16,557 matches
-
educație". Sunt trei sentimente ce asigură stabilitate copilului și formarea unei corecte păreri despre sine: Unicitatea. „Fiecare copil trebuie să recunoască faptul că e unic și poate aduce o contribuție în familie pe care nimeni altcineva nu o poate aduce". Apartenența. Pe măsură ce copilul e înconjurat și îmbrățisat cu iubire, acesta își dezvolta o sensibilitate pentru dragoste și simte că aparține familiei și crește încrederea să în oameni. Simțământul că este iubit. Iubirea necondiționată dă copilului o mare siguranță și-l ajută
EDUCAŢIA COPILULUI ÎN FAMILIE. In: Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
al celor două obiecte pentru clasele a X-a, a XI-a și a XII-a, istoria românilor și istoria universală, a fost realizată pe principiile evolutiv cronologic, toleranță față de multitudinea de opinii În comentarea faptelor istorice, restabilirea conștiinței naționale, apartenența la civilizația europeană și mondială etc. În anul 2000, Colegiul Ministerului Educației și Științei al Republicii Moldova, prin Hotărârea nr. 17/2 din 8 februarie, a aprobat Curriculumul școlar pentru clasele V-IX, inclusiv la istorie (istoria românilor și istoria universală
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
1949, într-o cronică din „Contemporanul”, Ov. S. Crohmălniceanu condamna romanul Zbucium din perspectiva politizată pe care criticul se simțea dator să o adopte în acea epocă, însă analiza ce viza aspectele strict literare era perfect pertinentă. Cronicarul diagnostica sagace apartenența cărții la tradiția foiletonistică, în descendența unor Eugène Sue sau Alexandre Dumas, identifica ingredientele sau procedeele care o învederau - senzaționalul situațiilor, promovarea surprizei în detrimentul veracității, dramatismul confecționat grosolan și omniprezent al intrigii, lipsa de veridicitate a personajelor, imaginate ca „« supraoameni
STREIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289976_a_291305]
-
sa intermundană, secțiunea secundă sugerează o posibilă „renaștere”, în care abundă amintirile din copilărie și reminiscențele arhaice, încât geneza individului reface pe cont propriu experiența civilizatoare a umanității. Fără a fi o anexă a poeziei, proza lui S. își probează apartenența la același repertoriu tematic. Spațiul narativ rămâne, în toate romanele - Femeia ascunsă (1997), Grijania (1999), Undeva, la Sud-Est (2001) și Romanul-basm (Trup și Suflet) (2002) -, microuniversul rural, în care se petrec o serie de evenimente ieșite din comun. Și totuși
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
Teoriile dezvoltării sunt consemnate de istoricii sociologiei ca reprezentând cel dintâi răspuns al științei schimbărilor sociale la marea problemă a tranziției de la tradițional la modern. Dincolo de marea lor diversitate, teoriile dezvoltării și deci ale schimbării sociale au ceva în comun: apartenența la paradigma tranziției. Gloria paradigmei tranziției și, implicit, a sociologiei dezvoltării a fost atinsă în cadrul teoriilor modernizării. În spatele acestor teorii ghicim un sistem de gândire de o extraordinară persistență, în ciuda infirmărilor spectaculoase atât a teoriilor, cât și a ideologiei dezvoltării
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
caracteristici negative acestei populații: „pacea minții”, lipsa planificării, a economisirii și a investițiilor. După cum se poate observa, fiecare recomandare se baza pe schimbarea modului esențial de viață al acestei populații. Afilierea tribală este crucială pentru rațiuni ce țin de identitate, apartenență, schimburi comerciale (cămile contra produse agricole); mai mult, această populație nu știa nimic despre agricultură (pe lângă faptul că îi acorda un prestigiu scăzut). Raportul conținea și greșeli factuale, în sensul că toată istoria acestei populații o prezintă ca intermediară între
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1986) propune o clasificare a resurselor care conține, alături de capitalul material și de cel cultural, și capitalul social. Acesta este înțeles ca o proprietate intrinsecă a rețelelor de relații sociale, a permanentului schimb social implicat de interacțiunile din cadrul grupului social. Apartenența la grup le asigură indivizilor accesul la resursele controlate de grupul în cauză și/sau de membrii acestuia, constituind, prin urmare, o formă de capital. Coleman (1988, 1990) caută să explice capitalului social prin funcțiile sale, precizând, totodată, câteva dintre
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care îl are acesta asupra dezvoltării sociale și economice. Amoralismul familial al lui Banfield constituie un exemplu de capital social negativ: lipsa de încredere în indivizi sau grupuri din afara familiei, precum și dezvoltarea unor legături aproape exclusiv în grupul principal de apartenență frânează dezvoltarea societății în ansamblul ei, nepermițând funcționarea adecvată a instituțiilor de producere a bunurilor publice. Narayan (1999) oferă o sinteză reușită pentru tipologizarea capitalului social în funcție de efectele sale în planul dezvoltării. El notează faptul că relațiile care stabilesc contracte
