10,834 matches
-
comemorarea evenimentelor din 1789 și impunerea elementelor simbolice care evocă semnificațiile acelui moment: Ceremonia cunoaște diferite variante, dar liturghia laică se modelează progresiv, prin cortegii alegorice, cântece, embleme, psihodrame. Cântecele au revelat gestul civic: vehicule ale noului credo, ele exprimă aspirațiile comunitare. Alegerea acelorași atribute și a acelorași Însemne a Întărit unitatea națională. ș...ț Deja, după 1790 fiecare sat avea propriul altar al patriei, propriul arbore al libertății și propriul arc de triumf pentru gloria patrioților. Cetățenii purtau cocarde tricolore
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și mitologic. Într-adevăr, răspândirea cenușei peste muntele unde credințele susțineau că ar fi trăit zeul hindu Shiva, afirma continuitatea dintre divin și uman (altfel spus, oferea Încă un mod de divinizare a Indirei Gandhi) și, pe alt palier, legitima aspirațiile politice ale lui Rajiv prin plasarea lui În inima unui alt centru simbolic consacrator: Însuși Rajiv se găsea sub puterea de influență a acestor urne. Îmbrăcat În alb și urmărit peste tot de camere de televiziune, el a dus una
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
p. 3). Această descriere concisă (vezi pe larg, D. Bryan, 2000, pp. 137-172) relevă dialectica subtilă dintre ceremonialul sobru, cu mesaj politic și formele sărbătorești, cu mesaj social. Prima parte a zilei este ocupată de parada care legitimează pretențiile și aspirațiile protestanților irlandezi, care afirmă puterea comunității lor și confirmă (În ciuda echilibrului fragil și a tensiunilor religioase) normalitatea ordinii politice. Acum accentul cade pe expunerea Însemnelor simbolice identitare (afișe, costume, steme), pe punerea În scenă a forței comunității (prin numărul participanților
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
littérature roumaine, d'une poésie dont leș fondements șont métaphysiques plutôt que lyriques. Blaga reprend et approfondit la pensée de Mihai Eminescu, mais îl y ajoute une touche philosophique plus évidente. On y retrouve, en d'autres mots, " o insațiabila aspirație la cunoașterea neîngrădita, la experiența totală, la topirea frenetica în fluxul vital "861. Îl y a, en effet, un mouvement décroissant dans la poésie de Blaga. Elle est imprégnée au début de lumière, de frénésie, de dionysiaque, d'élan créateur
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traducteurs à la compensation, l'unique méthode qui puisse atténuer leș pertes inhérentes dans la traduction de poésie, pertes dues à la dualité du signe : " Pentru a realiza o bună traducere, traducătorul trebuie să fie în permanență călăuzit de această aspirație spre compensație. Poemele de oareșicare amploare oferă traducătorului destule prilejuri de a-si răzbuna înfrângerile. "1030 Dans la vision de Blaga, la compensation assure le succès d'une traduction de poésie et devient la preuve du pouvoir créateur du traducteur
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
forcé de recourir. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons.) 1000 V. Idem, p. 117 : Se știe că scriitorii mai nutresc în general și astăzi ambiția de a îmbogăți limba literară cu cuvinte locale, regionale. Am găsit că o asemenea aspirație trebuie retezata în fața lui Faust. Străduințele mele nu mergeau atât spre vocabularul îmbelșugat, cât spre întrebuințarea nuanțata, neobișnuită uneori, a unui vocabular de circulație generală printre români. Ceea ce urmăream nu era cuvântul pitoresc, rar, a cărui semnificație trebuie căutată în
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
epocii contemporane. Poemele din volumul Marea transparență se alcătuiesc într-un univers în care aerul e încărcat de îngeri, „sămânță se naște din abur”, „pe un nor călătorim”, iar cuvântul „se-așază pe inimă suav”. Natură vizionara a lirismului și aspirația spre transcendență, care se insinuează și în raporturile cu limbajul poetic, sunt definitorii pentru poezia să: „A trebuit să-nvăț acel grâi pământesc/ întreb piatră și ea nu-mi răspunde/ întreb mierla și ea tace/ nedumerita/ Norul se furișează tiptil
DRAGAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286844_a_288173]
-
starea de incertitudine specifică secolului. Păgâni și creștini în Scythia Minor Tabloul religios al ținutului dintre Dunărea de Jos și Marea Neagră, în vremea Principatului, se prezenta plin de "complexitate și varietate" (D. M. Pippidi), "vitalitatea" vechilor credințe împletindu-se cu aspirații și tendințe noi, orientate către "monoteism și universalitate". În Scythia, lupta dintre vechea și noua religiozitate, în secolul al IV-lea, nu este prezentă în inscripții, dar alte mărturii fac referire la această luptă inevitabilă. La începutul Dominatului (după 284
