7,848 matches
-
după care se desfășoară procesul structurării câmpului perceptiv, la baza învățării urmărindu-se întregirea configurației. K. Lewin dezvoltă teoria spațiului vital psihologic în interiorul căruia are loc comportamentul. Activitatea individului este determinată de scopuri și obiective, legate de trebuințe, care exercită atracții sau respingeri sub formă de tensiuni. Barierele cu efecte de frustrare, care pot apărea, pot fi depășite, ocolite sau renunțate. Nivelul de aspirație la care sunt raportate diferite atitudini ale subiectului, este determinat de ambianța comportamentală, structurată după experiența proprie
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mai pronunțat, ele sunt mai puțin sigure decât costurile estimate ale contramăsurilor. Matematic, costul pierderilor se poate exprima prin relația: C = H * W * A * P * V sau C = H * W * A * P * U în care: H = hazard, W = valoare, A = atracție, P = probabilitate, V = vulnerabilitate, U = funcția ce ia în calcul vulnerabilitatea (V) și riscul (R). Hazardul (H) este o variabilă binară (1 sau 0), iar când se stabilește a fi 0, elimină o cauză potențială de pierdere din anumite considerente
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Hazardul (H) este o variabilă binară (1 sau 0), iar când se stabilește a fi 0, elimină o cauză potențială de pierdere din anumite considerente. Valoarea (W) este valoarea totală a valorilor patrimoniale aflate în pericol, exprimată în unități monetare. Atracția (A) este un număr cuprins între 0 și 1. El exprimă tentația, adică gradul în care valoarea unui element patrimonial poate constitui subiect de atac. De exemplu, presupunem că valoarea patrimonială este un fișier de un milion de înregistrări, conținând
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
înregistrate prin dezvăluirea ei, ar fi de 1.000 lei, valoarea fișierului este de un miliard. Totuși, dacă numai 100 dintre persoanele listate în fișier au o importanță deosebită pentru a fi căutate de atacatori, în vederea intrării în posesia lor, atracția acestui fișier va fi egală cu 100/ 1.000.000 sau 0,0001 și costul actual va fi de numai 100.000 de lei. Atracția poate primi anumite valori și semnificații, conform următorului tabel: Tabelul 1.2. Valorile și semnificațiile
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
au o importanță deosebită pentru a fi căutate de atacatori, în vederea intrării în posesia lor, atracția acestui fișier va fi egală cu 100/ 1.000.000 sau 0,0001 și costul actual va fi de numai 100.000 de lei. Atracția poate primi anumite valori și semnificații, conform următorului tabel: Tabelul 1.2. Valorile și semnificațiile atracției Vulnerabilitatea (V) este o măsură a extensiei probabile a unui atac, încununat cu succes, asupra unor valori patrimoniale. De exemplu, dacă un incendiu are
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
acestui fișier va fi egală cu 100/ 1.000.000 sau 0,0001 și costul actual va fi de numai 100.000 de lei. Atracția poate primi anumite valori și semnificații, conform următorului tabel: Tabelul 1.2. Valorile și semnificațiile atracției Vulnerabilitatea (V) este o măsură a extensiei probabile a unui atac, încununat cu succes, asupra unor valori patrimoniale. De exemplu, dacă un incendiu are probabilitatea de a distruge numai o zecime din valoarea sistemului, vulnerabilitatea va fi de 0.1
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
dezinvolt, naturalețea stilului. P. accentuează latura nonconformistă a feminității încă „neîncepute” și totuși provocatoare (Vară). Personajul-narator oscilează între copilărie și adolescență, dar erosul stă în centrul universului său: de la erosul încă nedefinit - în deambulări nesfârșite, soarele, iarba, dealul exercită o atracție misterioasă - la autooglindire sau dorință orientată către un partener real. Sunt consemnate mici întâmplări din viața unei fete de vârstă incertă (între zece și cincisprezece ani), circumscrise sferei familiale sau burgului, un Brașov încă dominat de modelul lumii rurale, cultul
POP-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288892_a_290221]
-
Voiculescu la Pârscov (1996), V. Voiculescu, contemporanul nostru (1997) și Detenția și sfârșitul lui V. Voiculescu (2000), lucrare realizată pe baza studierii arhivelor Securității, seria încheindu-se cu o exegeză completă dedicată poetului, Viața lui V. Voiculescu (2003). Concomitent, o atracție deosebită a exercitat-o figura lui Alexandru Odobescu, surprinsă în lucrarea Al. I. Odobescu și Buzăul (1995) și în monografia Romanul vieții și operei lui Alexandru Odobescu (2001). O încercare îndrăzneață de îmbrățișare a întregii literaturi române dintr-o perspectivă
POPESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
