21,997 matches
-
se desfășoară în condiții aerobe. Doar în primele 2-3 minute până când sistemele de captare și transport a oxigenului își ridică nivelul funcțional se lucrează în deficit de oxigen; efort mixt, care se întâlnește în sporturile în care intensitatea efortului permite aprovizionarea parțială a organismului cu oxigen . 3. După tipurile de contracție, efortul poate fi: efort izotonic (dinamic), în care contracțiile musculare presupun creșterea inițială a tensiunii interne și apoi păstrarea constantă a acesteia tot timpul contracției, iar fibrele musculare se scurtează
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
toate componentele organismului într-o unitate funcțională (Drăgan,1994). Menținerea echilibrului funcțional al organismului - homeostazia - nu numai în repaus, ci și în stări limită (efort maxim, hipoxie, hipertermie sau hipotermie etc.), presupune intervenția promptă, adaptativă și a activității cardiovasculare, în vederea aprovizionării permanente a celulelor cu oxigen și substanțe energoplastice, pe de o parte și înlăturarea deșeurilor rezultate prin metabolismul celulelor (CO2, cetoacizi etc.), pe de altă parte (Apostol,1998). Vom prezenta, în continuare, mecanismele adaptative cardiovasculare. A. Modificări imediate Acestea au
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
catabolizarea lor se realizează în cadrul unor perioade lungi ale contracției musculare sau în eforturi prelungite, fiind utilizate după consumarea rezervelor de glucoză și glicogen muscular. O condiție obligatorie a oxidării aerobe a glucidelor, acizilor grași sau a unor aminoacizi este aprovizionarea organismului uman cu oxigen care îndeplinește rolul de acceptor final al electronilor și protonilor scindați de la substanțele supuse scindării. De aceea, o astfel de cale de resinteză a ATP are loc în exercițiile fizice de intensitate medie când cerința organismului
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
orice legătură cu preocupările noastre majore, ori de necesitatea întocmirii de situații și tabele lipsite de orice valoare (birocrația a înflorit peste măsură). La toate acestea se adăugau și privațiunile pe care le îndura întreaga populație: marile probleme legate de aprovizionarea cu cele necesare traiului zilnic și frigul din iernile ce păreau fără sfârșit - frig acasă, frig în amfiteatre și laboratoare. Viața aceasta tensionată și încărcată cu preocupări divergente față de cele științifice explică de ce mulți profesori cu posibilități intelectuale și interes
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dacă nu nebunia, când pacienții respectivi refuzau sa mănânce produse obținute cu mari sacrificii de cei apropiați lor2. Momentele de acest tip, imposibil de evitat, au un caracter revelator al potențialului destabilizant pentru echilibrul personal și familial al dificultăților de aprovizionare cu alimente. și aceasta chiar dacă, așa cum s-a spus imediat după ’89, nimeni n-a murit de foame în România în perioada anilor ’803. O altă dificultate a perioadei respective, la fel de greu de șters din memorie, a fost frigul din
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care nu se uită înainte de a pleca indiferent unde. Dacă te întâlneai cu norocul? Bărbații scoteau și ei totdeauna din buzunare plase. A fost perioada în care între bărbați și femei se crease o înțelegere solidă: cine găsește cumpără. Grija aprovizionării nu mai cădea numai pe umerii femeilor, pentru că situația devenise dramatică. Loialități transsexuale se exprimau prin ajutor reciproc în cadrul unei familii, dar și între prieteni sau în familia lărgită. Toate aceste lucruri puteau fi înțelese doar de cei care trăiau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de această stare de stres, eram tot timpul tensionată, nu aveam răbdare la activitatea de la clasă. Încercam să-mi fac datoria, mi-o făceam, dar era ceva din inerție, nu puneam prea mare pasiune pentru că toate gândurile mele zburau spre aprovizionare, spre meniu, spre piață, spre a asigura cele necesare copiilor și familiei. știam că, după ce ies din școală, mă așteaptă cozi lungi, surprize peste surprize, mă gândeam dacă pot sau nu să găsesc ceva ca să le pun pe masă copiilor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pe care îi încasează de la cumpărători reprezintă oarecum o funcție secundară a lui, căci în acest schimb mai importante sunt elementele extraeconomice 8. De aceea, cel mai adesea vânzarea se face în spatele magazinelor, cu gestionari baricadați după uși metalice destinate aprovizionării, cozile întinzându-se afară. Unii dintre ei amenință că refuză „să mai servească” dacă sunt împinși, bruscați, apostrofați sau atunci când coada se transformă în grămadă. Când nu este asaltat, furia și amenințările vânzătorului se schimbă în „figură acră”, lipsă de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Vecinii veneau și te anunțau („Vedeți că se dă pui... sau unt în spate la Materna...”, „I-a spus lui cutare că o să bage pui la Gostat” - Gospodăria agricolă de stat etc.), copiii strigau de jos locatarii, veștile circulau rapid, aprovizionarea era liantul comunitar, iar coada - chintesența acestui „liant” în socialismul târziu. Speculai tot ce se vorbea prin oraș - „O să bage mâine la magazinul X...”. Chiar dacă nu se anunța nimic, câte unii se așezau lângă alimentare, măcelării, pescării, lactate ș.a., poate-poate