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cel uman, stratificarea socială (Eyal, Szelenyi, Townsley, 2001). Tranziția aduce cu sine convertirea capitalului social în capital economic, relațiile menținându-și însă rolul important și în postcomunism, adesea primând în fața regulilor formale. Este vorba însă despre relațiile din afara grupului de apartenență. Conform EVS’99, dintre țările foste comuniste doar Germania de Est (45%) și Slovenia (42%) înregistrează scoruri peste 40% în ce privește considerarea prietenilor și cunoștințelor drept „foarte importante”, în timp ce dintre țările vestice doar Spania (39%), Italia (36%) și Portugalia (30%) se
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
spațiul ex-comunist între capitalul social relațional de tip bonding și cel de tip bridging, în comparație cu democrațiile vestice. O importanță mult disproporționată a familiei în raport cu prietenii conduce la dezvoltarea unor relații mai superficiale din punct de vedere calitativ în afara grupurilor de apartenență, chiar dacă, din punctul de vedere al frecvenței întreținerii acestor legături (întâlniri, ieșiri împreună etc.) și al multitudinii acestora, lucrurile pot sta ușor diferit. În fine, diferența dintre cele două cifre reprezintă un indicator al modului tipic al societății în cauză
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
al multitudinii acestora, lucrurile pot sta ușor diferit. În fine, diferența dintre cele două cifre reprezintă un indicator al modului tipic al societății în cauză de a defini principalul grup de referință, dar și de selecție a grupurilor primare de apartenență. Cei din țările nordice tind să se raporteze mai des la alte grupuri decât cel familial, în timp ce sudul și mai ales estul promovează un model mai tradițional de relaționare și control. Relațiile intense cu prietenii și cunoștințele nu reprezintă în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se modifice substanțial în absența unor transformări profunde. Cei mai puțin educați și, totodată, cei mai săraci tind să dezvolte moduri de viață tradiționale, în bună măsură agrare, cu relații întreținute mai ales - dacă nu exclusiv - în interiorul grupurilor primare de apartenență. Capitalul social relațional tip bridging se dezvoltă mai ales la vârful ierarhiilor educaționale și de avere al societății. O pondere mică a acestei pături și predominanța capitalului social familial se asociază cu absența implicării active în viața comunității, cu dezvoltarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
constituind, astfel, o structură importantă pentru dezvoltare atât la nivel individual, cât și agregat. Diferențele dintre țările europene se suprapun diferențelor de dezvoltare, ca și celor culturale, date de istoria mai nouă sau mai veche. Criteriile esențiale sunt legate de apartenența la fostul bloc comunist și de rădăcinile religioase ale culturii. Țările mai tradiționale, mai slab dezvoltate, cu o pondere mai mică a populației cu studii superioare (Voicu, 2004) prezintă stocuri mai reduse de capital social util dezvoltării, preferând, în schimb
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
măsură cu ceilalți membri ai comunității de aceste programe, pentru că ei „nu au voce” - sunt fie incapabili, fie blocați de ceilalți membri ai comunității care au mai multă putere să-și exprime nevoile, să obțină un sens al participării și apartenenței la proiectul comunitar. Aici se întâlnesc, de obicei, bariere culturale, de gen, etnice și religioase pe care fondurile sociale nu le pot depăși întotdeauna și care solicită din partea acestor agenții eforturi speciale, susținute de îmbunătățirea „comunicării sociale”; participarea socială și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
orientările menționate, accentul studiului este pus pe indivizi care se angajează voluntar în rezolvarea problemelor colective, la diferite niveluri, mai mult sau mai puțin instituționalizate, mai vaste ori mai restrânse. Folosind alți termeni, în teoretizările menționate mai sus - participare politică, apartenență asociativă sau implicare comunitară - problema comună este cea a implicării voluntare a indivizilor în furnizarea a ceea ce economiștii numesc bunuri publice. Printr-o astfel de abordare, putem încadra problematica generală a participării în matricea conceptuală a acțiunii colective. Problema fundamentală
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru realizarea acțiunii colective și putere sau centralitatea în rețea. Urmând literatura, mă aștept ca liderii și participanții să fie dintre persoanele care au pozițiile centrale în rețelele din vecinătate. Un indicator indirect al poziției în rețea poate fi durata apartenenței la rețea. Potrivit aceste logici, densitatea de rețea din scară este dependentă de mobilitatea rezidențială, astfel încât, mă aștept să-i întâlnesc printre locatarii cel mai puțin activi pe cei care au cea mai scurtă istorie comună cu a colectivității. Resurse
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
know-how al participării, dar și o identitate de participant (Becker, 1963) pe care persoana caută ulterior să o manifeste (McAdam, McCarthy, Zald, 1988). Unul dintre aspectele puțin studiate ale participării în asociații voluntare în Europa Centrală și Răsăriteană este impactul apartenenței la organizațiile comuniste care gestionau resursele de activism ale societății. Howard (2003) arată că persoanele care s-au abținut să participe în uniuni de comuniști sau de tineri comuniști au rate de participare scăzute și în perioada postcomunistă. Aceasta poate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
