67,494 matches
-
Nu faceți asta acum, în preajma Sfintelor Sărbători, n-o faceți, atât cât va sta în putere, niciodată ! Dumnezeu să vă aducă gândul cel bun în minte și în inima! PS :Și pentru că vă știm un iubitor al istoriei acestui neam, amintiți-vă că simbolul strămoșilor noștri daci a fost lupul! 1. Radu Beligan - actor 2. Marin Moraru- actor 3. Dragă Olteanu-Matei- actrița 4. Florin Piersic- actor 5. Cristian Mungiu - regizor 6. Florin Piersic - actor 7. Mirabela Dauer - solista muzică ușoară 8
Apelul personalităţilor către Băsescu pentru salvarea maidanezilor. Vezi aici semnatarii () [Corola-journal/Journalistic/24311_a_25636]
-
84 Ș T E F A N I A O P R O E S C U ( R O M Â N IA ) Acuma, nu știu dacă îmi mai amintesc prea bine tot, nici timpul, nici întâmplările în ordinea lor, nici ce a mai fost după. Spn după, doar așa, din obișnuință, când, de fapt, stau aici, trup de pământ, într-un fel de odihnă ca un gând de veșnicie
Gânditorul. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_77]
-
s-a întors la copacul ei de unde m-a alungat tocmai la timp, căci începuse să mi se usuce și să-mi crape pielea. Poate vreți să vă spun ce era cu fructele astea despre care tot încerc să-mi amintesc, creșteau din flori transaprente, (creșteau) unele albe, altele negre, rotunde. (iar) Când apropiam mâna de ele începeau să se zbată cuprinse de spaime pe care n-am reușit să le pricep. Cele albe, mai greu de cules, erau lunecoase, adesea
Gânditorul. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_77]
-
vioară Stradivarius - ci doar a amânat acest moment. „M-am gândit că momentul cel mai potrivit pentru așa ceva ar fi ședința din decembrie, când va fi un cadru mai festiv pentru asemenea titluri de Cetățean de Onoare“, a spus edilul, amintind din nou că nu are nimic cu pedeliștii, în general, și cu liderul județean al PDL, Radu Berceanu, pe care „eu l-am făcut Cetățean de Onoare și chiar a trebuit să-i conving pe pesediști să mă susțină, pentru că
Solomon şi-a cerut scuze în faţa Consiliului Local Craiova () [Corola-journal/Journalistic/24402_a_25727]
-
Angelo Mitchievici Cinefilii își amintesc de filmul lui Fellini cu acest nume, Amarcord, și poate și de faptul că misterios poeticul cuvânt vine din dialectul din Romagna, unde a copilărit regizorul italian, ca efect al pronunțării melodic abreviate a lui „Io-Mi- Ricordo”: „Îmi amintesc”. Amarcord
Amarcordul Filmarului (lui) Cristian Tudor Popescu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2440_a_3765]
-
își amintesc de filmul lui Fellini cu acest nume, Amarcord, și poate și de faptul că misterios poeticul cuvânt vine din dialectul din Romagna, unde a copilărit regizorul italian, ca efect al pronunțării melodic abreviate a lui „Io-Mi- Ricordo”: „Îmi amintesc”. Amarcord a devenit astfel un sinonim poetic al nostalgiei, nostalgie care impregnează cinefilia autorului unui volum cu un titlu sugestiv, Filmar (Polirom, Iași, 2013). Într-unul dintre textele cuprinse în carte, Cristian Tudor Popescu, despre el este vorba, trece pe
Amarcordul Filmarului (lui) Cristian Tudor Popescu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2440_a_3765]
-
mari iubitori ai sportului, numele uitat al fostului dublu campion balcanic la decatlon, fiind vorba despre domnișanul Nicolae Ogrinja. Cel care a obținut, în 1928 și 1929, cel mai înalt titlu balcanic la cele zece sporturi care compun decatlonul. Am amintit și despre asasinarea campionului, prin înjunghiere, chiar la poarta casei lui din Domnești, din pură invidie. Unii cititori, neîncrezători, au gândit poate că spusele mele sunt exagerări, prezentare romanțată a faptelor, câțiva considerându-le chiar neadevăruri. În numărul din decembrie
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
purtând picioroange de peste 3 m. coborând de pe scenă să nu lovească cu capul tavanul. Între numerele de circ au cântat două fete frumoase una blondă, Lucreția Ciobanu și alta brunetă, Ana Fărcaș, despre care se zicea că-s surori. Îmi amintesc ca azi cântecul interpretat în Duo: ...vară, vară primăvară/ Toate plugurile ară/ Numai plugul badelui/ Șade-n vârful dealului/ Nici nu ară, nici coboară... Apariția lui Titi Boldescu a fost surprinzătoare. Țiganul uriaș întins pe o saltea, își pune o
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
luat ca pe un fulg în brațe, m-a sărutat pe părul uns cu briantină și mi-a dat un pumn de bani. L-am văzut pentru ultima dată. Mai știe cineva de « Omul de fier » Titi Boldescu? Își mai amintește istoria sportului românesc de Nicolae Ogrinja domnișan - dublu campion balcanic la decatlon, de Gogea Mitu, « gigantul României », de « Omul de fier » Titi Boldescu care înzestrat cu o forță nemaiîntâlnită rupea lanțurile cu zale groase, toți, parcă, coborâți din basmele poporului
