167,887 matches
-
ce să se rostogolească din loc, chiar dacă nu adia vântul: lacrimi mari de rouă lunecau pe floarea de cicoare. "Iartă-mă, surioară, spuse spinul. Iar mi-am luat țepii la purtare. Da' ce ai tu cu oamenii, să le iei apărarea?!" "Eu nu știu cum sunt toți oamenii, răspunse cicoarea. Dar am să-ți spun despre cei pe care i-am cunoscut. Surorile mele creșteau într-o tufă mărișoară, în parcul unui spital. Cum se rătăciseră acolo, nimeni nu știa. Era un parc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Când se așeză la picioarele Lui, așa cum mai stătuse odată, ascultându-i cuvintele, nu mi-a mai venit să-i spun nimic doar când Îl rugasem atunci, demult, să-i spună să mă ajute la pregătit masa, El îi luase apărarea și spusese că ea, Maria, alesese partea cea mai bună, care nu i se va lua acum, la ce bun să mai spun ceva. Mi se făcuse frică și nu știam de ce. Unul din ucenicii Lui se apucase să spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
deloc anonimi, după ce dușmanul ne-a eliberat și ne-a pus jugul, se poate afla citind din scoarță-n scoarță acest roman al lui Vasile Ilucă, „Hanul cercetașului”. Regimul comunist - un surogat, În fond - le-a incriminat fapta eroică de apărare a patriei, Înlocuind-o cu sintagma de dușman al poporului și, cel mai grav, al Uniunii Sovietice, cea care a tăbărât peste noi, să ne bage cu forța binele pe gât. Este de apreciat și din acest unghi de vedere
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
că suntem frați adevărați. Da’ ce Îmi bat eu capul să explic dacă mintea dumitale nu bate până acolo Încât să priceapă ce Înseamnă camaraderia pe câmpul de luptă? Acolo, În calea glonțului! ― Ei să dau viteji față de oamenii fără apărare. Da’ să-l fi văzut eu În timpul unui atac, când n-ai nici o beldie după care să te adăpostești și trebuie să Înaintezi doar prin salturi - a intervenit tata Toader. ― Aș vrea să știu dacă mai doriți ceva, fiindcă e
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
se interesă de Norica și de nepoți. Sever îi răspunse cam fără chef că se descurcau și ei așa cum puteau, mai stătu vreo jumătate de oră, apoi plecă. Aflând, după întoarcerea sa la București, ce discutaseră, Norica îi luă hotărât apărarea tatălui ei: Ei, ia vezi-ți de treabă, frate, că tăticul n-a fost niciodată comunist!... Ce-ai vrea, mă rog, să facă?... Să moară de foame cu pensia aia a lui de mizerie?... Cum vrei să se descurce?... Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
sala de curs. Medicinistul și politehniștii îl priviră lung. Nu suntem decât noi ăștia... Ceilalți stau în banca lor... Niște căcăcioși! conchise cu sictir Dobrescu. Stai, mă, că nu e chiar așa, cum spui tu, îl contrazise Victor, luându-le apărarea colegilor din facultate. Nu e vorba de lașitate, e vorba că băieții noștri sunt mai pasionați de matematică decât de politică. Asta-i situația. Vacs! se strâmbă Paulică Dobrescu. Cum am zis, așa rămâne!... Tase începu să se scarpine în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
noi provizii pentru Crăciun. Ne-a mai spus că despre armă nu putea fi vorba, se interesase la "Comandatur" și era cu mult prea riscant dacă se găsea asupra unui deținut. Ne-a lăsat în schimb un cuțit lung "de apărare", cum zicea el. Ulitia a tors lână din care Olga și Ana au împletit ciorapi și căciuli călduroase, în primul rând pentru Minodora și Vasili și apoi pentru noi toate. Axel reușise să ne procure doar două pufoaice și trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
poate și dintre aceia cu curechi de vânzare... Să nu rămânem cu polobocul gol pentru la iarnă, măi bărbate! Ceea ce gospodarul păgubit a și făcut! Pășea dârz și apăsat, și parcă mai hotărât ca niciodată să lupte până la capăt pentru apărarea proprietății încălcate de urecheați. Pregătită pentru o confruntare previzibilă dintre cele mai dure, Roza, împăciuitoare, l-a întâmpinat cu un zâmbet abia schițat încă de la poartă: Bei Goth, Her Georg, ich hab kein Futter fűr die Kaninchen! (Pentru Dumnezeu, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
