12,966 matches
-
della grammatica elementare del latino; III. Dall' antico "volgare" al latino classico; IV. Iniziazione alla grammatica latina e ridimensionamento della storia del latino; V. Notula de Latina declinatione quae vulgo dicitur quarta; VI. Metodologia specifica nell' indagine della terminologia cristiana antica?; VII. Abba, Pater; VIII. Deus; IX. "Per molti", non "per tutti"; Dall' antico volgare alle lingue neolatine). Retorica, stilistica, estetica nell' eta augustea, Bari, 1970, pp. 329 (comprende i seguenti saggi: I. L'anonimato del "Saggio sul Sublime" nella tradizione
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
3, 1970, pp. 7-25, trad. ital. În "Acta Philologica" (Societas Academica Dacoromana) 6, Romae, 1976, pp. 99-115. 1971 Un Ion mai modest, dar mai autentic, "Bună Vestire" (Roma) 10, nr. 2, 1971, pp. 43-52. 1972 Tra grammatica latina e storia antica, Matera 1972 (Biblioteca de cultura, diretta da G.B. Brozini, 7), pp. 383 (cuprinde următoarele studii: I. Scripto continua ovvero metodo fonetico o metodo etimologico nell' arte antica dello scrivere; II. Lat. subrigere anteriore a surgere?; III. Rapporti fra fhefhaked e
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
origine del mondo, in Studi di poesia in onore di Antonio Traglia, II, Roma, 1979, pp. 633-641 (a cura di M. Marin). Studii neterminate la 26 noiembrie 1976 Grafemi e fonemi-morfemi. Intorno alle inscrizione degli Scipioni. Ovidio e l' India antica. Le componenti della spiritualita di Mihai Eminescu. Cuprins Precuvîntare 7 INDIANISTICĂ ȘI GÎNDIRE OCCIDENTALĂ 13 Introducere 13 Profilul istoric al raporturilor culturale dintre India și Occident 17 Note 209 SPECIFICUL LITERATURII GNOMICE INDIENE 229 Cuvînt înainte 231 Notă bibliografică 233
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Sorin Pârvu • The Infinitive, Alexandra Cornilescu, Ioan Iclezan-Dimitriu * Este vorba de astronomii-matematicieni Brahmagupta (prima jumătate a sec. al VII-lea) și Bhăskarăcărya (sec. al XII-lea) A. BALLINI și M. VALLAURI, Lineamenti d'una storia della lingue e della letteratura antica e medievale dell'India, Encicl. Ital., Roma, 1943, p. 131-132. * Manu, în mitologia brahmană, este cel care a formulat legile și precursorul oamenilor. El este salvat în timpul potopului de un pește și devine o încarnare a lui Brahmă. După ce a
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
fel de legitimitate a statului român ca moștenitor al acestor epoci îndepărtate. În 1985, istoricii Mușat și Ardeleanu specialiști în istoria contemporană publică la București, la Editura Științifică și Enciclopedică, un amplu volum de istorie românească, care începe cu Dacia antică, continuînd cu Statul dac independent și centralizat din timpul regelui Burebista, ale cărui origini sînt situate între 70 și 60 î.e.n. Totuși, toate aceste studii nu sînt atinse de o intenționalitate politică. Istoricii români care s-au ocupat de epoca
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
latine ale națiunii române este anterioară acestei epoci polemice. Aceasta este reperată, pe la 1400, de către dominicanul Jean de Sultănicii, apoi, în 1532, de călătorul italian Francesco Della Vaile, care află de la interlocutorii săi valahi că românii se trag de la Roma antică. Această cercetare este promovată, în secolul al XVII-lea, de către cronicarii Grigore Ureche și Miron Costin, apoi de Dimitrie Cantemir. Ureche și Miron Costin sînt produsul unei educații iezuite legate de învățarea latinei. Ascendența romană a românilor le este familiară
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ducat sub egida Habsburgilor, adunîndu-i pe toți românii din imperiu fără să fie definit un spațiu teritorial, unii militanți, ca Alecu Russo, scăpat teafăr din revoluția din Moldova, urmează un alt vis: acela al unei Dacii reconstituite în frontierele sale antice, de la Carpați la Marea Neagră. Circulația militanților între Muntenia și Transilvania, publicațiile comune pe o parte și alta a frontierelor îi nelinișteau pe naționaliștii maghiari, căci acestea puteau prefigura revendicări teritoriale dinspre partea română. Frustrările născute din această revoluție, care se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
un spectacol, iar nu ca pe un angajament. În dimineața zilei de 12 octombrie 1866, "iahtul prințului pătrunde în Bosfor. Prințul este încîntat de peisajul magnific ce se oferă privirilor sale. El se apropie aproape cu o teamă respectuoasă de antica și misterioasa cetate a califilor care se desfășoară în fața lui în toată splendoarea sa orientală". Splendoarea orientală ademenește, dar nu înstrăinează, căci "sultanul îl așteaptă pe prinț într-un mic salon. El vine în întîmpinarea oaspetelui său, întinzîndu-i mîna. Un
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
