6,475 matches
-
referință. Majoritatea manualelor interbelice elaborează pe marginea raportului național-universal, raport care de cele mai multe ori ia forma românesc-occidental. Periodizarea trecutului românesc este acum precedată de periodizarea istoriei universale, față de care istoria românilor capătă sens. Astfel, S. Lambrino, G. Lazăr și V.P. Arbore (1939) prezintă următoarea schemă periodică a istoriei naționale în raport cu istoria universală, reprodusă și de P.P. Panaitescu (1942): Tabel 23. Periodizarea istoriei universale și a celei naționale Epoca Istoria universală Istoria națională Epoca antică Mileniul IV î.Chr.476 d.Chr
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
celelalte manuale afișează o ambivalență față de momentul 1600 în istoria românilor: chiar dacă există un consens unanim asupra faptului că acțiunea unificatoare a lui Mihai Viteazul nu a fost motivată de idealuri naționale, "ci numai de interese politice" (Lambrino, Lazăr și Arbore, 1939, p. 212), acest fapt nu îi împiedică pe autorii de manuale să investească retrospectiv anul 1600 ca punct cardinal al istoriei românilor. De asemenea, demnă de remarcat este tendința regățeană a istoriografiei naționale, i.e., scrierea unei istorii etno-politice a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o înnoire a istoricului Partid Social-Democrat din România. Din vechi în mai vechi, Partidul își stabilește rădăcinile în 1835, odată cu apariția primelor idei fourieriste ale socialismului utopic. Figura de mai jos, reprodusă din manualul de Istoria modernă a României, redă arborele genealogic elaborat de PCR. Figura 11. Arborele genealogic al PCR Sursa: E. Hurezeanu et al. (1988, p. 107) Prelucrarea genealogică a Partidului s-a făcut în paralel cu dezvoltarea cultului martirilor, i.e., a martirologiei proletare și partinice. Panteonul proletar a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
România. Din vechi în mai vechi, Partidul își stabilește rădăcinile în 1835, odată cu apariția primelor idei fourieriste ale socialismului utopic. Figura de mai jos, reprodusă din manualul de Istoria modernă a României, redă arborele genealogic elaborat de PCR. Figura 11. Arborele genealogic al PCR Sursa: E. Hurezeanu et al. (1988, p. 107) Prelucrarea genealogică a Partidului s-a făcut în paralel cu dezvoltarea cultului martirilor, i.e., a martirologiei proletare și partinice. Panteonul proletar a fost amenajat încă din faza antinaționalistă a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Editura "Cugetarea". 1937. David, R. Istoria Românilor: pentru clasa a IV-a secundară a școlilor cu limba de predare germană. Sibiu: Honterus. 1937. Patrașcanu, D.D. Istoria Românilor: pentru clasa IV secundară. București: Cultura Românească. 1939. Lambrino, Scarlat, Lazăr, Gheorghe și Arbore, Virgiliu P. Istoria Românilor: pentru clasa VIII-a secundară. București: Ed. Autorilor Asociați. 1942. Giurescu, Constantin C. Istoria românilor: pentru clasa VIII-a secundară. București: Cugetarea Georgescu Delafras. 1948. Roller, Mihail,Georgescu, Gheorghe I., Tudor, Dumitru și Maciu, Vasile. Istoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
termeni logici 188. Oricine identifica, sub expresia eminesciana "[trece] albă regina nopții moartă", echivalentul luna, dar cine ar putea "traduce" în termeni exacți versurile lui Emil Botta Lebedele aurorei dalbe Au trecut prin somnul grădinilor (Eres), sau Pe ramurile tale, arbore noptatic, Văzui al veciilor porumbel singuratic, Ce, drăgăstos gângurind, aștepta (De caelo)? Metaforă este continuând formă sensibilizata a ideii estetice, a unei imagini indefinite (asemănătoare, în acest sens, rădăcinii operei, a "etimonului spiritual" pe care îl susține Spitzer 189) ce
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
afecțiuni respiratorii, dar N2O+O2 este utilizat cu succes în aceste cazuri și, mai ales, fără efecte secundare. Administrarea protoxidului de azot este indicată în cazuri de astm bronșic - chiar astm bronșic „în criză”, deoarece N2O nu este iritant al arborelui bronho-alveolar, din contra este bronhodilatator, acționând direct, pe fibrele musculare netede, și indirect, pe sistemul nervos central - ca sedativ/hipnotic și slab/mediu analgetic, eliminând astfel stresul care exacerbează crizele de astm. Pacienții cu afecțiuni convulsivante (ex. epilepsia) prezintă o
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
captarea de eritrocite, cu formarea unui cheag sangvin care se mărește până când obstruează vasul complet. Uneori, cheagul se desprinde din zona de atașare de la nivelul plăcii de ateroscleroză și ajunge pe calea torentului circulator la nivelul unei ramuri periferice a arborelui arterial coronarian, blocând artera în segmentul respectiv. Un tromb care circulă printr-o arteră în acest mod și obstruează vasul distal este denumit embol coronarian. • Multe studii evidențiază intervenția acestui proces de intervenție a spasmul muscular local al unei artere
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