au fost membri ai Partidului Comunist Român și au deținut funcții de conducere în cadrul Uniunii Tineretului Comunist, în timp ce membrii activi au fost doar membri ai UTC, iar cei pasivi nu au ajuns nici măcar în această organizație. Pentru a înțelege impactul apartenenței organizaționale din perioada comunistă asupra disponibilității actuale pentru acțiune comunitară, este necesar să investigăm peisajul organizațional comunist. Așa-zisele organizații voluntare care au funcționat de la începutul anilor ’50 până la sfârșitul anilor ’80, incluzând mase mari de oameni - Organizația Pionierilor, UTC
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
altă parte, avansarea în ierarhia socială era, cel mai adesea, condiționată de aceste mecanisme organizaționale, până la un anumit punct, de vreme ce accesul era din ce în ce mai selectiv, de la un nivel la altul. Spre exemplu, accesul în universități a fost condiționat la început de apartenența la organizațiile comuniste, iar promovarea în posturi de conducere sau obținerea unor avantaje materiale, precum un apartament mai mare, depindeau de apartenența la Partidul Comunist Român. Pozițiile administrative sau politice mai înalte erau determinate de alte criterii, printre care studiile
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din ce în ce mai selectiv, de la un nivel la altul. Spre exemplu, accesul în universități a fost condiționat la început de apartenența la organizațiile comuniste, iar promovarea în posturi de conducere sau obținerea unor avantaje materiale, precum un apartament mai mare, depindeau de apartenența la Partidul Comunist Român. Pozițiile administrative sau politice mai înalte erau determinate de alte criterii, printre care studiile superioare erau cele mai importante. Puțini dintre subiecții incluși în studiul nostru au studii superioare. Aceasta arată, pe de o parte, existența
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
superioare erau cele mai importante. Puțini dintre subiecții incluși în studiul nostru au studii superioare. Aceasta arată, pe de o parte, existența unei anumite segregări rezidențiale ce afectează locatarii din blocurile vechi și efectul limitat pe care l-a avut apartenența la organizațiile comuniste asupra statusului social final. Este legitim să ne întrebăm unde sunt reprezentanții generației de lideri și activi din eșantionul nostru care au studii superioare și au ocupat poziții de conducere în PCR? Aș răspunde că au obținut
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
relativă. O legătură mai strânsă cu tema cercetării noastre o are corelația evidentă dintre carierele organizaționale, statusul organizațional realizat și implicarea actuală în inițiative comunitare. Ea furnizează un argument în plus la corelația stabilită de alții între activismul curent și apartenența organizațională anterioară. Legătura cauzală dintre apartenența la organizații și leadership-ul și activismul actual nu este stabilită încă. Ambele direcții de cauzare pot fi presupuse. Rezultatele aduc detalii utile pentru înțelegerea modului de acumulare a resurselor pentru acțiune colectivă în România
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tema cercetării noastre o are corelația evidentă dintre carierele organizaționale, statusul organizațional realizat și implicarea actuală în inițiative comunitare. Ea furnizează un argument în plus la corelația stabilită de alții între activismul curent și apartenența organizațională anterioară. Legătura cauzală dintre apartenența la organizații și leadership-ul și activismul actual nu este stabilită încă. Ambele direcții de cauzare pot fi presupuse. Rezultatele aduc detalii utile pentru înțelegerea modului de acumulare a resurselor pentru acțiune colectivă în România contemporană. Pot fi invocate trei ipoteze
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fost predestinată celor care dețineau o calitate ce poate fi denumită „orientare către activism” sau „aptitudini de activist”, combinate cu oportunismul pe care mobilitatea ascendentă în structurile ierarhizate puternic birocratizate îl presupune. Evident că această aptitudine a fost stimulată prin apartenență și recompensată prin promovare. Rezum, formulând ipoteza că apartenența la organizații comuniste a depins și de prezența unor calități care prezic astăzi disponibilitatea pentru implicarea în acțiuni comunitare. Promovarea în aceste organizații, pe de altă parte, a solicitat aptitudini care
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fi denumită „orientare către activism” sau „aptitudini de activist”, combinate cu oportunismul pe care mobilitatea ascendentă în structurile ierarhizate puternic birocratizate îl presupune. Evident că această aptitudine a fost stimulată prin apartenență și recompensată prin promovare. Rezum, formulând ipoteza că apartenența la organizații comuniste a depins și de prezența unor calități care prezic astăzi disponibilitatea pentru implicarea în acțiuni comunitare. Promovarea în aceste organizații, pe de altă parte, a solicitat aptitudini care astăzi pot fi asimilate leadership-ului. Cei care nu au
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]