6,861 matches
-
fizică. Astfel papa Ioan al XXII-lea porunci în anul 1327 ordinului predicanților (dominicanilor) din Ungaria ca să stârpească din rădăcină toți vlăstarii ereziei din via Domnului. În urmarea acestei porunci ordinul dominicanilor era dator să propovăduiască o cruciată împrotiva tuturor ardelenilor, bosniacilor și slovenilor cari, ca eretici sau schismatici, se țin departe de biserica catolică, apoi ordinul era în drept de-a da, pentru stârpirea acelora, deplină absoluțiune tuturor cruciaților, în același chip în care se obicinuia a da absoluțiune pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
reușit să supună balaurul : Cum că sunt șolomonariu, mi-ar zice Oamenii având teama de mine Și m-ar cinsti, ca să nu strice Grindina hotarele cu pâne (Țiganiada, I, VI, 86 ; cf. 92, II, p. 286). în subsolul paginii, poetul ardelean trimite la următoarea notă explicativă : „Șolomonariu sau Solomonariu - iarăși un cuvânt cu care să chiamă în Ardeal ceia care călăresc pe balauri și poartă grindina (bazne țărănești), și învățătura lor o zic solomonie” (92, II, p. 286). Nici textul și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
căpestre magice, zboară cu ei prin văzduh într-un car desenat de ea pe colb (în legătură cu acest ultim motiv, ca fiind specific legendelor solomonărești, vezi 39, p. 30 ; 12, p. 810). b) Ion Budai-Deleanu nu este singurul dintre corifeii Școlii Ardelene care a consemnat termenul în discuție. Samuil Micu-Klein a introdus termenul sholomonariu, ca articol independent, în al său Dictionarium valachico-latinum. Fără să găsească echivalentul latin sau german al cuvântului, învățatul ardelean a indicat totuși (informație prețioasă) corespondentul maghiar : garabantzás Diák
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
b) Ion Budai-Deleanu nu este singurul dintre corifeii Școlii Ardelene care a consemnat termenul în discuție. Samuil Micu-Klein a introdus termenul sholomonariu, ca articol independent, în al său Dictionarium valachico-latinum. Fără să găsească echivalentul latin sau german al cuvântului, învățatul ardelean a indicat totuși (informație prețioasă) corespondentul maghiar : garabantzás Diák (96, p. 424). în acest caz, știm exact când și unde a încheiat autorul lucrul la dicționar, datele fiind indicate la sfârșitul manuscrisului : In Monasterio SSS Trinitatis 1801. 10, Martii. Balasfalvae
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a considerat această atestare a termenului solomonar ca fiind cea mai veche (3, p. 39). c) Având ca punct de plecare dicționarul rămas în manuscris al lui Samuil Micu, dar fiind o operă colectivă a mai multor reprezentanți ai Școlii Ardelene (Samuil Micu, Petru Maior ș.a.), așa-numitul „Lexicon de la Buda” (Lesiconu Romănescu - Lătinescu - Ungurescu - Nemțescu...) a fost tipărit la tipografia Universității din Buda, în anul 1825. De data aceasta, termenul românesc șolomonariu a beneficiat de echivalări în toate celelalte trei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se pune o altă întrebare. Care a fost direcția în care s-a produs împrumutul ? Este posibil ca termenul garabonciás din limba maghiară (atestat ca atare și la populația maghiară din Transilvania ; cf. 17) să fi fost preluat de românii ardeleni, dar având acesta o formă (pronunție) insolită, să se fi suprapus unui cuvânt cunoscut - (z)grăbunță - și să fi dat un cuvânt nou : (z)grăbunțaș. Deci gara bonciás + (z)grăbunță = (z)grăbunțaș. În acest caz, ar fi vorba de un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fine, mai trebuie menționat faptul că nu există încă un consens general privind etimologia termenului (z)/(s)grăbunță - consemnat și el, încă de la începutul secolului al XIX-lea, în aceleași valoroase 270 Ordine și Haos dicționare redactate de corifeii Școlii Ardelene (96, pp. 423, 448 ; 98, p. 642). În privința originii cuvântului în discuție, cercetătorii s-au împărțit de-a lungul timpului în mai multe tabere : origine necu- noscută (Șăineanu ; 105, p. 590 și DEX 1984), origine slavă, origine latină și, în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vedere înțelesul arhaic, popular al acestui cuvânt : amuletă cu înscrisuri magice, talisman (cf. Cartea de Samcă). Dar, în aceeași măsură, motivul respectiv putea fi generat/influențat și de motivul „Cartea lui Solomon” (Solomonia). La jumătatea secolului al XIX- lea, pentru ardeleanul Paul Vasici, „Cartea Șolomonia este o peatră [din posesia șolomonarilor - n. A.O.]... și cele ce se cuprind într-însa sunt numai din nouă slove alcătuite” (99), în timp ce pentru moldoveanul Costache Stamati, „Solomonia” este o „carte de vrăji și de preziceri
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