începu iarăși să relateze ceea ce fusese nevoit să repete de mai multe ori în dimineața aceea. Generăleasa se arăta din ce în ce mai mulțumită. Domnișoarele ascultau și ele cu atenție. Își trecură stirpele în revistă; se dovedi că prințul își cunoștea destul de bine arborele genealogic; însă, cu toate strădaniile, între el și generăleasă nu descoperiră aproape nici o legătură de rudenie; doar bunicii și bunicile lor puteau fi considerate încă rude îndepărtate. Acest subiect arid îi plăcu în mod deosebit generălesei care, cu toate că ținea foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cuvinte casa. De aceea orice colectivitate umană nu poate pierde din vedere acest aspect fără să-și riște existența. Casa, simbolistica ei și timpurile moderne Familia viețuitoare care se identifică cu casa, poate fi comparată În acest context ca un arbore a cărui tulpină o reprezintă părinții, rădăcinile și ramurile reprezentând de fapt generațiile În derulare, de la ascendenți la descendenți. Legătura biologică și În egală măsură spirituală devine evidentă mai ales la nivelul locuinței arhaice care se identifică cu generațiile care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
semnificația, și acest lucru este perfect valabil pentru romanul lui DeLillo, care eșuează, acolo unde Abatorul 5 triumfă. DE NIRO, ROBERT (1943 ) În ciuda numelui său de familie italian, De Niro este mult mai ... multietnic. Tatăl are italieni și irlandezi în arborele genealogic, iar mama, englezi, germani, francezi și olandezi, în total, cam din toată Uniunea Europeană înainte de extinderea spre sud și est. Și-a petrecut copilăria în cartierul Little Italy din Manhattan, New York, iar primul rol important l-a avut într-un
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
umbra complexității textului modernist, plin de aluzii, dens, făcut să fie citit și văzut pe pagină, mai degrabă decât declamat în piața publică. Este o lume poetică bântuită de trecutul protestant (Episcopalian) al diferitelor rădăcini și ramuri ale impresionantului său arbore genealogic, un bun exemplu de un astfel de poezie Lowell-iană timpurie fiind "The Quaker Graveyard in Nantucket" (cimitirul quaker din Nantucket). Poemul este dedicat lui Warren Winslow, un văr mort pe mare, scufundat împreună cu nava sa în timpul războiului, este scris
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
la o mișcare de translație și echivalare, propusă privirii ca spectacol al metamorfozelor perpetue: „pe ghergheful înalților cedri se urzește brocartul poemului”, „visul plăpând ia forma zăpezilor din zboruri”, „frunzele sunt fluturii verzi adormiți în cuvinte”, „elanul se imprimă în arbore și-n slovă”, „cu un toiag învie în literă un șipot”, „e seva care urcă în glas și în tulpină”; poetul e îndemnat să „ridice luna” și să „onduleze nisipul”, „cad în cerneală cheile destinului”, “în glas se-ntorc ținuturi
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ca un nor. Voi pleca desigur și de aici. Voi mătura cu coada de cometă a nedefinitelor mele doruri alte ținuturi”. Unica presiune securizantă rămâne iubirea și spațiul propriei odăi a visătorului: „să gâfâi sub ferestrele mele ca sub un arbore al binefacerii din care îmi va cădea în mâini fructul cu seva caldă a iubirii”. În jurul acestui loc de refugiu, viața cu înălțările și căderile ei urmează să-și desfășoare pe mai departe spectacolele contrastante, contemplate dureros de spectatorul dezabuzat
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în întregime tocmai pe ideea puterii transfiguratoare a cuvântului ca bun conducător al tensiunilor interioare și agent, ca atare, al metamorfozelor celor mai neașteptate. Bucuria poetului e, înainte de orice altceva, aceea de a surprinde momentul „când elanul se imprimă în arbore și-n slovă”, când „pasul șeț ca un arcuș pe struna potecii înfiorate” iar „un metal răspunde sub deget ca o coardă”. Tot așa, „din amnarul frunții scapără singurătatea clară”, „Fiecare pas încearcă rezonanța de marmoră a aerului”, „Mâna ca
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
p. 169. 57 Ibidem, p. 359. 58 Ibidem, p. 387. 59 Ibidem, p. 477. 60 Ibidem. 61 Ibidem, p. 383. 62 Annick de Souzenelle, Simbolismul corpului uman, Editura Amacord, Timișoara, 1999. 63 Annick de Souzenelle, "Noi trebuie să devenim fructul arborelui cunoașterii", interviu acordat lui Marius Vasileanu, în "Viața Românească", an. C, nr. 1-2/2005, p. 115. 64 Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 369. 65 Vezi conceptul dezvoltat de René Girard în cartea Violența și sacrul, trad. rom. la Editura Nemira, București
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ocnelor), pledează pentru eliberarea lui I. C. Frimu și a altor socialiști arestați (Justiție de clasă), salută „sărbătoarea muncii”. O anchetă amplă se referă la introducerea votului universal, exprimându-și opiniile Mihail Sadoveanu, Ovid Densusianu, C. Dissescu, Panait Istrati, Zamfir C. Arbore, Paul Bujor, Constantin Mille, C. Rădulescu-Motru. Într-un interviu dat în „Facla” (1913), N. D. Cocea mărturisea că începând să editeze V.s. a avut ca obiectiv major privitor la literatură să înlesnească afirmarea a două mari talente ignorate de celelalte
VIAŢA SOCIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290537_a_291866]
-
graiul național), Vasile Țepordei (Alexei Mateevici), P. V. Ștefănucă, Boris Baidan, Vladimir Cavarnali, N. F. Costenco, Emil Gane, Pan Halippa, Vasile Harea, Bogdan Istru, Vasile Luțcan, R. Marent, Liviu Marian, George Meniuc. Au mai colaborat, la diverse rubrici, Zamfir C. Arbore, L. T. Boga, Romulus Cioflec, N. Crevedia, Ludovic Dauș, V. Demetrius, N. Dunăreanu, Onisifor Ghibu, Artur Gorovei, P. V. Haneș, V. V. Haneș, Titus Hotnog, Ion Inculeț, D. Iov, Donar Munteanu, Ion Simionescu, N. Smochină, A. G. Stino, Mircea Streinul, G. G.