împămîntenită într-o țară oarecare. {EminescuOpXI 74} Cât despre catolicism ca instituție universală, nu putem tăgădui meritele lui într-adevăr estraordinare pentru cultura omenească. Pusă în fața unor rase aspre, abia răsărite din locuințele lor primitive și abia aruncate asupra civilizațiunii antice, pe care au călcat-o în picioare și au nimicit-o, biserica era singurul punct luminos nu numai pentru cultura în genere, dar chiar pentru libertatea dezvoltării omenești. Într-un timp de aservire generală, într-un timp în care numai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
încît o vină din partea noastră, o intenție de-a ponegri, nu există defel. Aceste adevăruri le-am espus în toate chipurile: mai subțire, mai de-a dreptul, mai în teorii abstracte, mai în figuri intuitive. Geaba. Inscripția de pe un templu antic "Cunoaște-te pe tine însuți" rămâne un problem nedezlegat pentru imensa majoritate a spiritelor omenești. Așadar ironia din partea noastră e îndreptățită, împărtășită de public, și nu ni se poate imputa. Acestea le spunem față cu imputările ce le face "Romînul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
s-au cam diversificat la deosebitele neamuri sau plaiuri, poate în urma diversificării în confesiuni religioase. Neamurile nu plăteau dări împărăției turcești, dar erau obligate de-a intra în armată. În sine, sistemul vechi al instituțiilor albaneze e democrația în înțelesul antic al cuvântului, căci poporul exercită puterea supremă în plaiuri, în adunările sale parlamentare, numite cuvînde (din lat. conventus, românește cuvânt, care înseamnă și "adunare" și "discurs"). Plaiurile mai au, afară de aceste adunări generale, câte un sfat de bătrâni, al căror
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Serbiei mari. O a treia direcțiune, opusă amânduror acestora, este aceea a unui regat al slavilor de sud, sub auspiciele Casei de Austria, cristalizat împrejurul Croației, căci croații nu sânt altă decât sârbi catolici. Grecii, pierzând multe din calitățile lor antice, mai cu seamă acea senină inteligență care-i făcea atât de potriviți pentru artă și știință, au păstrat încolo multe din defectele {EminescuOpXI 189} lor antice, mai cu seamă însă instinctele demagogice, atât de înrădăcinate încît se simt în chiar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
căci croații nu sânt altă decât sârbi catolici. Grecii, pierzând multe din calitățile lor antice, mai cu seamă acea senină inteligență care-i făcea atât de potriviți pentru artă și știință, au păstrat încolo multe din defectele {EminescuOpXI 189} lor antice, mai cu seamă însă instinctele demagogice, atât de înrădăcinate încît se simt în chiar descendenții deznaționalizați ai acelei rase. Cu tot instinctul acesta, nimic mai puțin decât constitutiv, și care, din contra, e negațiunea oricării mari formațiuni de stat, idealul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mult timp înainte. A învăța vocabule latine pe dinafară fără a fi pătruns de acel adânc spirit de adevăr, de pregnanță și de frumusețe a anticității clasice, a învăța regule gramaticale fără a fi pătruns acea simetrie intelectuală a cugetării antice este o muncă zădarnică, e literă fără înțeles. Fixat odată pentru totdauna, nemaiputîndu-se schimba, căci aparține unor timpi demult încheiați, spiritul anticității e regulatorul statornic al inteligenței și al caracterului și izvorul simțului istoric. Dar o dovadă netedă pentru influența
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cărți, căci nu era om care să aibă timpul și voința de-a le ceti. Societatea era lăsată în mînele celor ce scrieau gazete. Iată și caracterizarea demagogiei: "Demagogia, zice Proudhon, este ipocrizia progresului. Școala demagogiei o găsim la Atena antică, la Roma ca la Paris, ca în toate centrurile activității omenești. Această școală are tradițiile, doctrina, sistema și învățămîntul său, care-i este propriu. Ea procede cu tact; dibăcia nu-i lipsește. Pe profesorii demagogiei, Lamartine îi găsește în "redactori
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
d. advocat Ferry, studiile clasice. Cari nații au rămas îndărăt și pe jos? Acelea cari n-au cultivat aceste studii. Într-adevăr nici noi, nici pravoslavnicii noștri vecini, nici turcii, nici bulgarii n-au avut defectul de-a iubi cultura antică, fiind păgânească; și departe am ajuns cu toții, n-avem ce zice. S-ar putea scrie un volum întreg pentru a espune toate foloasele câte răsar, și pentru dreapta cugetare și pentru caracter, din studiul anticității greco-romane. Căci nu e vorba
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