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să întinzi o bancnotă unui vecin sau prieten binevoitor și mai bine plasat, ca să-ți cumpere el un kil de carne, portocale sau unt. Dacă vânzătoarele te simpatizau, aveai șanse să prinzi ceva mai bun. Deși solidaritatea de grup întru aprovizionare nu lipsea, promiscuitatea, porcăiala, îngălarea și hidoșenia dădeau adevărata măsură a cozii. Oameni urâți, împuțiți, diformi, abrutizați, frustrați, resentimentari, schimonosiți de invidie, unii ar fi fost în stare să te toarne pentru un kil de carne în plus sau pentru că
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dar mi-aduc bine aminte că am luat cele trei volume ale lui Preda „la pachet” cu Masa umbrelor de Ionel Teodoreanu și cu o carte despre Enola Gay, avionul responsabil cu bomba atomică de la Hiroshima... O strategie alternativă de aprovizionare pentru bucureșteni era mersul în provincie la cumpărături. Dacă „provincialii” nu puteau cumpăra din Capitală decât pe bază de buletin (de București), bucureștenilor nu li se cerea buletinul dacă voiau să cumpere din afara orașului. Puteai să te duci, de pildă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de la pacienți”). O altă categorie care primea peșcheșuri grase contra servicii erau mecanicii auto. Bine era dacă aveai relații în comerțul socialist, la restaurante, dacă aveai rude sus-puse, un naș, un fin, un unchi barosan, dacă lucrai în întreprinderi cu aprovizionare specială etc. Cei care lucrau în comerțul alimentar, în întreprinderi avicole sau zootehnice, la abatoare, ca bucătari/îngrijitori la creșe, grădinițe, cămine sau spitale furau alimente en gros și en detail, pe sistem căpușă, însă numai cei „cu spate”, colaboratorii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
întreprinderi avicole sau zootehnice, la abatoare, ca bucătari/îngrijitori la creșe, grădinițe, cămine sau spitale furau alimente en gros și en detail, pe sistem căpușă, însă numai cei „cu spate”, colaboratorii nu erau prinși/condamnați. Rolul relațiilor de familie în aprovizionare (și în toate!) era esențial, un organicism neotribal, mafiot, de clan. Solidaritatea în vederea aprovizionării funcționa... Rolul „binefăcătorilor” merită însă o atenție aparte. Eu, unul, aveam câteva rude prin alianță bine plasate, desigur, securiste, unele cu poziții în comerțul de stat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
spitale furau alimente en gros și en detail, pe sistem căpușă, însă numai cei „cu spate”, colaboratorii nu erau prinși/condamnați. Rolul relațiilor de familie în aprovizionare (și în toate!) era esențial, un organicism neotribal, mafiot, de clan. Solidaritatea în vederea aprovizionării funcționa... Rolul „binefăcătorilor” merită însă o atenție aparte. Eu, unul, aveam câteva rude prin alianță bine plasate, desigur, securiste, unele cu poziții în comerțul de stat (mari restaurante), mai erau și „prietenii de familie” pe linie de serviciu, studenți securiști
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sunt la mâna lor, că depinzi de interesele lor. Însă, chiar dacă mai primeai când și când câte o „atenție”, chiar dacă mai aveai pe cineva undeva, dacă nu făceai parte dintr-o categorie favorizată, statul la coadă rămânea forma principală de aprovizionare. Relația dintre cei care aveau/dădeau - funcționari, șefi, oameni cu influență și putere de decizie - și cei ce așteptau era una sclavagisto-feudală, o relație de aservire, între baștan și supusul care trebuia umilit. Interesant este că, după 1989, resentimentele („Să
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
era mai bine înainte de război? Nu era bine, eu am trăit atuncea, muncitorii o ducea prost la patron, aoleu...” - se spunea și la cozi, pe limba poporului de jos. Când avea loc câte o plenară în care se discuta problema aprovizionării, „măsurile” luate se lăsau cu câte o nouă penurie. Uneori se mai „rotea” câte un activist acuzat de proastă gestiune, mai era sacrificat câte un cap - un caz de țap ispășitor sau „acar Păun”, celebru în epocă, era traficantul de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1977, 1987tc "„Mici defecțiuni”\: 1977, 1987" Ruxandra Cesereanutc "Ruxandra Cesereanu" Greva minerilor din Valea Jiului, 1977 Începutul În primele zile ale lui august 1977, în Valea Jiului are loc o mișcare spontană de revoltă a minerilor din zonă. Aceștia sunt nemulțumiți de aprovizionarea minimă, de munca prelungită peste program (lucrându-se inclusiv duminicile), de indiferența regimului comunist față de situația de mizerie în care trăiau. Punctul nodal îl reprezenta însă înaintarea limitei de pensionare a minerilor, așa cum era aceasta stipulată printr-o nouă lege
