4,171 matches
-
complexă și chiar histrionică în cuprinderea ei. Conține ,,filme ale exploratorilor, ale călătorilor, ale cineaștilor independenți, ale reporterilor de televiziune"14. Dincolo de aceste realități, cei doi autori pledează argumentat pentru filmul antropologic realizat de profesioniști și, prin urmare, pentru predarea antropologiei vizuale în universități - inclusiv în cele românești, aș adăuga eu. De ce? Pentru că nu poți surprinde prin scriitura clasică subtilitățile unui anumit ritual, de exemplu. În Africa, mai mult decât oriunde, ai nevoie (și) de imagine. Dacă nu ești un scriitor
Prefață. In: Antropologia () [Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
condițiile în care cei din comunitățile exotice, arhaice, îndepărtate, s-au obișnuit cu prezența noastră. Detaliind subtilitățile tehnice ale captării vieții exotice și indigene de către cineaști, Marc Augé și Jean-Paul Colleyn remarcă și o mutație spectaculoasă și oarecum inedită în antropologia vizuală: ,,din ce în ce mai mult, oamenii care erau ,,subiecții" filmelor etnografice își produc propriile lor imagini și documente despre viața socială. Utilizarea strategică a mijloacelor media de către ,,popoarele indigene" le permite, pentru prima dată în istorie, să-și controleze propria imagine și
Prefață. In: Antropologia () [Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
și documente despre viața socială. Utilizarea strategică a mijloacelor media de către ,,popoarele indigene" le permite, pentru prima dată în istorie, să-și controleze propria imagine și să lanseze comunității internaționale mesajele pe care le dorește"17. În concluzie, cartea de Antropologie a lui Marc Augé și Jean-Paul Colleyn este un volum concis și subtil, captivant și provocator, scris clar și accesibil tuturor. Actuala versiune românească este adresată specialiștilor în științele socio-umane, dar și publicului larg cultivat. 1 Marc Augé, Jean-Paul Colleyn
Prefață. In: Antropologia () [Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
a lui Marc Augé și Jean-Paul Colleyn este un volum concis și subtil, captivant și provocator, scris clar și accesibil tuturor. Actuala versiune românească este adresată specialiștilor în științele socio-umane, dar și publicului larg cultivat. 1 Marc Augé, Jean-Paul Colleyn, Antropologia, traducere de Camelia Grădinaru, Editura Institutul European, Iași, 2013, p. 7. 2 Ibidem. 3 Ibidem. 4 Ibidem. 5 Ibidem, p. 49. 6 Cristina Gavriluță, ,,Lumea văzută prin ochii antropologului vizual. Interviu cu Jean-Paul Colleyn", în volumul Sacrul și californizarea culturii
Prefață. In: Antropologia () [Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
Șapte interviuri despre religie și globalizare, Editura Paideia, București, 2008, p. 188. 7 Marc Augé, Jean-Pau Colleyn, op. cit., p. 50. 8 Ibidem. 9 Ibidem, p. 11. 10 Ibidem. 11 Ibidem, p. 18. 12 Pentru detalii asupra subiectului vezi Nicu Gavriluță, Antropologie socială și culturală, Editura Polirom, Iași, 2009, pp. 210-216; 250-257. 13 Amănunte despre semnificațiile metafizice, juridice, politice, sociale și religioase ale darului se regăsesc și în volumul meu, Mentalități și ritualuri magico-religioase. Studii și eseuri de sociologie a sacrului, Cuvânt-înainte
Prefață. In: Antropologia () [Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
indiană. Pentru a face legătura între indianismul lui Eliade și substratul esențial al operelor acestuia, putem apela la o definiție potrivită. Chiar dacă simplă, formulată de Roger Caillois: Încercând să definească mitul , Eliade arată că acesta . Mitul, această fascinantă noțiune a antropologiei moderne, își găsește, în opera de savant și de scriitor a lui Mircea Eliade, locul cel mai de sus, pe care nici unul dintre celelalte concepte ale hermeneuticii sale nu îl poate atinge. De la lucrările de inceput, Alchimie asiatică, Cosmologie și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
