne lingvistice, de regulă polisemantice, care pot trimite la referenți diferiți. La Întrebarea, firească, cum Își dă seama interpretul la care referent
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ref> (contextul fizic al producerii enunțului). Se impun următoarele Întrebări: Forma propozițională completă și explicitarea sunt unul și același lucru? Există o singură formă propozițională completă / explicitare a unei propoziții, sau mai multe? Răspunsul la aceste Întrebări este dependent de ambiguitățile semantice existente la nivelul formei logice, ambiguități care se referă la: nedeterminări referențiale (un concept poate trimite la mai mulți referenți), ambiguități semantice (cazul cuvintelor polisemantice), nederminări semantice (cazul adjectivelor care au grade de comparație) ș.a. Aceste ambiguități sunt aproape
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
impun următoarele Întrebări: Forma propozițională completă și explicitarea sunt unul și același lucru? Există o singură formă propozițională completă / explicitare a unei propoziții, sau mai multe? Răspunsul la aceste Întrebări este dependent de ambiguitățile semantice existente la nivelul formei logice, ambiguități care se referă la: nedeterminări referențiale (un concept poate trimite la mai mulți referenți), ambiguități semantice (cazul cuvintelor polisemantice), nederminări semantice (cazul adjectivelor care au grade de comparație) ș.a. Aceste ambiguități sunt aproape nelipsite În orice act de comunicare; fiecare
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
singură formă propozițională completă / explicitare a unei propoziții, sau mai multe? Răspunsul la aceste Întrebări este dependent de ambiguitățile semantice existente la nivelul formei logice, ambiguități care se referă la: nedeterminări referențiale (un concept poate trimite la mai mulți referenți), ambiguități semantice (cazul cuvintelor polisemantice), nederminări semantice (cazul adjectivelor care au grade de comparație) ș.a. Aceste ambiguități sunt aproape nelipsite În orice act de comunicare; fiecare opțiune semantică (pentru un anumit referent, o anumită semnificație a cuvântului, un anumit sistem de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
dependent de ambiguitățile semantice existente la nivelul formei logice, ambiguități care se referă la: nedeterminări referențiale (un concept poate trimite la mai mulți referenți), ambiguități semantice (cazul cuvintelor polisemantice), nederminări semantice (cazul adjectivelor care au grade de comparație) ș.a. Aceste ambiguități sunt aproape nelipsite În orice act de comunicare; fiecare opțiune semantică (pentru un anumit referent, o anumită semnificație a cuvântului, un anumit sistem de referință, pentru adjectivele gradabile) conduce la construirea unei forme propoziționale complete, de unde rezultă că o propoziție
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
o singură formă propozițională? Aplicând principiul pertinenței: În contextul imediat al producerii enunțului, una dintre aceste forme va fi construită/accesată cu cel mai mic efort și va avea cele mai importante efecte asupra interpretului. 4.3.2.1. Eliminarea ambiguităților lexicale Fie enunțul Atenție la broască! Interpretul a identificat deja intenția de comunicare a locutorului. În urma decodificării lingvistice rezultă următoarea formă logică (posibilă) Șeful Îmi cere să fiu atent la o broască. Singurul element lingvistic din structura formei logice care
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ipoteza (extrasă tot din memoria enciclopedică) Ca să funcționeze, acest ceas trebuie Întors. va rezulta următoarea explicitare Mama dorește să-mi comunice că ceasul vechi de pe peretele din bucătărie ar trebui Întors. În enunțul Sunt dulci pepenii? nu există elemente de ambiguitate de natură lexicală, sintactică, morfologică etc. Singura sarcină a vânzătorului este de a identifica referentul semnului lingvistic pepenii, În alți termeni, de a stabili la ce pepeni face referire predicația propoziției. În acest scop, el folosește informațiile furnizate de semnul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
gaz. Trecând de etapa identificării adresantului, 326 va trebui să decidă rapid care este semnificația literală a acestui enunț a cărui primă formă propozițională posibilă Startul Îmi cere să Țin ochii pe gaz, poate fi considerată, la prima vedere, incompletă. Ambiguitatea este dată de semnul lingvistic gaz și de expresia din care acesta face parte ochii pe gaz. Trăsăturile semantice principale ce se pot găsi la intrarea lexicală gaz sunt: stare de agregare gazoasă sau lichidă; ușor combustibil; periculos ș.a. În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