VIAŢA BASARABIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290517_a_291846]
-
vii și funcționale ale memoriei colective, dar și ale trecutului nostru individual, familial sau comunitar. Această deficiență majoră se datorează atât arhivelor, care nu sunt deschise și orientate spre cetățean, cât și publicului nostru, care are alte priorități decât cercetarea arborelui genealogic. Să nu ne mirăm, așadar, că politicienii care Împart bugetul - și care reflectă, de fapt, profilul mediu al cetățeanului - manifestă un interes atât de redus față de problemele curente ale instituției. Din punctul de vedere al autorităților, cele mai importante
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mărul Cântării Cântărilor ce reprezintă fecunditatea Verbului divin. Mărul e un simbol al vieții și al dragostei. În colindele românești și În obiceiurile populare, pomul de măr sau ramura de măr sunt Încărcate de sacralitate. Mărul este numit pomul vieții, arbore cosmic, mireasa Își Împletește cununa din flori de măr. «Flori albe de măr» e o incantație magică de promovare a primăverii. Un Împărat, care a atins vârsta de 68 de ani, adică viața jumătate, fără să aibă copii, ia hotărârea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de către Dumnezeu. Credințele despre puterile magice ale teiului abundă În mentalitatea arhaică românească. Din lemn de tei meșterii populari confecționează linguri, vase, obiecte de uz casnic sau obiecte cu funcții ceremonial-cultice. Despre tei, I. Ghinoiu susține că ar fi un arbore sacru, substitut al zeiței-mamă neolitice, protectoare a oamenilor și a animalelor, invocată În riturile de aducere a ploii și de alungare a pericolelor. Din lemn de tei se fac instrumente sacre: toaca din lemn (care mângâie și cheamă credincioșii la
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de-a doua sunt trei secvențe prin care fetele Împăratului Își aleg partenerii prin lovirea În cap cu un măr; În ceremonialul nupțial, bradul (steagul) mirelui formează adesea un cuplu divin cu mărul miresei. Mărul apare În diverse ipostaze: pom (arbore), poamă (fruct), floare, creangă. El este idealul de frumusețe a fetei de Împărat care are obrajii și sânii ca merele, fața dalbă ca florile de măr. Structura ceremonialului nupțial amintește de o posibilă inițiere sexuală a tinerilor de către nași, reprezentanți
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
scrieri apocrife) Ludovic al XIV-lea, născut în castelul Saint Germain en Laye, la data de 5 septembrie 1638, era descendentul direct al celor mai importante case regale europene. Genealogistul C. Carretier, care s-a ocupat în mod special de arborele genealogic al regelui, până la a zecea generație, a dezvoltat o metodă de calcul procentual al strămoșilor lui Ludovic. Astfel, era 28% francez, 26% spaniol, 11% austro-german, 10% portughez, restul fiind ocupat de influențe italiene, slave, engleze. Bunicii săi materni erau
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
regatului au condus la pierderea a mii și mii de avantaje pentru Franța; un prinț de același sânge cu mine (Ludovic al II-lea de Burbon, duce d'Enghien și mai apoi prinț de Condé, primul prinț de sânge conform arborelui genealogic al familiei regale, n.n.) ocupând o poziție de conducător al dușmanilor mei; multe comploturi în stat; parlamentarii aflați încă la putere și având dorința de a uzurpa autoritatea; la curtea mea, mult prea puține persoane fidele fără să aibă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și arhitect roman, la scurt timp după moartea unei tinere femei, una dintre rudele acesteia a pus într-un coș câteva dintre bunurile sale pământești, pe care le-a îngropat lângă mormânt. În timp, din acel coș a răsărit un arbore de acantă, cunoscut în România sub numele de„Talpa Ursului“. Această imagine a fost folosită ca sursă de inspirație de către un sculptor. Frunzele acantei simbolizează triumful vieții asupra morții, și care, după modul în care sunt dispuse, semnifică victoria ordinii
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]