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
un fel de legitimare a grevei din 1977 printr-o altă mișcare, greva din 1929, care fusese mitizată de comuniști. Constantin Dobre citește doleanțele greviștilor în fața lui Ceaușescu, prezentând 26 de puncte revendicative legate de programul de lucru, norme, pensii, aprovizionare, locuințe, investiții. Intervenția lui Ceaușescu a durat cinci ore (alte surse indică șapte ore), timp în care el a încercat să explice politica PCR, apelând, previzibil, la demagogia specifică. Discursul său a fost secondat de un zumzet general, de proteste
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a anului 1987, la Întreprinderea de Autocamioane „Steagul Roșu” din Brașov (IABv), mizeria socială și financiară impusă de regimul comunist din România îi adusese pe muncitori într-o stare disperată: fondul de salarii era nesatisfăcător, retribuțiile erau reduse; în plus, aprovizionarea insuficientă cu alimente, energie electrică, apă potabilă, căldură, precum și scumpirea energiei electrice și a gazului, nu în ultimul rând foamea și frigul (care dominau întreaga Românie ceaușistă în această etapă) creaseră o stare de indignare și tensiune printre muncitori; orașul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și educației copiilor rămânând, în spiritul tradiției rurale, sarcina femeii. Dezvoltarea economică însemnând prioritar industria metalurgică și cea a construcțiilor, producția bunurilor de consum a fost totdeauna deficitară, astfel că la celelalte responsabilități tradiționale ale femeii s-a adăugat povara „aprovizionării”. Codul familiei adoptat în statele proaspăt comunizate a fost o copie a celui stalinist. În România, legislația asupra divorțului a înregistrat fluctuații în funcție de comandamentele ideologice ale momentului. În 1948 au fost eliminate din Codul civil român articolele 254-276, referitoare la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
interes de ce vin cu geantă de piele, și nu cu portofelul în mână la serviciu. Dar toți erau curioși dacă particip la muncile cele mai de jos: curățat saci de cartofi, măturat curtea, cărat cu căruțul alimente de la magazinele de aprovizionare și, evident, spălat vase. Spălam cam 300 de căni, 300 de farfurii, 300 de furculițe, 300 de linguri, 300 de lingurițe. Am spălat pentru câteva vieți. Concediu medical nu aveam voie să iau și doctorița de la cabinet s-a scăpat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
amintește despre temerile, renunțările la opinie, autoabandonările și dedublările omului de presă. Liviu Chelcea și Puiu Lățea interoghează modul de consum, statornicit În comunism, radiografiind (printr-un studiu de caz) modul de structurare a „culturii” penuriei prin practici speciale de aprovizionare și supraviețuire (micul trafic de frontieră, turismul economic). O interesantă sociologie a cozii ne este prezentată de Dan Lungu, cu efectul ei „pervers”, necunoscut de promotori, de delegitimizare și erodare a puterii. Aceeași temă, de interpretare a semnificațiilor cozii, dar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
decât media pentru mediul rural din România. La polul opus, familiile din satele moderne și de imigrare au un grad mai crescut de modernitate, rate mici ale fertilității, un stoc de educație net superior, contacte frecvente cu orașul, atât pentru aprovizionare, cât și ca sursă de ocupare. În rest, în ceea ce privește relațiile, încrederea în oameni, în guvern și Biserică, dotarea gospodăriilor cu autoturisme și consumul media, satele moderne și de imigrare se plasează în apropierea mediei naționale pentru zona rurală. Satele de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
menținut pe parcursul întregii perioade care s-a scurs între prima și ultima noastră vizită la Trifești. Ținând cont de faptul că nu a intervenit o schimbare majoră în ceea ce privește veniturile autorităților locale, această situație probabil că va persista și în continuare. Aprovizionarea cu apă se face de la fântâni aflate în curți sau pe drumurile de acces. Apa din multe dintre fântânile satului nu este potabilă, analizele efectuate la cererea primăriei indicând depășirea concentrațiilor peste limita permisă la nitrați, nitriți și plumb. Oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
alte specii după o oarecare adaptare locală. În ciuda unor observații triste legate atât de monoculturi, cât și de unele excese ale diversificării, trebuie remarcat faptul incontestabil că biodiversitatea furnizează direct sau indirect toată hrana omului. Deși cam circa 80% din aprovizionarea noastră alimentară este compusă numai din 20 de soiuri de plante, omul utilizează cel puțin 40.000 de specii de plante și animale pe zi. Mulți oameni din toată lumea depind în mod esențial de aceste specii pentru hrana, adăposturile și
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]