iar podoaba trândăvește și pe deasupra îmi spune că are două carogențe, așa, sub formă de laudă... Și parcă aștepta să-l mângâi pe creștet ori să-l strâng în brațe pe dragul mamei de fecioraș! Că întotdeauna i-ai luat apărarea și de-amu vezi și tu ce ne face! Ei, și? Poate că ți s-a părut, Silvestre! Că nu i-o fi arzând lui de glume cu carogențele cele blestemate... Mai sloboade de la tine, Silvestre! Uită! Iartă-l! Că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și economice de actualitate, ceea ce îi pun la adăpost împotriva propagandei deșănțate, cum a numit-o negroteiul fără nicio ezitare, chiar la tine acasă!.. Ai văzut că și-a permis să discute și despre libertățile sindicale, despre lupta dusă pentru apărarea intereselor celor ce muncesc... Și încă făcea comparații!.. Parcă știa că la noi sindicaliștii aprobă prin urale măsurile stăpânirii de a pune pe seama celor mulți efectele eșecurilor datorate unor gafe impardonabile proprii. Vă reducem veniturile salariale cu douăzeci și cinci la sută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ce i s-au adus lui Müler Georg au fost demontate una câte una de către inculpat cu ajutorul unor martori chiar dintre cei ai acuzării, inconsecvenți în declarații și mărturii; așa că unele depoziții, ca piese ale acuzării, s-au dovedit favorabile apărării. În consecință, Müler și avocații așteptau achitarea în pronunțare. Cam așa părea să gândească și președintele completului. Numai că fața cea mai palidă dintre acuzatori s-a aplecat către președinte și i-a spus două cuvinte: Trebuie condamnat! Pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de mine, cu intenția vădită de a-mi căuta urechea, sub privirile mustrătoare ale soborului de sfinți de pe pereții bisericii, am găsit, din instinct sau poate că ajutat de apărătorii mei, sfinții care mă urmăreau -, cea mai sigură cale de apărare: am început să cânt, fără niciun fel de greșeală, melodia pe care domnul și doamnele în negru o masacrau în fel și chip. Reacția finală a fost de poveste: negresele au început să înșire cruci cu nemiluita, iar domnul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
bărbat pentru sex" și, poate că nu știu asta, dar sunt în ochii caymanilor o femeie foarte curioasă, pentru că, "la noi, în Cayman, lucrurile stau cu totul altfel"... Am râs copios și i-am prezentat teoria lui Freud, mecanismele de apărare prin care Eul se protejează împotriva presiunilor exercitate de Sine și Supraeu, așezând accentul pe sublimare. "Știi, Antu, sublimarea este o formă de apărare prin care un impuls reprimat este descărcat într-o formă socială. Instinctul sexual este sublimat prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
stau cu totul altfel"... Am râs copios și i-am prezentat teoria lui Freud, mecanismele de apărare prin care Eul se protejează împotriva presiunilor exercitate de Sine și Supraeu, așezând accentul pe sublimare. "Știi, Antu, sublimarea este o formă de apărare prin care un impuls reprimat este descărcat într-o formă socială. Instinctul sexual este sublimat prin dans, muzică, poezie..." Antu nu este un oarecine. El este văzut de ai săi, indigenii din Little Cayman, ca un intelectual: semnează chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Doru. Cine-i? O cunosc? Da. Am o rugăminte. Ce vrei tu. Stai departe de Amanda. De ce, mușcă? Oh, nici nu știi cât! Promite-mi! Bine, Dorule. Ia spune, cui i-e dor de tine, Dorule? Știi cui? Soției ministrului apărării. De ieri te caută de parcă-i nebună! Spune că trebuie să te vadă urgent. O.K., mersi! Doru formă imediat numărul Flaviei. Bună, sunt Doru. Bună. Am o veste rea pentru tine. Zi. Știi persoana, Amanda, pe care mi-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
uitat pe listă și a văzut că procesul la care era martor era programat printre ultimele. A așteptat că nu avea ce face. când a fost strigat în sala de judecată s-a prezentat, a depus și jurământul și avocatul apărării s-a îndreptat spre el să-i pună întrebări. Doi ochi frumoși, albaștri, îl priveau mirați sporind aceeași mirare în privirea lui. —Cecilia! i-a șoptit, copleșit de o profundă emoție. — Băiatul din parc de astă-toamnă!? A exclamat Cecilia, această
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
venită din afară; nu se simțea defăimat și nici calomniat, de aceea, de altfel, ajungea rareori să fie ranchiunos. Totuși, când se întâmpla s-ajungă în situații delicate, el știa lesne să se apere, iar singura lui armă, atât de apărare, cât și de atac, era doar ironia. Într-adevăr, nu-i lipsea deloc simțul ironiei. În exprimare, până la nebunie iubea să se slujească de ironii, iar asta o făcea cu așa de mare plăcere și pentru faptul că se iveau
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