delegați. Obiectul conferinței era: "stabilirea atitudinii alegătorilor români în fața alegerilor apropiate pentru Dietă". La 30 aprilie au și început acea conferință electorală, la care a luat parte și delegații cercurilor electorale române din Banat și din Țara Ungurească, pe lângă cei ardeleni. Rezoluția conferenței a fost ca românii din Ardeal să observe ca până acum politica pasivității și să se abție de la alegeri, atitudine ce implică nerecunoașterea de jure a întregei legislațiuni ungurești de la 1866 (de la dualism) încoace. Românii din cercurile ungurene
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
acum politica pasivității și să se abție de la alegeri, atitudine ce implică nerecunoașterea de jure a întregei legislațiuni ungurești de la 1866 (de la dualism) încoace. Românii din cercurile ungurene și bănățene să ia însă parte la alegeri, accentuând în Dietă atitudinea ardelenilor. În ajunul alegerilor (prin iunie) doi membri ai episcopatului român, mitropolitul gr[eco]- or[todox] al Ardealului și episcopul gr[eco]- cat[olic ] din Gherla fac - sub presiunea guvernului din Pesta se vede - circulare către preoți și credincioșii lor, îndemnîndu-i
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lui istorică cu străini de origine romînă? Dar destul despre aceasta. Ar însemna a nu cunoaște elementele istoriei noastre pentru a ignora fenomenul constant al reîmprospătării etnice a țării noastre de cătră elementele vergine ale munților noștri și a celor ardeleni, pentru a nu ști că Basarabii chiar au venit de unde au venit familiile bănățene, și Moldova din Maramureș. Daca pîn' acum am făcut puțină vorbă în privirea cazului acestuia este pentru că nu voiam să ni se substituie veleități politice, căci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lup și inima de miel, care mai cu bătaia de joc, mai cu sfatul, dar cu pilda proprie mai cu seamă, ridică nivelul moral și material al unei pustietăți cum i-a Sărăcenilor. 0 viață pierdută descrie traiul unui țăran ardelean, care, naiv și onest, vine în mlaștina morală a Bucureștilor, unde pierde tot ce un om are mai scump. Înavuțit în adevăr prin muncă, el dă foc casei și averei lui și părăsește mocirla morală într-același cărucior, sărac, șezând
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
promiscuitate. Din citirea izvoarelor istorice m-am convins că în decursul evului mediu, care pentru noi a încetat cu venirea fanarioților, n-am avut clasă de mijloc decât ca slabe începuturi și că această clasă - escepție făcând de olteni și ardeleni - e cea mai mare parte de origine străină. De aci abia am putut să-mi explic revoluția socială petrecută în zilele lui Cuza Vodă, al cărei apogeu e sub domnia lui Carol îngăduitorul. Este în realitate nimic mai mult, nimic
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a proprietarilor tocmai a celor mari și înrădăcinați și ridicarea în locu-le a altor elemente nouă, cari sunt departe de-a avea calitățile celor vechi. ["D. ROSETTI VREA CA NEGUSTORII... "] 2264 D. Rosetti vrea ca negustorii, care, afară de puțini olteni, ardeleni și macedoromâni, sunt străini în țară, să fie politicește și social egali cu românii. Nu degeaba li se zice burtă verde. E costumul* bulgar. ["CU GHEȘEFTARI... "] 2264 cu gheșeftari ca Carada, cu eroi ca Candiano, cu oameni de onestitatea lui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și ar fi bine daca M. Sa ar da o atenție binevoitoare numirii mitropoliților și episcopilor, pentru ca nu prin ei să se introducă sâmburii de politică maghiară între români. Împărat sau rege, rege sau împărat, e indiferent cum monarhul românilor ardeleni va avea buna grație de-a se numi. 360 {EminescuOpXIII 361} Dar să stea în legături mai directe cu unul din cele mai credincioase și mai tinere popoare, care n-are vro istorie glorioasă îndărătul său și care bucuros ar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Nicolae Uilac (Nicolaus Olacus ) deveni voievod al Ardealului și câștigă o biruință strălucită asupra turcilor. ["ȘTEFAN V MUȘAT... "] 2264 Ștefan V Mușat ca culminațiune a trei dinastii române ["CA TOȚI ROMÎNII ADEVĂRAȚI... "] 2263 Ca toți românii adevărați Ștefan Vodă era ardelean de origine și anume mureșan. Ca și Uniad Corvinul, ca și Basarabii toți. Dar ce e Maramureș decât o combinație de cuvinte între Marmura (numită Poarta de Fier) și Mureș, râul care trece prin ea. ["DEȘI ÎN REALITATE... "] 2257 deși
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din cele întîi popoare militare și războinice. Două state puteau să-i întreacă: Spania și Turcia. ["D-LOR NE-NTREABĂ... "] 2264 D-lor ne-ntreabă ce ne pasă nouă. Dar cum să nu ne pese când tot românul veritabil e ardelean de origine. Vorbeam aci de cei veritabili (nu de Cariagdi, Pherekydes, C. A. Rosetti). ["NE PARE RĂU... "] 2257 Ne pare rău că interesul de-a apăra țara noastră de bănuială* ne silește a spune câteva adevăruri, dar Regele nostru... nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