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
de cuvinte, cu trimitere directă la Bischof, ‘episcop’. Gluma trebuie să îi fi părut lui Dürer suficient de expresivă în a sublinia păcatele unui episcop traducător al Bibliei. Cât despre erorile de traducere ale Sf. Ieronim, criticate de Erasmus, vom aminti aici doar traducerea greșită a ebr. anan, «vrăjitorie», care ajunge în Biblia ieronimică observatio somniorum, ‘observare a viselor’, o eroare ce a diabolizat pentru mai bine de un mileniu toată tradiția interpretării viselor. Greșeala Sf. Ieronim permite și o observație
Gluma lui Dürer by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2442_a_3767]
-
din decembrie 2013, cartea nu fusese însă prezentată publicului așa cum s-ar fi cuvenit.. Lansarea din penultima zi a lunii mai, găzduită de recent-renovatul Centru Cultural Nicăpetre (secție a Muzeului Brăilei) a constituit însă un eveniment de care își vor aminti cu emoție toți cei care s-au aflat în seara zilei de 30 mai în casa construită de unchiul poetului la începutul secolului 20. Evenimentul s-a bucurat de prezența Excelenței Sale Grigorios Vasilokonstantakis, ambasadorul Republicii Elene în România, a doamnei
Literatura neoelenă în România by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/2441_a_3766]
-
subiectul merită mai multă atenție. Momentul epifanic e relatat de scriitorul francez nu doar în interviuri, ci și în paginile cărții: relatându-i experiența detenției sale, ca lider sexagenar al Partidului Național Bolșevic, într-un lagăr de muncă supermodernizat, Limonov amintește un detaliu absolut surprinzător - niște chiuvete ce semănau izbitor cu acelea dintr-un hotel newyorkez superluxos, concepute de faimosul Philippe Starck! Câți oameni pe lumea asta, remarcă Limonov, reunesc, între acoladele aceleiași vieți, experiențe atât de variate și, uneori, atât
„Adevărul“ despre Limonov by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2443_a_3768]
-
Într-o lume a globalizării, ideea de „echipă națională” (fie ea și sportivă) e cel puțin vetustă. O idee de secol al XIX-lea, dar fără romantismul și entuziasmul care au făcut atunci posibile marile realizări ale civilizației occidentale. Ne amintim prea bine ce dezastre a provocat „naționalul” în secolul al XX-lea - reușind chiar performanța ca o ideologie internaționalistă, cum se pretindea comunismul, să eșueze într-o formulă primitivă de naționalism. Mileniul al treilea se prefigurează a fi încă mai
Cu mult regret, despre Brasil 2014 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2448_a_3773]
-
iremediabilă apatie. Ideea de a lupta pentru gloria pură, pentru „steag și stemă”, s-a cam perimat. Naționalismul, oricât ar fi el de înălțător, nu prea-ți dă de mâncare. Și nici nu te face mai bun și mai frumos. Amintiți-vă de atâtea „glorii sportive naționale” care la doar câțiva ani după încetarea activității „în slujba nației” s-au trezit muritori de foame - în totalul dispreț și în apăsătoarea uitare a celor care îi adulau cu lacrimi. Primii care s-
Cu mult regret, despre Brasil 2014 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2448_a_3773]
-
sfârșitul. Pepita Zgomotul lor buretos, înfundat, trezea spaime încetă și ea să mai latre. neînțelese în trupul însetat de zborul întoarcerii. Se apropie de porumbel. Albeața penajului îl făcu să Pașii se opriră. Aparțineau unui bărbat tânăr, în blugi. și amintească de albeața femeii zărite-n grădină. Privi porumbelul câteva clipe, săltă acoperișul Fusese oare „cucoana”? capcanei, introduse mâna prin deschizătură și-și apropie N-avea de unde ști și nici cine-i spune. Sângele ce degetele răsfirate de trupul tremurând al
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]
-
prevede art. 6, alin. 2 din Legea nr. 52/2003. Guvernul României a publicat pe site, intenția sa de a elabora această ordonanță la data de 30 septembrie 2011 și a adoptat Hotărârea la 12 octombrie 2011“, mai explică reclamanții. Amintim că în ședința în care Guvernul a adoptat hotărârea de înființare a CEO, Emil Boc, cu o oră înainte de finalul întâlnirii, și-ar fi adus aminte că nu a chemat la discuții sindicatele și patronatele. Iată ce mai spun sindicatele
Cinci organizaţii sindicale cer în instanţă anularea actelor de constituire a CEO () [Corola-journal/Journalistic/24507_a_25832]
-
către alte lumi și călătoriile lui Bodiu însuși, pe rute, de astă dată, terestre, există o mulțime de legături inexplicabile (și cutremurătoare). În ce mă privește, am fost de la bun început pus în dificultate de titlu. Metafora firului alb mi-amintea de cunoscutul poem testamentar al lui Sorescu, Scară la cer („Un fir de păianjen/ Atârnă de tavan./ Exact deasupra patului meu.// În fiecare zi observ/ Cum se lasă tot mai jos./ Mi se trimite și/ Scara la cer - zic,// Mi
