4,609 matches
-
etapelor din derivațiile logice. Interpretat în acest fel, procesul de justificare descris de Goodman ar fi inutil în evaluarea proceselor cognitive, cu excepția cazului în care ar fi fost completat cu o teorie adecvată, referitoare la relația dintre logică și buna argumentare. Dar, asemenea altor autori 20, Stich relevă faptul că această relație este "mult mai puțin evidentă decât s-ar putea presupune"21. De asemenea, expunerea lui Goodman poate fi considerată ca o descriere a modului în care sunt întemeiate regulile
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
21. De asemenea, expunerea lui Goodman poate fi considerată ca o descriere a modului în care sunt întemeiate regulile folosite pentru evaluarea proceselor cognitive. Astfel, Goodman oferă un răspuns direct la întrebarea: Cum ar trebui să procedăm în procesul de argumentare?22. [II] Testul "echilibrului reflectiv" descris de Goodman constituie al doilea aspect pe care îl abordează Stich din perspectiva pragmatismului "aprofundat". Această perspectivă este de fapt foarte asemănătoare cu cea propusă un deceniu mai târziu de White: pragmatismul holist 23
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
iar din colaborarea maladivă dintre rațiune și credință proliferează idoli. Ironia liberală și solidaritatea Solidaritatea unei societăți care vrea să evite cu orice preț constrângerea adusă de un fundament ultim nu se poate întemeia pe nici un principiu și pe nici o argumentare. Un astfel de model propune Richard Rorty, o societate ai cărei cetățeni ideali sunt numiți ironiști liberali și sunt definiți astfel: "liberalii sunt oameni care consideră cruzimea ca fiind cel mai rău dintre lucrurile pe care putem să le facem
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
la forță. De aceea vocabularul se numește "final", pentru că semnificația acestor cuvinte nu poate fi susținută cu ajutorul limbajului sau cu argumente. Ironistul are îndoieli permanente și radicale față de vocabularul său final, știe că față de aceste îndoieli nu este eficientă nici o argumentare exprimată în vocabularul său și nu are pretenția că vocabularul său este mai aproape de realitate decât cele ale altor persoane, nu pretinde că este în legătură cu o forță exterioară care să garanteze adecvarea la realitate. Nu există un protovocabular sau o
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
viitor se va petrece schimbarea?; cum se va produce schimbarea?). Indiferent de câmpul disciplinar considerat (psihologie, sociologie, știință politică etc.) sau de tradiția de interpretare (explicativă sau comprehensivă) răspunsurile la aceste întrebări sunt prefigurate de două linii de construcție și argumentare, determinate de distincția dintre nivelul individual și cel colectiv. În ceea ce ne privește, vom considera că această opoziție este întrucâtva mecanică: ea sugerează în bună măsură că individul se află alienat în structurile acțiunii colective, și că logica acțiunii individuale
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
politicul ca simplă tehnică de guvernare, fie pentru a păstra sensul comunității originale (opunându-se schimbării), fie pentru a asigura binele general (prin revoluție), fie pentru a găsi un echilibru între cele două (prin schimbare moderată). Regăsim aici liniile de argumentare și acțiune ale celor trei mari ideologii moderne: conservatorismul, socialismul, liberalismul, din care se hrănesc partidele politice moderne. Dacă am sta să definim politicul prin cele două aspirații fundamentale, astfel încât să vedem în el un agent al schimbării sociale care
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Cambridge (MA) și Londra, 1990, p. 21 [trad. n.]. 19 Ibidem, pp. 76-79. 20 Relevante în acest sens sunt considerațiile făcute de: Christopher Cherniak, Gilbert Harman și Alvin I. Goldman. Tezele lor pe tema relației existente între logică și buna argumentare sunt evidențiate în următoarele lucrări: Christopher Cherniak, Minimal Rationality, The MIT Press, Cambridge (MA), 1986, pp. 75-99; Gilbert Harman, Change in View, The MIT Press, Cambridge (MA), 1986, pp. 11-20; Alvin I. Goldman, Epistemology and Cognition, Harvard University Press, Cambridge
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de grupare a lor pe categorii-simboluri, cuvinte-cheie, imagini care reprezintă posibile criterii. 6. Grupul se împarte în subgrupuri, în funcție de idei listate, pentru dezbatere.Dezbaterea se poate desfășura însă și în grupul mare. În această etapă are loc analiza critică, evaluarea,argumentarea și contraargumentarea ideilor emise anterior.Se selectează ideile originale sau cele mai aproape de soluții fezabile pentru problema pusă în discuție. Se discută liber, spontan, riscurile și contradicțiile care apar. 7. Se afișează ideile rezultate de la fiecare subgrup, în forme cât
Caleidoscop by Viorica Maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93502]
-
În continuare, Șăineanu înfățișează și punctul de vedere al lui Hașdeu, cu referire la împărțirea gloticii în cele șapte doctrine grupate într-un quadrivium fizico-psihic și într-un trivium psihico-fizic, după care reproduce un amplu paragraf al profesorului sau, conținând "argumentarea d-sale privitoare la partea a doua din diviziunea de mai sus, parte care ne interesează aci în special". Este vorba despre fragmentul care începe cu "Graiul este un mijloc de înțelegere mutuala..." și care se încheie cu "...urmează dara