un fundament conceptual imposibil de eludat pentru omul contemporan asupra căruia se răsfrâng tensiuni ca globalizarea intelectuală versus tradiție națională. Miturile, care dintotdeauna i-au preocupat pe filosofi, fac obiectul unor cercetări ce și-au asumat diferite metode (structuralism/semiotică, antropologie culturală, psihanaliză) și continuă să fie declanșatoare de text artistic. Pentru a identifica sensul originar al termenului mythos în Grecia antică ar trebui să se ia în considerație etimologia acestuia, având în vedere concepția platonică. Termenul mythos trebuie pus în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
metaforice și parabolice ale acestor categorii, dacă avem în vedere faptul că „Metafora este a doua emisferă prin care se rotunjește destinul uman, ea este o dimensiune specială a acestui destin, și, ca atare, ea solicită toate eforturile contemplative ale antropologiei și ale metafizicii."(L. Blaga, Trilogia Valorilor). Substantivul propriu Dănilă este un augmentativ al numelui Dan, care are semnificația de „cel dăruit de Dumnezeu”, făcându-se trimitere la implicarea predestinării în evoluția personajului, asociată drumului cunoașterii. Cognomenul Prepeleac are ca
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
din emisfera vestică); Palatul Național Mexican (construit pe locul unde a fost palatul lui Montezuma); Plaza de toros Mexico (cu cea mai mare arenă pentru luptele cu tauri din lume, cu o capacitate de 48.000 locuri); Muzeul Național de Antropologie și Istorie; Turnul Latino-American unul dintre cei mai cunoscuți zgârie-nori din America Latină, construit în 1948 (cu adăugiri în 1956), cu o înățime de 182m, care a supraviețuit celor două cutremure majore care au afectat zona de la construcția sa și până
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
politică și de sociologie feministă (Laura Grünberg, subsemnata, Vladimir Pasti, Liliana Popescu, Petru Iluț, Olivia Toderean, Valentina Marinescu), în istorie (Ștefania Mihăilescu, Maria Bucur, Ghizela Cosma, Alin Ciupală, Cristina Olteanu), în științele educației (Doina Ștefănescu, Cristina Mihai, Elena Bălan), în antropologie și psihologie (Eniko Maghiary Vincze, Ovidiu Pecican, Adriana Băban), lingvistică și reprezentare (Mădălina Nicolaescu, Daniela Rovența Frumușani, Otilia Dragomir, Aurel Codoban, Reghina Dascălu). Cea mai jenantă situație vine, după părerea mea, tocmai din faptul că feminismul în dreptul românesc este aproape
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
calvarul unei vieți închinate ideilor și convingerilor ce înroșeau zorile unei lumi noi"1. El a abordat, în operele sale, toate temele majore care preocupă lumea noastră: ideea de libertate, conceptul de egalitate, întoarcerea la natură, marile teme ale literaturii, antropologiei, și psihanalizei. Nimeni n-a prevestit, mai bine ca el, timpurile noi, visul său însoțind construirea unei lumi noi. Constantin Ghimpu îl numea pe Rousseau "unul din cei mai originali și liberi cugetători ai tuturor timpurilor, un luptător fără seamăn
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
deoarece știința economică oferă un cadru uneori extrem de îngust dezbaterii pe care am dorit s-o inițiem. De aceea pe întreg parcursul lucrării am argumentat și am luat în discuție teme și idei din economie dar și din sociologie, politologie, antropologie,istorie, cultură și civilizație 38. De altfel, conceptul de "socioeconomie"39 este folosit pentru prima dată de către Max Weber tocmai în încercarea de reconciliere a diferitelor științe sociale și a încercării de a uni diferitele tendințe ale vremii. În context
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de sine, devenind om. Sigur, Engels nu și-a propus și nici nu a realizat o analiză a procesului complex prin care maimuța capătă conștiință de sine, ci pur și simplu o analiză la nivel fizic cu argumente din zona antropologiei. Prima etapă ar consta în folosirea mâinilor la alte operațiuni în afară de mers, "probabil că sub influența felului său de viață care impune la cățărat mâinilor alte funcții decât picioarelor..."86. Într-o explicație destul de simplistă autorul crede că prin folosința
