6,661 matches
-
Bassarabescu, Ploiești, 1920; Primăveri scuturate, București, 1924; Cântece pentru madona mică, Craiova, 1926; Opinii literare, București, 1927; Priveliști, București, 1928; Cenușă sfântă, București, 1930; Pietate, București, 1930; Elegii, București, 1933; Zăpezi și purpură, București, 1936; Poezia lui Cerna, București, 1939; Amiază, București, 1942; Zvon și joacă de copii, București, 1955; Ce mai faceți, florilor?, București, 1957; Glasuri limpezi, București, 1961; Frăgezimi, București, 1964; Poeme, pref. Al. Piru, București, 1965; Cireș amar, București, 1967; Călător fără vâlvă, București, 1969. Traduceri: O. Vâsoțkaia
DUMITRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
purpură”, F, 1936, 5; G. Călinescu, „Zăpezi și purpură”, ALA, 1936, 830; Papadima, Scriitorii, 268-270; N. Mihăescu, Oameni și idei, București, 1937, 159-163; Călinescu, Ist. lit. (1982), 855; Alexandru C. Ionescu, Poezia lirică română contemporană, București, 1941, 159-167; N. Roșu, „Amiază”, G, 1943, 3; Florin Manolescu, „Călător fără vâlvă”, RL, 1970,11; Boris Buzilă, Din amintirile unui poet „călător fără vâlvă” - George Dumitrescu, „Magazin”, 1970, 661; Perpessicius, Lecturi, 31-34; [Corespondență], DCL, II, 348-356; Crohmălniceanu, Literatura, II, 343-345, 620-621; Micu, „Gândirea”, 662-665
DUMITRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
debutat ca poet în „Luceafărul” (1960), iar prima lui carte de versuri, Floare de leandru, a apărut în 1967. După 1989 devine redactor la cotidianul „Azi” din București. Critica a remarcat că poezia lui F. - Floare de leandru, Vedere la amiază (1975), Cum am crescut un zmeu (1976), Fragi în noiembrie (1978), Amănuntele (1984), Copilul tuns zero (1992), Fotografie cu un câine lup (1996) - se caracterizează prin unitate de ton, bogată în nuanțe totuși, sursele de inspirație fiind de o mare
FATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286970_a_288299]
-
lor se ivesc neașteptate și uneori dureroase piedici. F. știe să îmbine observația realului cu incursiunile dincolo de concret, captând cititorul și șocându-l prin ineditul parabolei epice și mai ales al deznodământului. SCRIERI: Floare de leandru, București, 1967; Vedere la amiază, București, 1975; Cum am crescut un zmeu, București, 1976; Fragi în noiembrie, București, 1978; Barcă de vânzare, București, 1980; Paradisul de fier, București, 1980; Portocale pentru eschimoși, București, 1983; Amănuntele, București, 1984; Domnișoara și spiridușii, Cluj-Napoca, 1985; Peripeții de vacanță
FATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286970_a_288299]
-
40; Călinescu, Fragmentarium, 144-146; Constantin, Prozatori-critici, 130-135; Grigurcu, Critici, 472-486; Nicolae Manolescu, Fără început și fără sfârșit, RL, 1984, 52; Ioan Holban, Text și intertext, CRC, 1985, 6; Iorgulescu, Prezent, 215-218; Adrian Marino, Despre livresc, TR, 1987, 37; Barbu Cioculescu, Amiaza cumpănită a unui literator, VR, 1988, 12; Negoițescu, Scriitori contemporani, 186-191; Radu Bogdan, Nonconformismul fertil, RL, 1995, 16; Mihai Dragolea, „Sunt un om al revenirilor” (interviu cu Alexandru George), VTRA, 1995, 11-12; Micu, Scurtă ist., IV, 106-108; Barbu Cioculescu, Un
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
Narcis”, LCF, 1987, 9; Marian Papahagi, Maestrul și discipolul, TR, 1987, 22; Ulici, Lit. rom., I, 400-402; Cosma, Romanul, II, 300-301; Dicț. scriit. rom., II, 403-405; Dan C. Mihăilescu, Singurătăți cu fantasme, „22”, 1999, 20; Vlad Sorianu, Un roman al amiezelor, CL, 1999, 10; Florin Faifer, O carte fundamentală, CRC, 2001, 10; Dicț. analitic, III, 217-219; Doina Modola, Un incitant roman al dramaturgiei, APF, 2002, 3. D.C.M.
GHIŢULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287275_a_288604]
-
fărâme de miracol, oriunde și în fiecare dintre momentele zilei. Umbra răcoroasă a copacilor pădurii, ce îmbie în arșița verii la odihnă, răsăritul și apusul soarelui, unduirea lanului de grâu, cerul unei dimineți de vară, câmpul somnolent, cuprins de toropeala amiezii reprezintă obiectivări care ascund clipe binecuvântate, când sufletul ființei umane se identifică, extaziat, cu lumea care primește har: „Simt dumnezeirea-n fagul crud,/ O aud pe ape, o aud. Dibuitoare mâna s-atingă pe aproape/ Pe Dumnezeu, mireasmă plutind pe
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
pentru cei mici, București, 1954; Povestea lăcrămioarelor, București, 1955; Profesorul cel nou, București, 1955; Izvorul fermecat, București, 1956; Minunata-mpărăție cu palate de hârtie, București, 1957; La „Drumurile lumii”, București, 1959; Poiana lunii, București, 1960; Onică, București, 1962; Vineri la amiază..., București, 1962; Drumul spune povești, București, 1963; Di-Di-Ri, București, 1964; Ograda, București, 1965; De-a visele..., București, 1965; Ospățul, București, 1966; Povești, București, 1967; Jucăușul, București, 1967; Domnița-de-Rouă, București, 1969; Măriuca, București, 1970; Vântură-lume, București, 1971; Cu ochii ca iarba
GRUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287376_a_288705]
-
realismului socialist. Când se nutrește din creația populară, din umorul și satira folclorică, scrisul lui are un timbru mai puțin fals. Vocația de liric narativ e fructificată în culegerile din anii ’70-’80: Descântece de dragoste (1977), Patosul potrivirii (1980), Amiaza lucrurilor (1982), Cu viața de-o ființă (1982) și Mereu ucenic (1984), aceasta din urmă fiind cartea de referință a poetului. Îmbrățișând formele fixe (sonetul, gazelul, haiku, tanka), versul dobândește o concentrare aforistică. R. are cultul strămoșilor și al naturii-mamă
ROSCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289372_a_290701]
-
1973; O sută de ochi, Chișinău, 1974; Povestea norocului, Chișinău, 1974; Strada, Chișinău, 1976; Struguri de foc, Chișinău, 1976; Descântece de dragoste, Chișinău, 1977; Din podgoria mea, Chișinău, 1978; Câte sunt pe lumea asta, Chișinău, 1979; Patosul potrivirii, Chișinău, 1980; Amiaza lucrurilor, Chișinău, 1982; Cu viața de-o ființă, Chișinău, 1982; Decorațiile bunelului, Chișinău, 1982; Nasul Babei-Cloanța, Chișinău, 1982; Pădure, verde pădure, Chișinău, 1982; Mereu ucenic, Chișinău, 1984; Plină cu minuni ograda..., Chișinău, 1984; Ce-avem mai scump, Chișinău, 1985; Să
ROSCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289372_a_290701]
-
Victor Iancu de „depășirea estetismului” la Ștefan George. Mai sunt discutați Claudel, Rimbaud, Rilke, Gide, Valéry, Verlaine. Se publică și câteva tălmăciri din lirica universală, datorate lui Blaga: Laudă femeilor de Ștefan George și Cântecul soartei, Menon plânge după Diotima, Amiază vieții de Hölderlin, cu prilejul centenarului morții poetului, considerat, într-un cuvânt introductiv al traducătorului, „cel mai înalt și mai pur liric al Germaniei de totdeauna”. E.O.
SAECULUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289428_a_290757]
-
pref. Radu G. Țeposu, București, 1987, 119-126, passim; Craia, Fețele, 68-78; Stancu Ilin, Liviu Rebreanu în agora, București, 1988; Tihan, Apropierea, 19-34; Zamfir, Cealaltă față, 11-20; Băileșteanu, Aorist, 104-115; Popovici, Eu, personajul, 104-108, 144-157; Holban, Literatura, 116-126; Niculae Gheran, Rebreanu. Amiaza unei vieți, București, 1989; Ungureanu, Imediata, II, 247-252; Velea, Interferențe, 24-30, 102-113, 243-244; Regman, Nu numai, 72-78; Negoițescu, Ist. lit., I, 213-216; Mircea Zaciu, Liviu Rebreanu în actualitate, F, 1992, 7-8; Mircea Muthu, Liviu Rebreanu sau Paradoxul organicului, Cluj-Napoca, 1993
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
Azi”, unde din 1995 este redactor-șef adjunct și coordonator al suplimentelor culturale „Azi literar”, „Rampa” și „A.B.C.” În 2001 e numit consilier la Președinția României. Debutează cu versuri, ca elev, în „Astra” (1971), iar primul volum, Vară de amiază, îi apare în 1978. Mai colaborează cu poezie, eseuri și publicistică la „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „România literară”, „Steaua”, „Tribuna”, „Astra”, „Literatorul” ș.a. E prezent la Radio România Cultural cu scenariile Întoarcerea din cruciadă, Libertatea de a trage cu pușca, Heraldica iubirii
SAMPETREAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289455_a_290784]
-
prezent la Radio România Cultural cu scenariile Întoarcerea din cruciadă, Libertatea de a trage cu pușca, Heraldica iubirii. În 2002 participă la realizarea volumului Portret de grup cu Laurențiu Ulici. Elogii, invocații și elegii, versurile lui S. din Vară de amiază și Amiaza lui Empedocle (1983) se înscriu frecvent într-o dicțiune solemnă, ceremonioasă, care amintește prin câteva reminiscențe tonalitatea și tiparul poeziei lui Lucian Blaga, precum și „plastica” lirică a lui Adrian Maniu. Asimilarea lecțiilor modelatoare este evidentă, dincolo de transcrierea în
SAMPETREAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289455_a_290784]
-
Radio România Cultural cu scenariile Întoarcerea din cruciadă, Libertatea de a trage cu pușca, Heraldica iubirii. În 2002 participă la realizarea volumului Portret de grup cu Laurențiu Ulici. Elogii, invocații și elegii, versurile lui S. din Vară de amiază și Amiaza lui Empedocle (1983) se înscriu frecvent într-o dicțiune solemnă, ceremonioasă, care amintește prin câteva reminiscențe tonalitatea și tiparul poeziei lui Lucian Blaga, precum și „plastica” lirică a lui Adrian Maniu. Asimilarea lecțiilor modelatoare este evidentă, dincolo de transcrierea în cheie proprie
SAMPETREAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289455_a_290784]
-
var/ Și acoperă vinișoarele copilului - întors din drum;// Dar laudă, mai cu seamă,/ Căci tu ești mai presus/ Și mai aproape de toate!/ Iar noi suntem ai tăi/ În amăgitoarea ta prezență,/ Și nu otrăvim ceea ce ne întunecă”. SCRIERI: Vară de amiază, Iași, 1978; Amiaza lui Empedocle, București, 1983; Îngerul exterminator, București, 2002; Ardealul, București, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Stoie, Viorel Sâmpetrean, AST, 1971, 6; A. B. [Ana Blandiana], Prezentare, AFT, 1973, 3; Constanța Buzea, Viorel Sâmpetrean, AFT, 1974, 5; Adrian Mihai
SAMPETREAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289455_a_290784]
-
vinișoarele copilului - întors din drum;// Dar laudă, mai cu seamă,/ Căci tu ești mai presus/ Și mai aproape de toate!/ Iar noi suntem ai tăi/ În amăgitoarea ta prezență,/ Și nu otrăvim ceea ce ne întunecă”. SCRIERI: Vară de amiază, Iași, 1978; Amiaza lui Empedocle, București, 1983; Îngerul exterminator, București, 2002; Ardealul, București, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Stoie, Viorel Sâmpetrean, AST, 1971, 6; A. B. [Ana Blandiana], Prezentare, AFT, 1973, 3; Constanța Buzea, Viorel Sâmpetrean, AFT, 1974, 5; Adrian Mihai Popescu, Aplecare asupra
SAMPETREAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289455_a_290784]
-
Ardealul, București, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Stoie, Viorel Sâmpetrean, AST, 1971, 6; A. B. [Ana Blandiana], Prezentare, AFT, 1973, 3; Constanța Buzea, Viorel Sâmpetrean, AFT, 1974, 5; Adrian Mihai Popescu, Aplecare asupra cuvântului, AST, 1979, 6; Constanța Buzea, „Vară de amiază”, AFT, 1979, 8; Ioan Adam, Contururile imaginarului, T, 1979, 8; Titus Vâjeu, „Vară de amiază”, „Scânteia tineretului”, 1979, 9 257; A. I. Brumaru, „Vară de amiază”, „Cuvântul nou” (Covasna), 1979, 2 273; Ciobanu, Însemne, II, 214-217; Victor Atanasiu, „Amiaza lui Empedocle
SAMPETREAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289455_a_290784]
-
Blandiana], Prezentare, AFT, 1973, 3; Constanța Buzea, Viorel Sâmpetrean, AFT, 1974, 5; Adrian Mihai Popescu, Aplecare asupra cuvântului, AST, 1979, 6; Constanța Buzea, „Vară de amiază”, AFT, 1979, 8; Ioan Adam, Contururile imaginarului, T, 1979, 8; Titus Vâjeu, „Vară de amiază”, „Scânteia tineretului”, 1979, 9 257; A. I. Brumaru, „Vară de amiază”, „Cuvântul nou” (Covasna), 1979, 2 273; Ciobanu, Însemne, II, 214-217; Victor Atanasiu, „Amiaza lui Empedocle”, RL, 1984, 21; A. I. Brumaru, „Amiaza lui Empedocle”, AST, 1984, 6; Costin Tuchilă, Ritmul plenitudinii
SAMPETREAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289455_a_290784]
-
1974, 5; Adrian Mihai Popescu, Aplecare asupra cuvântului, AST, 1979, 6; Constanța Buzea, „Vară de amiază”, AFT, 1979, 8; Ioan Adam, Contururile imaginarului, T, 1979, 8; Titus Vâjeu, „Vară de amiază”, „Scânteia tineretului”, 1979, 9 257; A. I. Brumaru, „Vară de amiază”, „Cuvântul nou” (Covasna), 1979, 2 273; Ciobanu, Însemne, II, 214-217; Victor Atanasiu, „Amiaza lui Empedocle”, RL, 1984, 21; A. I. Brumaru, „Amiaza lui Empedocle”, AST, 1984, 6; Costin Tuchilă, Ritmul plenitudinii, LCF, 1984, 37; Ulici, Prima verba, III, 141-142; Ulici, Lit.
SAMPETREAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289455_a_290784]
-
Vară de amiază”, AFT, 1979, 8; Ioan Adam, Contururile imaginarului, T, 1979, 8; Titus Vâjeu, „Vară de amiază”, „Scânteia tineretului”, 1979, 9 257; A. I. Brumaru, „Vară de amiază”, „Cuvântul nou” (Covasna), 1979, 2 273; Ciobanu, Însemne, II, 214-217; Victor Atanasiu, „Amiaza lui Empedocle”, RL, 1984, 21; A. I. Brumaru, „Amiaza lui Empedocle”, AST, 1984, 6; Costin Tuchilă, Ritmul plenitudinii, LCF, 1984, 37; Ulici, Prima verba, III, 141-142; Ulici, Lit. rom., I, 309; Raluca Dună, „Îngerul exterminator”, LCF, 2002, 36; Constantin Stan, O
SAMPETREAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289455_a_290784]
-
Contururile imaginarului, T, 1979, 8; Titus Vâjeu, „Vară de amiază”, „Scânteia tineretului”, 1979, 9 257; A. I. Brumaru, „Vară de amiază”, „Cuvântul nou” (Covasna), 1979, 2 273; Ciobanu, Însemne, II, 214-217; Victor Atanasiu, „Amiaza lui Empedocle”, RL, 1984, 21; A. I. Brumaru, „Amiaza lui Empedocle”, AST, 1984, 6; Costin Tuchilă, Ritmul plenitudinii, LCF, 1984, 37; Ulici, Prima verba, III, 141-142; Ulici, Lit. rom., I, 309; Raluca Dună, „Îngerul exterminator”, LCF, 2002, 36; Constantin Stan, O altă generație pierdută, „Ziarul de duminică”, 2002, 40
SAMPETREAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289455_a_290784]
-
o școală de design la Londra, este angajată la arhiva fotografică a săptămânalului de modă „Vogue” din Paris. Publică, rar, versuri în revista „Limite”. L. a debutat cu poezie în 1961, la revista „Contemporanul”, și în volum în 1965, cu Amiaza mării, care anunță câteva dintre notele considerate de critică definitorii pentru poetă: luciditate, impersonalizare, capacitate de a esențializa, de a înscena abstracțiuni, într-o manieră lirică nespecific feminină, deși „amiaza” invocată e cea a intensității trăirilor. Tonul abrupt, crispat, monocord
LUNGU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287923_a_289252]
-
1961, la revista „Contemporanul”, și în volum în 1965, cu Amiaza mării, care anunță câteva dintre notele considerate de critică definitorii pentru poetă: luciditate, impersonalizare, capacitate de a esențializa, de a înscena abstracțiuni, într-o manieră lirică nespecific feminină, deși „amiaza” invocată e cea a intensității trăirilor. Tonul abrupt, crispat, monocord, amintind unora de „nervii” și obsesiile bacoviene, încifrările discursului metaforic sunt menite să țină sub control fracturile de adâncime dintre ființa materială și aspirația comunicării cu transcendentul, acutizarea spaimei sau
LUNGU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287923_a_289252]
-
I s-au reproșat autoarei o tratare prea detașată a sentimentului și o supralicitare a insolitului, care, alături de sintaxa frântă și eliptică și de un anume ermetism, au generat câteodată impresia unor „exerciții de stil” lipsite de consistență lirică. SCRIERI: Amiaza mării, pref. Miron Radu Paraschivescu, București, 1965; Poezii, București, 1968; Moralizând fără glorie, București, 1970; Alexandros, București, 1971; Alexandros, tr. Anne Beresford în colaborare cu autoarea, Londra, 1979. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, „Amiaza mării”, „Scânteia”, 1965, 5001; Mircea Anghelescu, „Amiaza
LUNGU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287923_a_289252]