Automobilul și căprioara by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2450_a_3775]
-
și e în stare să se sacrifice (o și face), când nu i-o cere nimeni?”. Se prea poate ca Monica Lovinescu să vadă această fatalitate și prin prisma faptului, aparent împăcat, de a nu avea copii. Nu întâmplător își amintește cântece din copilărie și reface imaginea tatălui și a celor apropiați, pe care îi descoperă, fără excepție, într-o galerie de nefericiți. În orice caz, ființa ei interioară e copleșită de incertitudini. Scrie, în legătură cu bolile: „Tunelul acesta mi se pare
O casă curată by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2453_a_3778]
-
te îndeamnă mereu să fii tu însuți dar realitatea visului vieții tale te îndepărtează de acest deziderat. 793. Nu-ți vinde zâmbetul pe banii uitării fiindcă atunci când te vei gândi de ce ai trăit în această lume nu-ți vei mai aminti nimic. 794. Care floare nu-și dorește frumusețea? 795. Ascultă mersul timpului atunci când calcă peste amintiri și spune-mi cui îi suspină pașii? Amintirilor sau Timpului? 796. La masa vieții nici Destinul nu a fost predestinat să se înțeleagă pe
Urmare din numărul anterior. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/87_a_51]
-
literare când vine vorba de situația politică. De la Shakespeare la Cioran, numeroase nume de scriitori le trec prin cap comentatorilor politici sau economici. Scriitorul ucrainean Andrei Kurkov a publicat o carte despre Maidan. Întrebat la ce se gândește când își amintește de evenimentele de la Kiev, a răspuns: „Unica referință literară care îmi trece prin minte ca să descriu aceste evenimente este, desigur, aceea a ucraineanului Gogol. Nenumărate sunt «sufletele moarte» în Ucraina și în Rusia. Partidul Regiunilor pro-rus al președintelui demis Ianukovici
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2461_a_3786]
-
de onoruri nu la fel de mari pentru cărțile lor. Gloria autoarei romanului premiat Léon Morin, preot, mai precoce, a durat mai puțin decât a celei care a luat Goncourt în 1984 pentru romanul Amantul. Până de curând, nimeni nu-și mai amintea de numele Beck. Reeditarea micului roman (196 de pagini), premiat cu 64 de ani în urmă, a readus în actualitate o scriitoare rămasă în umbra tovarășei ei de generație. Scriitorii, ca și cărțile, își au soarta lor, antumă sau postumă
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2461_a_3786]
-
ca element comun obligatoriu, ce creează posibilitatea unui pact al scrisului, dar și al cititului ori al receptării critice: „printre diversele dezordini în care ne aflăm cufundați azi, una e haosul în domeniul limbii (...) și e nevoie să ni se amintească permanent de răspunderea pe care o poartă poeții și criticii noștri în ocrotirea limbii noastre” (p. 403). Eliot recunoaște că a dorit să se exprime în egală măsură prin critică și poezie și crede că opiniile sale critice sunt cele
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
pe traseul Rucăr-Bran, și am coborât dealurile subcarpatice, am întâlnit ciobanii, cântând la fluier, cu oile și mielușei fragili după ele. Coborau la vale, spre Dunăre. Probabil așa vorbesc ei cu munții, cu mioarele... mi-am zis, în timp ce mi-am amintit de organistul Bisericii Negre care, pe ritmuri, parcă se înțelegea cu divinitatea. Imediat, după sărbători, am reînceput școala. Eram obosit. Programul de lucru mă extenua. În fiecare zi, abia așteptam să ajung acasă. Uneori, nici nu apucam să schimb câteva
De sărbători, dulcele plâns. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_47]
-
păreau mereu noi. Defectul Doamnei Bovary sau al Mănăstirii din Parma este că nu pot fi uitate. Le recitim de aceea cu greu. Romanul Cazul Louise Laboine al lui Simenon l-am recitit de vreo trei ori fără să-mi amintesc niciodată subiectul. Calc pe urmele tatei!
Cabală și intrigă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2463_a_3788]
-
o anumită candoare. Candoarea, de pildă, de a se strădui să mă facă să înțeleg exponatele muzeului de arheologie din Delfi, deși ne mișcam mai curând în teritoriul meseriei mele. Sau candoarea de a cere unor omologi gesturi insolite. Vă amintiți, poate, că pe vremea conflictului din Kosovo, o parte a presei autohtone (de la C.T. Popescu la Paler și Dinescu) bombănea drastic poziția României. Se spunea, între altele, că fidelitatea noastră față de NATO nu ne aduce nici măcar garanții suplimentare de securitate
Cum s-a scris istoria recentă a României pe un şerveţel () [Corola-journal/Journalistic/24634_a_25959]