formă propozițională completă optim pertinentă și, prin urmare, nu va Înțelege la ce stare de lucruri se referă vorbitorul. O posibilă consecință ar fi să-i ceară acestuia să expliciteze el propriul său enunț anterior. 4.3.2.2. Eliminarea ambiguităților gramaticale Să considerăm următorul schimb verbal Între doi necunoscuți A: O moară pe aici? B: Este una mai la vale, pe stânga. Receptând enunțul, B se confruntă, Într-o primă etapă, cu un alt tip de ambiguitate decât cea semantic-lexicală
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
2.2. Eliminarea ambiguităților gramaticale Să considerăm următorul schimb verbal Între doi necunoscuți A: O moară pe aici? B: Este una mai la vale, pe stânga. Receptând enunțul, B se confruntă, Într-o primă etapă, cu un alt tip de ambiguitate decât cea semantic-lexicală, o ambiguitate de natură morfologică. În urma decodării, el obține două forme logice: Într-una, omoară constituie un singur cuvânt funcționând ca verb; În cealaltă, moară este substantiv, iar o este articol nehotărât Cineva Întreabă dacă cineva omoară
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Să considerăm următorul schimb verbal Între doi necunoscuți A: O moară pe aici? B: Este una mai la vale, pe stânga. Receptând enunțul, B se confruntă, Într-o primă etapă, cu un alt tip de ambiguitate decât cea semantic-lexicală, o ambiguitate de natură morfologică. În urma decodării, el obține două forme logice: Într-una, omoară constituie un singur cuvânt funcționând ca verb; În cealaltă, moară este substantiv, iar o este articol nehotărât Cineva Întreabă dacă cineva omoară pe aici. Cineva Întreabă dacă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
pe care cei doi Îl Împărtășesc. În lipsa altor ipoteze construite pe baza perceperii unor stimuli din mediul fizic imediat În care se desfășoară schimbul verbal, B va selecta automat forma logică În care o moară (omoară) este verb, eliminând astfel ambiguitatea lingvistică prin atribuirea simultană a referentului corespunzător acestui semn lingvistic (acțiunea de a omorî este pusă În relație cu criminalul În serie). Această explicatură ar putea avea forma Criminalul În serie omoară În zona În care ne aflăm? În contextul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
care moară este substantiv (semnificând instalație folosită pentru măcinarea cerealelor), iar o articol nehotărât, ceea ce devine, prin completare, o explicitare ce ar putea avea următoarea formă: Există o moară aproape de locul În care ne aflăm? 4.3.2.3. Eliminarea ambiguităților discursive În Înregistrarea nr. 2, H Îi spune lui P Deci... cam aicea suntem. Dumneavoastră știu că aveți alte experiențe, ați avut parte, În mod privilegiat, așa cum meritați, ... de o Întreagă istorie. Există, În acest enunț, mai multe elemente lingvistice
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
interpretat, În această etapă, ca fiind un act amenințător la adresa interpretului cu toate că, În semnificația lingvistică, există o expresie a cărei semnificație intră În aparentă contradicție cu această concluzie preliminară: așa cum meritați. În ce privește semnificația lexicală, conceptul privilegiu nu ridică probleme de ambiguitate, el Însemnând “avantaj, ..., drept sau distincție care se acordă unei persoane...; favoare; Împrejurare favorabilă” . Dacă nu este polisemantic, atunci de unde apare ambiguitatea? Competența lingvistică a lui P este mai presus de orice Îndoială (el fiind un ziarist de vârf, scriitor
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În aparentă contradicție cu această concluzie preliminară: așa cum meritați. În ce privește semnificația lexicală, conceptul privilegiu nu ridică probleme de ambiguitate, el Însemnând “avantaj, ..., drept sau distincție care se acordă unei persoane...; favoare; Împrejurare favorabilă” . Dacă nu este polisemantic, atunci de unde apare ambiguitatea? Competența lingvistică a lui P este mai presus de orice Îndoială (el fiind un ziarist de vârf, scriitor și analist politic). Co-textul anterior nu favorizează explicit o asemenea interpretare amenințătoare a expresiei În mod privilegiat. Cu toate acestea, P poate
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