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
K., Marea transformare. Originile politice și economice ale epocii noastre, Editura TACT , Cluj, 2013. Popper, K., Societatea deschisă și dușmanii săi, Editura Humanitas, București, 2005. Popper, K., În căutarea unei lumi mai bune, Editura Humanitas, București, 1998. Radkowski, G. H., Antropologie generală, Editura Amarcord, Timișoara, 2000. Rădulescu Motru, C., Psihologia poporului român, Editura Paideia, 1999, București. Reinhart, C. M.; Rogoff, K., De data asta e altfel. Opt secole de sminteală financiară, Editura Publica, București, 2012. Ricardo, D., Opere alese, Editura Universitas, Chișinău
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
1970. Teulon, F., Sistemul monetar internațional, Editura Institutul European, Iași, 1997. Toynbee, A., Studiu asupra istoriei, Editura Humanitas, București, 1997. Turliuc, V.-co., Monedă și credit, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2007. Țuțea, P., Omul - Tratat de antropologie creștină: Problemele sau Cartea întrebărilor, Editura Timpul, Iași, 1992. Văcărel, I., Relații financiare internaționale, Editura Academiei Române, București, 1995. Voinea, L., Sfârșitul economiei iluziei. Criză și anticriză, o abordare heterodoxă, Editura Publica, București, 2009. Wallerstein, I., Sistemul mondial modern, Editura Meridiane
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Kirițescu) ne oferă o abordare clasică, în stilul unui alt mare specialist român în monedă, Victor Jinga, multidisciplinară, o "socioeconomie a banului", inspirată de Max Weber, o abordare diacronică, aproape o istorie a banilor, conținând însă și elemente de sociologie, antropologie, politologie, biologie, matematică, fizică ș.a., cu tendințe enciclopedice. Personal, mi-ar fi plăcut chiar mai mult curaj, adică o abordare inter- sau transdisciplinară. Pe întreg parcursul lucrării, autorul pune semnul egalității între ban și monedă. Este o convenție îmbrățișată și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
foamea .Vezi și André Chouraqui, Cele zece porunci ale zilelor noastre, Editura Humanitas, București, 2012, p. 38. 64 Biblia. Editura Institutului Biblic de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2007, p. 25. 65 Idem. 66 Petre Țuțea, Omul - Tratat de antropologie creștină: Problemele sau Cartea întrebărilor, Editura Timpul, Iași, 1992, p. 69. 67 "Întreaga existență a omului primitiv depinde în mare parte de darurile lui naturale pentru observație și distingere. Ceea ce este caracteristic pentru mentalitatea primitivă este sentimentul ei general al
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
și azi la biserică cu vin, pâine, carne sau alte daruri. 187 Pentru o imagine completă asupra gândirii umane din epoca pe care o discutăm, vezi Claude Lévi-Strauss, Gândirea sălbatică, Editura Polirom, Iași, 2011. 188 Apud Georges Hubert de Radkowski, Antropologie generală, Editura Amarcord, Timișoara, 2000, p. 23. 189 Ilie Bădescu numește acest tip de schimb ca fiind unul al "reciprocităților asimetrice (...), reciprocitățile asimetrice fiind atestate de fenomene precum darul, devoțiunea, eroismul etc; acestea sunt "oferte" unilaterale care devin însă cadrul
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
mai propice pentru împlinirea "celuilalt"". Vezi și "Relații sociale. Spațiul dens. Noi teorii asupra relațiilor sociale", în Dumitru Otovescu-co., Tratat de sociologie generală, Editura Beladi, Craiova, 2010, p. 287. 190 După părerea lui Claude Lévi Strauss. Apud Georges-Hubert de Radkowski, Antropologie generală, Editura Amarcord, Timișoara, 2000, p. 23. 191 Vezi și Georges Bataille, Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1989, p. 62. 192 Reciprocitatea, ca formă de asociere, cooperare și conviețuire umană s-a păstrat până în zilele noastre. Să ne imaginăm