alta, revoltele fiind acolo sângeroase. Ralea arată și el diferențe între regiunile istorice. Astfel, ar fi două plus unu tipuri de adaptabilitate: cel prezent la moldoveni și basarabeni mai apropiat de cel oriental, mai pasiv, respectiv cel specific oltenilor și ardelenilor, mai activ. Muntenii ar reprezenta o categorie intermediară între celelalte două. Diferențele observabile și astăzi pe provincii istorice, deși sensibil estompate față de alte perioade, au rădăcini adânci. Dinicu Golescu trecând spre Brașov nu mult după începutul secolului al XIX-lea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
decis ca cei trei petiționari să fie audiați mai întâi de organizațiile din care fac parte, urmând ca în funcție de rezultatul acestor audieri să ia și alte măsuri. Totodată, liderii fondatori și cei ai organizațiilor de tineret din cele 16 filiale ardelene ale PNL au condamnat "Apelul" ca fiind "tendențios, nefondat și agresiv, de natură să aducă prejudicii imaginii și credibilității partidului"292. În paralel cu războiul intern, PNL avea să se confrunte și cu consecințele politicii de asanare morală a societății
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
vezi anexa 7). În încercarea de a surprinde care primează dintre identitatea națională, etnică, regională, europeană sau balcanică, întrebarea " Din expresiile următoare, care sunt acelea care vă descriu cel mai bine identitatea? Mă consider în primul rând român, european, balcanic, ardelean, etc...." oferă rezultatele vizibile în graficele de mai jos. În cazul rromilor, după identitatea de român urmează desigur ca importanță cea de rrom. Interesant este și faptul că rromii din Transilvania sunt mai atașați de identitatea lor regională decât cei
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
acest tip de elemente culturale. Unul dintre ele, cu aură de legendă, ar putea fi cel al trocurilor inițiale ale primei firme din grup. Povestirea oficială (redată în paragraful dedicat istoriei grupului) are ceva din aerul antreprenorial al poveștilor cu ardeleni. Valorile culturii organizaționale sunt transferate și într-un set de comportamente de cetățean corporativ ale grupului ICCO. Fără să existe evidența unei politici programatice în domeniul responsabilității sociale, grupul se implică sub diferite forme în viața comunității. Nota de moderație
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
control de la sol. „Ce fac rușii?”, a întrebat coordonatorul. „Vopsesc Luna în roșu!”, a răspuns astronautul de pe Lună. „OK! Așteaptă să termine și scrie apoi Coca-Cola deasupra!”, a recomandat coordonatorul zborului american. În anii ’90, mai exact în 1991... Un ardelean întors după o vizită în capitală îi povestește unui vecin: „Bade Ghio, toată capitala era roșie!” „Or manifestat comuniștii pe bulevarde?” „No! Or pus reclame Coca-Cola!” Anul 1991 a adăugat în România la lista eroilor Coca-Cola și pe cel al
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
, periodic politic și literar care a apărut de două și de trei ori pe săptămână la Viena și apoi la Pesta, între 27 martie 1866 și 31 decembrie 1876. Primul redactor responsabil a fost Georgiu Popa, profesor și literat ardelean. Din anul 1870, el era înlocuit cu Vincențiu Babeș, care va conduce gazeta până la începutul anului 1876. Pentru o scurtă perioadă (noiembrie 1871- martie 1872), răspunderea redacției îi revine poetului Iulian Grozescu. Temporar, au mai fost redactori I. Sepețianu și
ALBINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285225_a_286554]
-
lucrurile nu stăteau mai bine, dar emigrația către America, din acest spațiu, nu era semnificativă. La București se tot repeta afirmația că „românul nu Își părăsește țara, nesuportînd să trăiască În alt mediu; chiar În momentul cînd, pe la 1900, românii ardeleni Începuseră să emigreze masiv În Statele Unite, se Întreținea iluzia unei stări temporare, care va lua sfîrșit prin Întoarcerea celor plecați”. Nici chiar românii deveniți americani nu Încurajau emigrarea transatlantică a conaționalilor lor, fie că era vorba despre cei din ținuturile
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
poate În aplicarea ei la mediul american”. După unirea Transilvaniei cu România, În Parlamentul bucureștean s-au făcut auzite voci care condamnau tratamentul aplicat țăranului transilvănean, de care erau răspunzători și politicienii de dincolo de munți, declarîndu-se că, „pe cînd țăranul ardelean emigrează În America, țăranul din regat stă pe loc. Nici un sătean din Vechiul Regat nu pornește din țară”. Așadar, emigrația din România de dinainte de 1918 nu includea și țărănimea, situație neschimbată după Încheierea războiului și, mai ales, după adoptarea reformei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]