34,383 matches
-
sa recentă, că, „dacă în cadrul aceluiași nivel ierarhic sunt organizate direcții specializate, legiuitorul poate stabili, în plan orizontal, condiții speciale sau derogatorii de acces în cadrul acestora față de cele generale și specifice deja existente, însă marja sa de apreciere nu poate să se manifeste aleatoriu/arbitrar/subiectiv, ci ea trebuie să fie unitară și coerentă, cu respectarea principiului controlului ierarhic în cadrul Ministerului Public. (…) Așadar, reperul pentru reglementarea condiției de vechime necesare accederii la funcția de procuror în cadrul direcțiilor specializate
DECIZIA nr. 440 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263039]
-
precizat că acțiunile legiuitorului în privința neaplicării, respectiv abrogării prevederilor legale care stabileau acordarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă se înscriu în marja sa de apreciere, având drept scop prezervarea unui interes public, respectiv protejarea echilibrului fiscal între cheltuielile și veniturile statului. ... 25. În sfârșit, în paragraful 25 al Deciziei nr. 462 din 1 iulie 2021, Curtea a amintit că, prin Decizia nr. 20 din 20
DECIZIA nr. 85 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263079]
-
legea trebuie să întrunească cerințele de calitate care rezultă din art. 1 alin. (5) din Constituție - respectiv claritate, precizie, previzibilitate, sens în care se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 183 din 2 aprilie 2014, paragraful 23. Or, marja largă de apreciere a ceea ce reprezintă stabilirea cotei maxime de impunere creează premisele nedorite ale invocării excesive a acestui text de lege de către autoritățile publice locale, cu scopul de a stabili impozitele pe clădiri. Întrucât nu este stabilită o cotă maximă
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
nr. 809 din 24 august 2021, a statuat că atât timp cât criteriile folosite se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeași situație, astfel de prevederi legale nu sunt afectate de vreun viciu de neconstituționalitate, legiuitorul având o largă marjă de apreciere în materie fiscală. Totodată, Curtea a reținut, la paragraful 16 al deciziei sus-menționate, că principiile constituționale referitoare la impozite și taxe implică un complex de condiții de care legiuitorul este ținut atunci când instituie anumite obligații fiscale în sarcina contribuabililor
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
seama de complexul de circumstanțe care pot exista. Având în vedere principiul așezării juste a sarcinilor fiscale, Curtea a observat că aspectele referitoare la impozite și taxe implică un complex de condiții de care legiuitorul, deși are o marjă de apreciere, trebuie să țină seama atunci când instituie anumite contribuții financiare în sarcina contribuabililor. La paragraful 24 al Deciziei nr. 425 din 17 iunie 2021, Curtea a constatat că această orientare legislativă în materie fiscală a ținut seama de realitățile socioeconomice
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
425 din 17 iunie 2021, Curtea a constatat că această orientare legislativă în materie fiscală a ținut seama de realitățile socioeconomice existente, aspect cu privire la care, astfel cum s-a arătat mai sus, legiuitorul are o largă marjă de apreciere (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 293 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 7 noiembrie 2018). ... 73. Referitor la conținutul principiului așezării juste a sarcinilor fiscale, prin Decizia nr. 877
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
clădirii sau valoarea clădirii), cât și instituirea sau neinstituirea prin lege a unei cote maxime a impozitului pe clădiri nu reprezintă probleme de constituționalitate a normei legale, ci constituie opțiunea exclusivă a legiuitorului, care intră în larga sa marjă de apreciere în materie fiscală. Astfel, expresie a politicii fiscale și bugetare, legiuitorul are libertatea de a stabili impozite și taxe, precum și limite și condiții ale acestora, evident cu respectarea principiilor și dispozițiilor constituționale. Or, instituirea unei cote de minimum 0,1%
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
al sarcinii fiscale (aplicarea cotei de impozitare asupra valorii clădirii), fără să se determine și suma concretă care se datorează sau măcar limitele minime și maxime în care sar putea încadra aceasta. Faptul că legiuitorul are o marjă largă de apreciere cu privire la orientările legislative în materie fiscală, cu respectarea unui complex de condiții, așa cum s-a arătat mai sus, nu înseamnă că se poate degreva de atributul său de legiferare, cu atât mai mult cu cât doar acesta