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
valoare ca și Evanghelia. Se tratează de o serie de evenimente adăugate, care au fost meditate în profunzime de apostoli și care arată reflecția lor pe drumul omului spre Cristos în Biserică. Un capitol care este, să spunem așa, o antropologie creștină, eclezială. Ca toată Evanghelia lui Ioan, este bogat în semnificații, simboluri, referințe la existența omului care este în căutarea lui Dumnezeu. Poate fi, așadar, foarte util pentru noi. Acesta se împarte în trei episoade ample. Primul episod reprezintă regăsirea
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
într-o zi. Patru ani într-o lume surdă, aculturală, cu interese ascunse ori disimulate, o lume străină mie. Parțial pierdusem contactul cu literatura, l-am întreținut sporadic, altfel aș fi murit. Am citit însă cărți paralele cu beletristica: sociologie, antropologie, etnologie, doctrine politice, istorie. Cu asta m-am rotunjit oarecum, știu multe. De aceea refuz să mă mai angajez vreodată în politică. M-am lecuit. V.P: Vă place politica, domnule Ovidiu Genaru? Ce le reproșați actualilor politicieni? O.G.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
și tehnici de comunicare din perspectiva interculturală / 59 2.6. Conceptul cultural european / 62 2.7. Demersuri instituționale pentru o cultură europeană / 65 2.8. Cultura și integrarea europeană / 67 2.9. Interculturalitatea : realitate în comunicarea contemporană / 69 2.10. Antropologia culturală bază a interculturalității / 76 2.11. Percepția alterității / 78 2.12. Funcționalismul / 83 2.13. Constrângerile asupra percepției / 88 2.14. Modelul schimburilor / 89 2.15. Funcționarea ternară a culturii / 90 2.16. Identitatea culturală europeană / 93 2.17
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
care se încearcă să se identifice, cu ajutorul diferitelor științe sociale, dar care împărtășesc un interes comun, studiul interacțiunilor oamenilor aparținând diverselor culturi. Studiile culturale pot fi analizate din trei perspective: monoculturale (studiul unei singure culturi face obiectul de cercetare al antropologiei și sociologiei), cross cultural (prin comparația caracteristicilor a două sau mai multe culturi) și interculturale (care se bazează pe interacțiunea a două sau mai multe culturi, și încearcă să răspundă întrebărilor referitoare la ce se întâmplă când două sau mai
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
care începe să prindă contur la începutul secolului XXI. Studiul Comunicării interculturale nu are, din păcate, o istorie proprie. Mulți cercetători vin din diferite domenii și își îndreaptă atenția asupra comunicării. Oamenii de știință din diverse discipline, cum ar fi antropologia, psihologia, comunicarea, sociologia și relațiile internaționale își părăsesc câmpul de cercetare pentru a se aventura într-un nou domeniu ce se află la "intersecția culturii cu interacția umană"6. 1.4. Începuturile și dezvoltarea Comunicării interculturale Germenii comunicării interculturale au
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
cercetarea Comunicării interculturale a fost un domeniu interdisciplinar, încorporând: * lingvistica: ipoteza lui Sapir și Whorf în ceea ce privește impactul variației lingvistice asupra atitudinilor culturale. Aceștia au folosit noțiunea de competență interculturală, adică abilitatea de a se descurca în diferite culturi cu ajutorul comunicării; * antropologia: Analiza lui Renate Rosalio asupra proprietății diverselor metode de a studia alte culturi; * psihologia: Cartea lui Gordon Allport, The Nature of Prejudice, arată cum stereotipurile se dezvoltă din impulsul uman natural de a clasifica. Hammer 9 analizează contribuțiile fundamentale aduse
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]