din enunț așa cum dorește el, și nu neapărat În funcție de pertinența și forța unor ipoteze contextuale. Sau, se poate afirma că simplul fapt că este posibilă această interpretare defavorabilă la adresa sa face ca aceasta să devină cea mai pertinentă opțiune. Eliminarea ambiguității, În această situație, nu se poate face decât prin intervenția suplimentară a locutorului, care vine să expliciteze enunțul și să elimine astfel posibilitatea unei decodări total subiective, fără a Ține cont de contextul Împărtășit de cei doi Nu! Nu! Nuuu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ca cel din subcap. 3.8. Cum se numește fructul de pe raftul din stânga dumneavoastră, de forma, culoarea și mărimea unui pepene galben? efortul interpretului este minim deoarece enunțul constituie Însăși completarea, explicitarea formei logice; el nu conține nici un fel de ambiguități lexicale sau gramaticale și trimite direct la referentul avut În vedere de către emițător. În plus, având În vedere prezența efectivă a referentului, enunțul este constituit din semne privilegiate (ca niște etichete lipite pe obiectele desemnate). Ca o concluzie a acestui
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
în limbajul publicisticii radiofonice", în PN 3, 238, p. 15-17. Manea, D. 2001, Structura semantico-sintactică a verbului românesc, București, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București. Manoliu Manea, M., 1968, Sistematică substitutelor din română contemporană standard, București, Editura Academiei Române. Manoliu-Manea, M., 1977, "Ambiguitate și redundanta în istoria propoziției relative romanice: despre schimbarea sintactica", în PLG VII, București, Editura Academiei Române, p. 57-68. Manoliu-Manea, M., 1993, Gramatică, pragmasemantică și discurs, București, Litera. Manoliu-Manea, M., 1993a, " Maximele conversaționale ale lui Grice și discursul politic românesc", în
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
chinezesc începând cu Războiul Coreean și terminându-se tocmai la mijlocul anilor 1971.<footnote Askari Hossein, Case studies of U.S. economic sanctions, Editura Praeger Publisher, Westport, 2003, p. 13; footnote> „La 28 iunie 1950, America a fost nevoită să se confrunte cu ambiguitățile politicii de îngrădire, atunci când a fost pusă în față agresiunii militare exercitate de un surogat comunist asupra unei țări pe care Washingtonul o declarase în afara perimetrului de apărare al Americii și din care toate forțele americane fuseseră retrase în anul
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
în capacitatea de a fi creativ • Lipsa motivației • Lipsa autodisciplinei • Teama că ideea îți va fi furată de un coleg • Teama de a-ți asuma riscuri • Teama de eșec • Teama de a greși sau de a fi criticat • Intoleranța față de ambiguitate, de ceea ce nu este încă clar • Insistența de a fi logic • Incapacitatea de a percepe adevarata problemă • Neîncrederea în gândirea intuitivă, în ceea ce simți • Incapacitatea de a folosi toate abilitățile • Lenea • Dorința prea mare de siguranță • Lipsa de rezistență și
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
a se angaja în urmărirea unor scopuri de perspectivă. 8. Rezistența la închidere este o atitudine perfecționistă, care îl determină pe individ să reziste tentației de a se mulțumi cu prima soluție la problemă, socotind capitolul încheiat. 9. Toleranța la ambiguitate - capacitatea persoanei creative de a opera mental cu concepte și imagini ambigue. El poate ordona și valorifica prin creație un material haotic. Fiecare individ este unic și nu trebuie să se evalueze sub aspectul creativității, parcurgând listele anterioare care au
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
este o provocare la creativitate și schimbare; * preluați idei/e altora și le dezvoltați; * emiteți un număr cât mai mare de idei; * opriți autocenzura gândurilor și ideilor. Normele cer și induc: * acceptarea ideilor și opiniilor altora; * ascultare activă; * toleranță la ambiguitate; * dezvoltarea transformarea ideilor; * îndepărtarea autocenzurii, criticii; * activizarea imaginației; * preluarea perspectivei celuilalt; * gândire metaforică; * comunicare creativă, empatică, non-agresivă. Specificul normelor grupului creativ de formare constă în faptul că înlătură pe timpul activității în grup teama de critică, evaluare, blamare a ideilor, părerilor
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
pentru creativitate, la care se adaugă unele de natură cognitivă: lipsa unui fond informațional interdisciplinar, incapacitatea formulării problemelor etc. Aceste blocaje au fost eradicate și înlocuite cu manifestarea spiritului de inițiativă, încredere în propriile forțe, în evaluarea amânată, toleranță la ambiguitate, interes pentru strategiile creative, creșterea sensibilității la probleme, dorința de afirmare prin originalitate. Aici îi putem menționa pe elevii M. O. și A. N. V. care aveau rezultate slabe și foarte slabe la clasă, dar au obținut progrese în urma participării la
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]