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lumi și a tuturor popoarelor sub stăpânirea lor. Ei spuneau: Există un singur Dumnezeu în cer, iar pe pământ un singur domn (stăpânitor), Gingis-han". Acest enunț a fost proclamat de însuși întemeietorul Imperiului mongol. El punea astfel temelia ideologică a aspirațiilor sale și ale neamului său mongol la dominația universală. Mesajele scrise sau verbale adresate de marii hani capilor de state sau conducătorilor spirituali (religioși) ai popoarelor cu care se aflau în contact, repetau principiul enunțat de Gingis-han sau îl aplicau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Hotărârea reînnoită a mongolilor de a supune "lumea întreagă" îngrijora Europa, creștinătatea, dar moartea prematură a lui Mongke, în septembrie 1259, a salvat lumea de o nouă invazie. A urmat o nouă criză dinastică în urma căreia uriașul stat mongol, cu aspirații universale, s-a destrămat în mai multe hanate (state), care se luptau între ele.6 Am văzut că imperiul mongol datorită dimensiunilor sale nu putea fi condus din centrul său, de la Karakorum, încât, în mai puțin de un sfert de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fi fost, Dragoș și marca condusă de el erau creația politică a regelui Ungariei. Dependența lui Dragoș, perceput ca un simplu "căpitan regal", și a urmașilor săi, Sas și Balc, fiul și nepotul lui, de coroana ungară, contravenea în fond aspirațiilor românilor de la est de Carpați la o construcție statală proprie. De aceea, suzeranitatea ungară, impusă la 1359, asupra Moldovei de nord-vest n-a durat mult. Această situație a provocat nemulțumiri în sânul fruntașilor politici autohtoni, care au acționat pentru îndepărtarea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
departe teritorii întinse. Menținerea lor până la sfârșitul secolului al XIV-lea, în sud-estul Moldovei (Bugeac), impieta asupra stabilității și unității teritoriale a statului est-carpatic, iar, pe de altă parte, Ungaria angevină era interesată în controlul teritoriilor apusene ale Moldovei, în aspirația ei de a ajunge la Dunăre și Mare. Cât despre instalarea Poloniei la hotarele nordice ale noului stat, aceasta nu aducea Moldovei un aliat în lupta împotriva Hoardei și a Ungariei, ci, dimpotrivă, un vecin incomod, reținut de înaintarea spre
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Sensibilitatea sa nu este însă nici destul de profundă, nici cu adevărat modernă, încât în primele versuri merge pe drumuri măcar croite, dacă nu și bătătorite de alții. Poemul ce deschide și dă titlul plachetei Spre Cetatea zorilor reia motivul infinitei aspirații, în timp ce altele (Trandafirii galbeni, Buchetul, Garoafa roză) relevă tehnica și substanța „romanțelor” minulesciene. Un efort de individualizare se constată în Poemul oglinzilor, în care însă alunecarea spre expozitiv parnasian și declamație erodează efectul. Aceeași propensiune e vizibilă și în ciclurile
CRUCEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286537_a_287866]
-
Xenopol, Calistrat Hogaș, N. Locusteanu, D. Burada, Ernest Giuvara, V. Socor, Th. D. Speranția (cu excepția lui Hogaș, toți fiind universitari). C.r. se dorește „o revistă de durată”, care „să oglindească mișcarea pedagogică”, „să caute a reprezenta, lămuri și susține aspirațiile profesorimii și să servească de câmp de manifestare a forțelor ce alcătuiesc catedra română”; „școala română trebuie să fie organul culturii românești”, scrie I. Găvănescul în articolul-program Rațiunea de a fi a „Culturii române”. Scurtă vreme apar două rubrici fixe
CULTURA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286576_a_287905]
-
adresat românilor din exil (Români!), indică echidistanta față de grupările și partidele politice. Sunt enunțate, tot aici, intențiile și scopul editării C.r.: „Vrem să dăm ziarului nostru o notă cinstită de luptă, în care să se spună răspicat durerile neamului, aspirațiile lui și să propagam unirea tuturor.” Este o publicație de tip magazin cultural, cuprinzând multe informații utile emigrației românești, știri culturale și texte din literatura clasică română (I.L. Caragiale în special). Articolele, în bună măsură nesemnate, sunt datorate, probabil, colectivului
CURENTUL ROMANESC (CORRIENTE RUMANO). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286589_a_287918]
-
Filimon. Ultimul număr al C. l. anunță pe prima pagină apariția săptămânalului „Sămănătorul”: „Suntem autorizați să vestim publicul că doi fruntași ai literaturii noastre, dl. A. Vlahuță și G. Coșbuc, simțind nevoia unei grupări puternice în haosul atâtor agitații bolnave, străine aspirațiilor neamului românesc, au luat nobila hotărâre de a înființa, sub conducerea și prin activitatea lor, o nouă revistă săptămânală, în jurul căreia nădăjduim că se vor aduna de la sine toate elementele rodnice, doritoare de muncă, ale generației tinere. Noi cei de la
CURIERUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286597_a_287926]
-
Forum. Comentând producția lirică a acestor poeți, Perpessicius scrie despre volumul Cerc vicios, prima carte a lui C.: „Peisagiului exterior, de culoare industrială și proletariană, i se substituie dialogul cu sine însuși, elegia autumnală a sufletului invadat de nevroze, de aspirații nelămurite, de vise interzise, de miragii proiectate, cum stă bine oricărei poezii adolescente, în ostroavele închipuirii și ale neființei.” Scriind în limba română, în care fiorul liric este „atât de manifest, dar cu atâta luciditate temperat” (Perpessicius), C. este o
CUTOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286613_a_287942]
-
publicat în revistă nu aparțin în exclusivitate redactorului responsabil, M. Kogălniceanu, ci reprezintă orientarea și spiritul angajat al celor mai reprezentative personalități ale culturii și literaturii românești din epocă, în frunte cu V. Alecsandri, C. Negruzzi, Al. Russo, fiind sinteza aspirațiilor unei generații. Introducția formulează și teoria specificului național al literaturii, acel așa-numit „curent istoric-poporan”, dar relevă și necesitatea selecției operelor după criteriul valoric, crearea și promovarea unei literaturi originale fiind posibilă numai prin îndreptarea poeților și prozatorilor spre trecutul
DACIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286639_a_287968]
-
psiholog la Harvard, a studiat reușitele timp de mulți ani. Cercetările sale au stabilit că oamenii care au cele mai mari succese în societatea noastră își stabilesc obiective moderate. Faptul că au cele mai mari rezultate înseamnă, probabil, că au aspirații înalte, însă ei își stabilesc obiective moderate pentru a-și crește performanța zi de zi. Oamenii noștri nu sunt cu nimic diferiți. Pot și vor lucra la capacitatea lor maximă în fiecare zi. Ceea ce avem de făcut este să-i
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
intenție viitoare de acțiune, fără un orizont de timp determinat în sensul unei limitări. Obiectivul, prin contrast, este asociat unei date precise sau unui interval de timp bine determinat. Scopul poate să fie permanent, oferind o direcționare sau marcând o aspirație ce va caracteriza organizația pe toată durata existenței sale, chiar dacă este posibil ca aceasta să nu se concretizeze. Literatura de specialitate exemplifică această diferență între scop și obiectiv cu un caz celebru: în anul 1960, președintele american Kennedy a fixat
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
activitatea lor și în susținerea politicilor publice complementare temei responsabilității sociale. Cu o arie teritorială mult mai restrânsă, dar interesante prin viziunea generală pe care o oferă sunt codurile ideale sau aspiraționale (termenul sugerează faptul că se discută despre năzuințe, aspirații, idealuri cu orizont de realizare neprecizat). Aceste coduri, cum ar fi principiile lui Caux, principiile lui Sullivan, carta Keidaren, sunt recomandări generale ce doresc să acopere arii vaste din comportamentul corporațiilor, indiferent de zona geografică unde operează. Judecate prin prisma
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
a culturii românești, după Unirea Principatelor, modelul clasic își demonstrează viabilitatea prin ținuta, prin ansamblul conduitei intelectuale a unor personalități ca A. I. Odobescu și Titu Maiorescu. Opera literară a primului amalgamează clasicul cu barocul, însă formația sa e determinată de aspirația la marele c., și editarea, în 1861-1863, a „Revistei române”, primul periodic românesc de nivel european, indică intrarea culturii noastre în vârsta ei „clasică”. Apogeul acestei vârste va fi marcat de revista „Convorbiri literare”, dirijată de Maiorescu, încarnare a spiritului
CLASICISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286294_a_287623]
-
primenirea harnică” sub semnul deschiderii către spirit, universal și divinitate. Din perspectiva unității și identității etnice, comuniunea („sinea cea mai adâncă a neamului”) primește semnificația unei suprarealități de natură cristologică și de „cifru tainic al ființei” naționale, revelată prin aceleași aspirații intime, istorice și culturale. Revista își propune să fie, în acest sens, o probă de solidaritate românească pe pământ american. Se publică poezii de Lucian Blaga, Ion Vinea, V. Voiculescu, Radu Gyr, Tudor Arghezi, Dan Botta, Nichifor Crainic, Octavian Goga
COMUNIUNEA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286352_a_287681]
-
și a formelor goale, „pătura suprapusă” și „clasele pozitive”, sensul etic și călăuza spirituală a neamului, „misiunea noastră ca stat”. Echilibrul judecății de valoare, aprecierea istorică exactă, raportarea juridică a demonstrației critice la aspectele ce țin de legitatea și legitimitatea aspirațiilor românești spre deplina independență națională fac din acest studiu un moment esențial al receptării lui Eminescu într-un timp al negării și al condamnării proletcultiste a gazetăriei sale. Aceleași calități în dezbaterea analitică a problemelor abordate demonstrează și expunerea monografică
CONSTANTINESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286372_a_287701]
-
și la subiectivitate ar fi o condiție a accederii la „arta integrală, pecete a marilor epoci”. Coordonatele programului formulat de C., unele trăsături comune cu alte mișcări de avangardă, antinaturalismul, antiromantismul, corelarea în formă și conținut a artei cu tehnica, aspirația către arta sintetică se regăsesc și în numeroase alte articole-program publicate ulterior aici. Într-un eseu consacrat arhitecturii, Marcel Iancu formulează astfel o definiție a curentului: „Constructivismul este arta «abstractă», care, crescută dintr-un simț optimist al vieții, purifică arta
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]