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
despre obiectul noematologiei și cel al sintaxei, si nu despre disciplinele în cauză. [12] Pentru a ajunge la concluzia că, în definirea limbajului, "vocalizațiunea este dara o condițiune fundamentală; articulațiunea nu" (Hașdeu, 1881/1984, p. 41), lingvistul român desfășoară următoarea argumentare: "S-a zis nu o dată că limba, pentru a merită numele de limbă, trebui să fie articulata. Un sunet nearticulat, adecă confuz, nedeterminat, echivoc, este un zgomot neorganic, un țipat animal, o notă muzicală, dar n-are a face cu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
prezenți la Hașdeu, gradual, în toate domeniile limbii, acțiunea lor fiind privită că dominantă însă în semantica și în sintaxa" (H. Frisch, op. cît., p. 176). În seria ȘTIINȚELE LIMBAJULUI au mai apărut: (selectiv) • Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau • Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme • Consensarea lexico-semantică, Emil Suciu • Discursul literar, Dominique Maingueneau • Discursul repetat, Cristinel Munteanu • Elemente de filosofia limbii, Ioan Oprea • Frazeologie românească. Formare și funcționare, Cristinel Munteanu • Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg • Inițiere în lingvistică textuala
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
interdisciplinare, competențele și abilitățile teoretice și practice precum și maniera în care acestea se regăsesc în conținutul științific. 3. Elaborarea și structurarea proiectului, criteriu care vizează evidențierea competențelor demonstrate de elev în elaborarea proiectului (acuratețea și rigurozitatea demersului științific, logica și argumentarea ideilor, corectitudinea ipotezelor și concluziilor etc.). 4. Calitatea materialului utilizat de către elev în realizarea proiectului se raportează la relevanța conținutului științific, la acuratețea datelor colectate. 5. Creativitatea vizează gradul de noutate pe care îl aduce proiectul în abordarea tematicii propuse
Caleidoscop by Daniela Pavel () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93508]
-
un ambient bogat, prin care copilul cu dizabilități auditive să poată acumula date senzoriale; - să selecteze metodele și procedeele de predare adecvate, care să-i ajute pe copiii surzi să organizeze senzoriale în concepte matematice; - să comunice permanent (discuții, explicații, argumentări, întrebări și răspunsuri) cu copiii surzi, astfel încât aceștia să-și însușească, prin interacțiune, limbajul matematic; - să aleagă procedeele și activitățile optime prin care preșcolarii surzi să-si formeze deprinderi de numărare, operații aritmetice simple, și să-și dezvolte creativitatea. Pe
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
timp aceste adjective calificative au funcția de contura imaginea unei gazete necredibile care dă dovadă de nesăbuință în afirmații (prin repetarea cuvântului imprudență). O altă tehnică persuasivă întâlnită în discursul publicistic eminescian este abundența interogațiilor retorice, ca primă etapă a argumentării poziției în ceea ce privește problema invaziei străine: Oare fost-am noi la Livadia ca să precupețim retrocedarea Basarabiei? Oare noi am plătit la Berlin datoriile lui Stroussberg [...]? Noi negociem chestiunea Dunării? Interogația retorică are rolul de a deplasa elemente din universul cognitiv al
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
deveneau, în acest context, vocea apărării pentru toate publicațiile de acest gen din țară. Paul I. Papadopol consemna că există, într-adevăr, și reviste "de suburbie" care strică "gustul literar", dar că generalizarea e "o condamnabilă eroare de optică". Continuând argumentarea, Papadopol enumera reviste "demne" care "au pornit mai bucuros din sufletul - uneori - mai sănătos al provinciei": la Bârlad - Gheorghe Lazăr, Paloda literară, Făt-Frumos, Ion Creangă, Miron Costin, Florile dalbe, Graiul Nostru, Țara de Jos, Răzeșul, Scrisul nostru; la Galați - Dunărea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
PUNCTE SLABE: - Textul informativ li s-a părut mai greu de înțeles elevilor decât textul literar. - Procentul cel mai mic la înțelegere totală (58,62 %) s-a obținut la itemul 7, vizând interpretarea, elevilor fiindu-le greu să opereze cu argumentarea ideilor din mesajul poetic al lui Nichita Stănescu, referitor la rasa umană; - Dificultăți la înțelegerea totală s-au înregistrat și la itemii 6, 8, 9 (62,07 %), elevii probând înțelegerea parțială a textului.; Răspunsurile construite tind uneori să fie sărace
Caleidoscop by Adriana Apostol () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93488]
-
pe atât de plină de Întrebări pe cât de fertilă pentru proiectul de arhitectură. Lucrarea Își propune să prezinte trăsăturile definitorii ale muzeului de artă contemporană, urmărind să identifice aspectele sale paradoxale În raport cu rolul și misiunea tradițională a muzeului. În consecință, argumentarea va Începe prin reevaluarea structurii instituției muzeale, de la momentul genezei și urmărindu-i definirea și, totodată, devenirea În timp. Se poate spune că muzeul În accepțiunea actuală, ca instituție deschisă publicului larg, se naște odată cu deschiderea Muzeului Luvru, În 1793