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
întinderea și amploarea măsurilor pe care le stabilește prin lege, în special pentru că principiul legalității impunerii înseamnă, inter alia, că domeniul de reglementare în cauză (stabilirea de taxe și impozite) nu aparține actelor cu caracter infralegal. Transferând marja de apreciere către consiliile locale, singurele care stabilesc acea cotă a impozitului pe clădiri și singurele care stabilesc, implicit, criteriile în funcție de care optează pentru un anumit cuantum al cotei de impozitare, practic se ajunge la situația în care nu se
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
de reglementare ar fi putut fi corectată numai pe calea controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională și nu pe calea controlului exercitat de instanțele de judecată, întrucât acestea din urmă se pot pronunța numai asupra legalității hotărârilor consiliilor locale. Aprecierea asupra oportunității și proporționalității măsurilor fiscale revine legiuitorului, cu respectarea Legii fundamentale și a jurisprudenței instanței de contencios constituțional. Mai mult decât atât, sintagma „în limitele și în condițiile legii“ din cuprinsul art. 139 alin. (2) din Constituție (cu referire
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
Decizia nr. 270 din 7 mai 2014, antereferită), în jurisprudența Curții de la Strasbourg s-a statuat că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale și economice, de o marjă de apreciere pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a acestuia (Hotărârea din 4 septembrie 2012, pronunțată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
20 decembrie 2011). În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care a statuat că statul, mai ales atunci când elaborează și pune în practică o politică în materie fiscală, se bucură de o marjă largă de apreciere, cu condiția existenței unui „just echilibru“ între cerințele interesului general și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale omului (a se vedea și Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 23 februarie 2006, pronunțată în Cauza Stere și alții împotriva României, paragraful
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
cerințele interesului general și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale omului (a se vedea și Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 23 februarie 2006, pronunțată în Cauza Stere și alții împotriva României, paragraful 50). În aceste condiții, marja largă de apreciere lăsată de legiuitor consiliilor locale în materie fiscală, reflectată în privința contribuabililor, este de natură să încalce chiar și prevederile constituționale referitoare la dreptul de proprietate, în sensul că se poate ajunge la atingerea substanței dreptului, la suprimarea acestuia, prin
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
Se mai arată că Legea nr. 52/2020 este incompatibilă cu dreptul Uniunii Europene, respectiv cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în materia dreptului consumatorilor, care se referă la plenitudinea de competență a instanței naționale de drept comun în aprecierea asumării de către consumator a riscului valutar. Or, prin instituirea prezumției absolute de impreviziune (articolul unic pct. 2 al legii criticate), legiuitorul român a suprimat primul element care trebuie verificat în cadrul controlului jurisdicțional pentru a se stabili dacă a
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
furnizate anterior de Curtea Constituțională în jurisprudența sa cu privire la modul în care trebuie înțeleasă sfera de aplicare a impreviziunii speciale din Legea nr. 77/2016. ... 20. De asemenea, instanța mai arată că maniera de reglementare intră în marja de apreciere a legiuitorului, fiind în concordanță cu domeniul de protecție a drepturilor consumatorului la care legea dării în plată se referă, și nu încalcă dispozițiile constituționale invocate în susținerea excepției. Se invocă deciziile Curții Constituționale nr. 92 din 28 februarie 2017
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
strict formal, respectiv indicarea formală de către autorul excepției a textului legal criticat. Or, determinarea obiectului excepției de neconstituționalitate este o operațiune care, pe lângă existența unor condiționări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita și o apreciere obiectivă a Curții Constituționale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepției. O atare concepție se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituționalitate exercitat pe cale de excepție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr.