a prostiei și a neobrăzării crase, ce le arăți tu față de mine, mama ta! Canalie, îmi vine să te reneg și să nu mai privesc deloc în urmă! Și acum, haide, răspunde, când te întreb! Ce ai de zis în apărarea ta? Ultimele vorbe le rosti greoi, mult prea înfundat, într-un fel de nedescris, aproape sufocându-se de mânie. Practic, ea devenise o pradă sigură a unei crize de nervi nemaiîncercate de dânsa până atunci. Aceste rare manifestări stoarseră acum
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
japoneză, se naște întrebarea: ce ne dezvăluie atunci, despre bărbatul japonez, această nevoie obsesivă de a portretiza femeia în acești termeni? Răspunsul pare să fie conținut tot în piesele clasice de kabuki: de cele mai multe ori, copila inocentă și lipsită de apărare se transformă, după suferința provocată de iubitul care o înșală, într-un demon răzbunător și feroce, cu ale cărui puteri supranaturale nu se pot lupta nici măcar călugării budiști. Pornind pe acest fir, am găsit avansată, într-un interesant studiu fundamentat
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
albul chinuitor? Ei bine, sărmanul hoț, pentru că despre un hoț este vorba, nu a făcut decât să repete, dacă este să credem ce ni se povestește de mii de ani, destinul bărbatului pus să înfrunte ceea ce depășește posibilitățile lui de apărare: o tânără fată, frumoasă și fragilă. Desigur, în toate culturile, sexul feminin a fost, mai mult sau mai puțin, demonizat. Totuși, așa cum se înghesuie să ne demonstreze nenumărate studii de gen din ultimii ani, în Japonia, fenomenul pare să fi
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
mai în vârstă. -Tăcere! Vreau liniște! Popor al păsărilor, nu uitați unde ne aflăm, a strigat judecătorul, adică domnul curcan. După ce în aria de judecată s-a făcut liniște, judecătorul a reluat cuvântul: -Vă mulțumesc! Numite Cocone ai cuvântul în apărare. Cocone a ieșit în fața adunării de la locul unde era, și-a întins înspre înapoi câte un picior pe rând împreună cu câte o aripă, a scos pieptul alb în față și, pășind rar și țanțoș, s-a dus la locul de unde
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
ani. Fetele urieșilor, erau foarte bune gospodine, harnice, frumoase și dotate cu har în dragoste față de soți pe care-i socoteau protectorii și stăpânii lor. Odată căsătorite purtau responsabilitatea gospodăriei și a copiilor atât timp cât soții erau chemați la lupta pentru apărarea teritoriului precum și a bunurilor obținute după urma muncii istovitoare de la câmp. Comunitatea urieșilor era condusă de către cel mai viteaz dintre ei, pe numele de Uran, care avea și rolurile de preot, tămăduitor și ghicitor. Legenda spune că la un loc
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
a plecat. Atunci cei trei conducători s-au ridicat din poziția de înfățișare și s-au așezat pentru ascultare, după care Amar a început a prezenta lui Uran: -Mărite șef, totu-i pregătit; luptătorii sunt veseli și așteptă lupta de apărare. -Nu vreau să se mai apere, toată suflarea să știe că trebuie să atacăm murind, apoi să atacăm pentru că suntem pe pământul nostru. Dacă toate-s pregătite, viteazule Amar, Bursu și Pădur să meargă către luptătorii lor și, dacă n-
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
vârstă, sex, rasă, culoare a pielii, capacități fizice sau spirituale, limbă, religie, convingere politică, origine națională sau socială posedă o demnitate inalineabilă și intangibilă. De aceea toți, individul și Statul, trebuie să respecte această demnitate și să îi garanteze o apărare eficientă". Aici își au fundamentul drepturile și îndatoririle omului. Nu este vorba de o etică individualistă: principiul de umanitate este valabil pentru om ca individ, pentru propriile sale acțiuni, dar și pentru instituțiile și structurile umane. Acestea din urmă trebuie
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
se cere mai mult. Rar am avut o idee clară despre ce înseamnă o autentică spiritualitate creștină, ca atunci când am celebrat liturghia în acele slums din San Salvador, în biserica unde fusese asasinat arhiepiscopul Oscar Romero, angajat cel dintâi în apărarea drepturilor poporului său. L-au împușcat în ziua de 24 martie 1980, în timp ce se afla în fața altarului. În acel loc, în timpul emisiunii de televiziune În căutarea urmelor despre creștinism, am amintit și de teologul luteran Dietrich Bonhoeffer, luptător al rezistenței
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]