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
faptele de istorie literară cu obiectivitate și detașare, să nu uităm totuși că monumentul critic și istoricoliterar cel mai durabil i-a fost ridicat lui Maiorescu de către E. Lovinescu, autorul cunoscutei monografii și al unor studii greu de clintit ca argumentare și ca informație. Contribuția maioresciană a lui Vladimir Streinu rămâne stimabilă și instructivă, oricând folositoare lectorului studios. Poezia a fost și a rămas până la capăt nobila obsesie a lui Vladimir Streinu, sub înfățișările ei multiple, fascinante, caleidoscopice. Literatul a cultivat
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Duicu în ". Acesta are toate caracteristicile studiului de tip pozitivist - universitar, menținând dihotomia viață - operă, autorul cercetând cu minuțiozitate sursele documentare, înaintând treptat în argumentație și invocând la fiecare pas opinia de autoritate, folosind cu mare generozitate citatele pentru susținerea argumentării, păstrându-se în marginile unui stil strict funcțional. Autorul monografiei nu-și îngăduie volutele grațioase, jocurile de artificii, înfloriturile stilistice. Evită sistematic judecata encomiastică, rămânând în perimetrul aprecierilor critice cumpănite. Compartimentările lucrării reflectă aceeași viziune pozitivist funcțională asupra operei și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
naturală pretinde respectul acordurilor și contractelor; 3) Comunitatea și fiecare individ în parte au dreptul de a se apăra împotriva folosirii ilegitime a forței 5. Aceste principii au ghidat mișcarea de rezistență împotriva absolutismului și au constituit principala linie de argumentare împotriva doctrinei patriarhaliste a lui Filmer care, după 1680, a devenit ideologia oficială a partidului tory, susținător al monarhiei de drept divin, al privilegiilor feudale și al intoleranței religioase de pe poziții anglicane radicale. Începând cu 1689, dată la care clasele
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
scris încă din 1598 o lucrare intitulată Basilikon Doron în care justifica drepturile monarhului ca locțiitor al lui Dumnezeu, pe baza Scripturii, în special cu trimitere la textul de la Romani cap. 13. Îmbrățișând repede doctrina anglicană, dar urmând linia de argumentare a doctrinei catolice a monarhiei de drept divin (motiv pentru care a fost mereu suspectat de "papism"), Iacob I al Angliei a publicat Defense of the Right of Kings. În această scriere, el a opus vechilor doctrine și practici ale
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
influență la Curte, unde avea discipoli pe contele Arlington și pe alți membri ai grupului CABAL (mai puțin Shaftsebury)77. Ideologii anglicani nu doreau ca Hobbes să aibă influență asupra regelui, care era șeful Bisericii, așa că au continuat linia de argumentare deschisă de Bramhall, prin scrierea The creed of Mr. Hobbes examined a viitorului arhiepiscop de Canterbury, Thomas Tenison. În același timp, propagandistul anglican Samuel Parker, în scrierea Discourse of ecclesiastical polity, a deschis o altă pistă, utilizând o versiune alternativă
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
sectarismul puritanilor independenți. Ei susțineau reglementarea religiei de către magistrați, dar fără episcopi. În acest punct ei nu doreau să fie confundați cu Hobbes, care susținea monarhia absolută și era suspectat de ateism. În consecință, aveau nevoie de un instrument de argumentare care să le permită nu numai să lupte pe mai multe fronturi, dar și să stabilească puncte comune cu oamenii rezonabili din taberele adverse. O astfel de poziție a fost posibilă în virtutea latitudinarismului 78: anglicanii Tenison și Parker erau latitudinarieni
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
a acestei probleme fundamentale. Prin recursul la ideea unui drept natural, teoria lui Grotius precum și teoriile asemănătoare apărute în mediul protestant argumentau, în diferite moduri, pentru separarea religiei de politică. Ideea dreptului natural a fost folosită ca principală modalitate de argumentare pentru justificarea dreptului la rezistență, iar consecința ei practică va fi, la un moment dat, principiul separării religiei de politică. Astfel, în domeniul moralei, teoriile dreptului natural făceau distincție între teologia morală și dreptul natural, iar în domeniul politicii puneau
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
religioasă 11. Pentru grupul lui Owen, ca și pentru puritanii independenți și congregaționaliști, aceasta era o chestiune care ține de conștiință; ei spuneau că deciziile indivizilor ar trebui respectate, dacă nu constituie o amenințare pentru binele public, și foloseau în argumentare ideea dreptului natural. Locke era de altă părere. În primul dintre [Micile] tratate el argumenta, împotriva lui Edward Bagshaw, autorul tratatului The Great Question Concerning Things Indifferent in Religious Worship (1660), că, din cauza pericolului de a dăuna ordinii publice, era
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]