înlocuirea celor două limbi păgâne prin ebraica, precum d. E. du Bois-Reymond cere mărginirea lor în folosul științelor sale speciale, a celor naturale, poate a fiziologiei îndeosebi. Într-adevăr d. du Bois-Reymond e atât de fiziolog încît susține că toată cultura antică e zidită pe nisip, că Goethe, dac-ar trăi azi, desigur n-ar scrie pe Faust, ci ar fi orator în Parlament. Într-o prelegere ținută acum trei ani în Colonia vestitul fiziolog și-a espus ideile asupra lipsei de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cestiuni atât de gingașe ca cele ale educațiunii, ci cu probe aduse din esperiență. Tocmai această esperiență însă ne arată pe toate cărările că civilizația s-a statornicit și a crescut acolo unde ea a fost altoită în pomul culturei antice, și că nu s-a putut prinde acolo unde această cultură a lipsit. Orice mărginire a acestor studii e, până la o probă contrarie dată de esperiență, {EminescuOpXI 294} o americanizare a învățămîntului educativ, precum o zice însuși d. du Bois-Reymond
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aceștia adaogă că, cu sfătuitori sinceri, democrația poate fi cea mai bună formă de guvernământ, dar cu curtizani cari își amăgesc stăpânul ea devine forma cea mai rea de guvernământ. Marile noastre nații moderne nu mai cunosc demagogi în înțelesul antic al cuvântului, cari să strângă cu cuvântul lor insinuant sau mișcător un popor întreg, reunit într-o agora sau într-un forum. Mai sânt într-adevăr adunări populare în cari elocuența unui tribun poate face treabă. Dar ce mic e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și-i îndeamnă pe oameni să se zidească unul pe altul (I, Tesaloniceni, 5,11) întru Iisus Hristos. * Ca într-o altă Biblie, în vasta dioramă a poemului "Memento mori" se topesc sensuri, parabole și lamentații. Episodul numit al "Greciei antice" poate fi mai bine revelat dacă ne oprim asupra Iliadei. Homer cântă aici zidul ca semn al gloriei omului. Dar el "nu se ridicase cu voia / Zeilor nemuritori, de-aceea-i fu șubred temeiu"29. Motivul ține seama de tema jertfei lui
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
pe pământ" este zidul, el nu este "pro-ducerea pământului", precum la Heidegger, ci act al faptei umane: "Mur pe mur, stâncă pe stâncă o cetate de giganți / Sunt gândiri arhitectonici de-o grozavă măreție, / Au zidit munte pe munte în antica lor trufie, ..." (Memento mori). Precizarea lui Heidegger este importantă: "În înălțarea sa, templul conferă lucrurilor chipul care le este propriu și oamenilor o perspectivă asupra lor înșile. Această perspectivă rămâne deschisă atâta vreme cât opera este operă, atâta vreme cât zeul nu a părăsit
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
imagini ținând de "necroerotică". Dar varietatea acestei "imaginații dinamice" (după o formulă a lui G. Bachelard) păstrată pe "coaja" lutului e relevabilă la orice pas: "De-al meu propriu cânt mistuit mă mântui" spune un vers al Odei în metru antic. Iar "drumul pulberii" nu e altceva decât trecere de la o formă la alta a materiei ruinare. Natura "lutoasă" a omului stă la "originea tuturor degeres cențelor noastre", spune Jean-Pierre Richard referindu-se la poezia lui Nerval: "Pulberea se naște din
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
ruini, prin stânci grămădite Era peștera neagră a zăhastrului mag Stejari prăvăliți peste râuri cumplite Și stanuri bătrâne cu mușchi coperite" (Povestea magului...) Imaginea vizează imemorialul și este des întâlnită în literatură. Iată o edificatoare chilie cioplită în munții Indiei antice 3: "Tu vei vedea în codru pe-un logi luminat: De-un milion de veacuri el șade nemișcat, Cu fruntea încrețită, cu ochii țintă-n soare, Un brâu de piei de șarpe având ca-ncingătoare. Iar barba lui ajunge târâtă pe
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
furtună, în durere, În arderea unei păduri bătrâne, În arderea și-amestecul hidos Al gândurilor unui neferice E frumusețea. Nu în seninul, În liniștea adâncă sufletească, Acolo vei găsi adevărata, Unica frumusețe..." (Odin și Poetul) III Cronica funerară a "zidirilor antice" (Zidul piramida, cetatea • Ruina nisipul, mușuroiul cenușa praful • Personaje: regi, "populi" • Galbenul asfințitului • Sarmisegetuza "un vis de piatră...") 1. Piramida (mausuleum, domă) Semn ascensional, piramida condensează pentru Eminescu însăși noțiunea zidului ca rivalitate demiurgică, "gândiri arhitectonici" ale omenirii: Colo se
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Piramida-răspuns este fapta umană ridicată rebel spre cer, dar și un semn, din ev în ev, către "populii" din istorie: "Ca s-explic a ta ființă, de gândiri am pus popoare, Ca idee să clădească pân-n soare,... Cum popoarele antice în al Asiei pământ Am unit stâncă pe stâncă, mur pe mur s-ajungă-n ceruri" (Memento mori) Într-un alt manuscris (ms. 2270) Eminescu relatează despre drumul lui Pitagora în Egipt descriindu-ne o viziune a sa: "O alee întreagă de
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]