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
5) din Constituție, întrucât stabilește în mod clar că soluția adaptării contractului este prioritară încetării acestuia prin darea în plată a imobilului ipotecat, iar pentru a dispune una dintre cele două soluții, oferă instanței judecătorești un criteriu rațional, și anume aprecierea posibilității continuării executării contractului de credit prin raportare strict la prestațiile la care părțile s-au obligat. Totodată, textul criticat nu încalcă art. 21 alin. (3) din Constituție pentru că atât debitorul, cât și creditorul în faze procesuale distincte pot
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
este distinct de simpla aplicare și interpretare a legii, competență ce aparține instanțelor judecătorești și autorităților administrative, sau de eventualele chestiuni ce țin de politica legislativă promovată de Parlament sau Guvern, după caz. Prin prisma condiționalității cumulative enunțate, rămâne la aprecierea Curții Constituționale aplicarea în cadrul controlului de constituționalitate a hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene sau formularea de către ea însăși a unor întrebări preliminare în vederea stabilirii conținutului normei europene. O atare atitudine ține de cooperarea dintre instanța
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
şi participă la prepararea regimurilor speciale; realizează periodic planuri de diete şi meniuri; controlează modul de respectare a normelor de igienă privind transportul şi circuitele pentru alimente, conform reglementărilor în vigoare; controlează distribuirea alimentaţiei pe secţii şi la bolnavi, culege aprecierile bolnavilor despre alimentaţie, urmărind ca sugestiile utile să fie avute în vedere; calculează regimurile alimentare şi verifică respectarea principiilor alimentare; întocmeşte zilnic lista cu alimentele şi cantităţile necesare; verifică prin sondaj corectitudinea distribuirii mesei la bolnavi; totalizează regimurile aduse din
REGULAMENT din 8 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262813]
-
cercetează mecanismul imunosenescenței; cercetează patologia proceselor autoimune; caracterizează și evaluează statusul imun în îmbătrânirea normală și patologică; cercetează corelațiile între răspunsul imun celular și unele aspecte patologice specifice vârstelor înaintate: reumatismul cronic degenerativ, ateroscleroză, bolile neurologice degenerative; studiază criteriile de apreciere a vârstei biologice (elaborarea unor biomarkeri antropometrici ai îmbătrânirii); cercetează rolul factorilor de vârsta și de mediu în instalarea și evoluția bolilor cronice degenerative; cercetează studiul îmbătrânirii precoce și al longevității; elaborează aplicarea mijloacelor de investigații și tratament pentru pacientul
REGULAMENT din 8 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262813]
-
aplicarea mijloacelor de investigații și tratament pentru pacientul vârstnic; evaluează efectele tratamentului cu produse farmaceutice asupra pacienților vârstnici; cercetează, prin asistența clinică, determinarea densității minerale osoase (DMO) în scopul de diagnosticare și monitorizare a pacienților cu osteoporoză; studiază criteriile de apreciere a vârstei biologice (elaborarea unor biomarkeri antropometrici ai îmbătrânirii); studiază particularitățile clinice, evolutive și terapeutice ale diferitelor entități din patologia geriatrică; cercetează biochimia stresului oxidativ și rolul sistemelor antioxidante și a reactanților de fază acută în îmbătrânire și în patologia
REGULAMENT din 8 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262813]
-
Judecătoria Târgu Mureș - Secția civilă apreciază, în dosarele nr. 1.927D/2021, nr. 1.932D/2021 și nr. 1.933D/2021, că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, având în vedere faptul că modificările aduse Legii nr. 77/2016 prin dispozițiile legale criticate au exclus orice drept de apreciere al instanței, rolul acesteia fiind unul pur formal. ... 18. În Dosarul nr. 1.955D/2021, Judecătoria Târgu Mureș - Secția civilă, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu și-a exprimat opinia cu
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]
-
strict formal, respectiv indicarea formală de către autorul excepției a textului legal criticat. Or, determinarea obiectului excepției de neconstituționalitate este o operațiune care, pe lângă existența unor condiționări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita și o apreciere obiectivă a Curții Constituționale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepției. O atare concepție se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituționalitate exercitat pe cale de excepție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr.
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]
-
5) din Constituție, întrucât stabilește în mod clar că soluția adaptării contractului este prioritară încetării acestuia prin darea în plată a imobilului ipotecat, iar pentru a dispune una dintre cele două soluții, oferă instanței judecătorești un criteriu rațional, și anume aprecierea posibilității continuării executării contractului de credit prin raportare strict la prestațiile la care părțile s-au obligat. Totodată, textul criticat nu încalcă art. 21 alin. (3) din Constituție pentru că atât debitorul, cât și creditorul în faze procesuale distincte pot
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]
-
este distinct de simpla aplicare și interpretare a legii, competență ce aparține instanțelor judecătorești și autorităților administrative, sau de eventualele chestiuni ce țin de politica legislativă promovată de Parlament ori Guvern, după caz. Prin prisma condiționalității cumulative enunțate, rămâne la aprecierea Curții Constituționale aplicarea, în cadrul controlului de constituționalitate, a hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene sau formularea de către ea însăși a unor întrebări preliminare în vederea stabilirii conținutului normei europene. O atare atitudine ține de cooperarea dintre instanța
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]