modalitatea critică cea mai adecvată acestui ideal este o exegeză empatică, bazată pe comuniunea dintre lector și discurs și preocupată mai degrabă de reconstituirea universului imaginar al operei decât de descrierea angrenajului său retoric. În fond, așa se explică și atracția vădită a lui P. pentru Școala de la Geneva (și pentru critica de identificare în genere, de la fenomenologie la tematism și de la Gaston Bachelard la Jean Starobinski). O atare convergență se materializează printr-un vast sistem de afinități elective, probat de
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
diarii” și din calendare îi furnizau material din belșug), P. face figură de autor cu informația la zi. Pentru acest scriitor de factură barocă - la care curiozitatea nu mai înseamnă, ca la predecesori, doar iscodire - spațiile exotice, Orientul prezintă o atracție deosebită. Zona aceasta, trăitoare sub semnul fabulosului, îi oferă subiecte senzaționale și îi prilejuiește fastuoase parăzi de savanterie istorico-geografico-lingvistică. Cronicarul se delectează procurând tălmăcirea câte unei sintagme exotice („Șăhdahud-han Dăgăstanleas, care tâlcuindu-să să zice lăcuitoriu în munți”) sau coborând în
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
eului poetic înseamnă acum conviețuirea cu „mainimicul”, iar textul poetic constă în „ideograme ale mainimicului pătând cu un sânge poetal foaia verde”. Titlul Scurtă proză, frecvent în acest volum, nu se referă atât la aspectul formal al textului sau la atracția exercitată de prozaic asupra liricului, ci indică mai degrabă obiectul acestuia: prozaismul descurajator. Docta puella, proiecția duios-ironică a duhului livresc, o umbră de „fecioară Geraldine” (Ion Pop), înlocuiește îngerul tradițional în dialogul (sau „lupta”) scriitorului cu el însuși. Poetul echinoxist
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
predomină, închegându-se o genealogie și o „istorie” a familiilor Mușețeanu și Codreanu, personajele reale devin aproape personaje de roman, conturate prin câteva elemente semnificative. Narațiunea se insinuează și ea atunci când se urmărește traiectul vieții protagonistului - desprinderea de copilărie, școala, atracția feminității, dar și discuțiile despre muzică, literatură și civilizație. Deși autorul mărturisește în nenumărate rânduri că și-a scris amintirile proprii („Scriu toate acestea de-a valma, așa cum îmi vin în gând, fără să încerc să transform povestirea în proză
MUSEŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288330_a_289659]
-
în valoare ignoratele proze de la „Ghimpele” și „Calendarul Claponului” și farsa D-ale carnavalului, iar personalitatea de scriitor a lui Ioan Slavici este văzută ca fiind atrasă de două „chemări” definitorii: a „bătrânilor” (coborârea în „psihea” colectivă) și a „muntelui” (atracția călătoriei). M. amendează și periodizarea epocii marilor clasici, care în opinia lui se circumscrie anilor 1866-1886, în vreme ce Junimea cunoaște epoca de început între 1863 și 1871, iar pe cea de glorie de la 1871 la 1886. Imaginea finală a marilor clasici
MUNTEANU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288294_a_289623]
-
în revistele din Franța rezultatele preliminare ale unei cercetări cu tema Le Problème du retour à la nature dans les premiers ouvrages de Senancour (1924), L’„Âme sensible”, le „Génie français” et les débuts de Kotzebue en France (1929). O atracție deosebită manifestă pentru dinamica ideilor, cu privire specială asupra receptării lui Kant în Elveția și Franța, dar și a momentului pe care l-a reprezentat pe plan european modelul Jean-Jacques Rousseau, cu atât de difuze și fertile influențe - La Solitudine
MUNTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288285_a_289614]
-
subiect. Cel mai bine îi reușește, în plan stilistic, antifraza, o manieră isteață, cu maliții străvezii, de a modula insinuant subtextul, care sabotează cu delicii secrete enunțul pieziș (Pruncul serdarului Panait, Ghinea spânul, Părintele Mardarie de la Vovidenie, Herșcu tinichigiul). Din atracția pentru trecut se înfiripă sub condeiul ei și nuvela istorică. Sunt narațiuni fără anvergură, dar cu un anume parfum evocator, dat și de răsfățul lexical prin care se manifestă voluptatea enumerării de veșminte (femeiești, îndeosebi), podoabe și alte găteli de
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
Buțureanu, Ana Conta Kernbach, August Scriban, Iulian Scriban, V. Cireș, Rudolf Suțu, C. Săteanu, N. V. Hodoroabă, N. I. Popa, C. Argeșanu ș.a. Câteva rubrici miscelanee apărute ani la rând, dar în perioade diferite, au constituit de asemenea unul dintre punctele de atracție ale ziarului. Între acestea, „Oameni și lucruri” a lui Rodion (A. Steuerman), „Însemnări”, ținută de Renovatus (C. R. Ghiulea), iar după 1930 de Al. Pogonat, sau „Aspecte”, aparținând lui G. Spina. Demne de semnalat sunt și notele, inteligente, spirituale, intitulate Scrisori
OPINIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288547_a_289876]
-
Dobrescu și Simona Popescu. A colaborat la „Viața studențească”, „Interval”, „Cuvântul”, „Dilema” ș.a. Poezia lui O. se naște din împletirea tipic optzecistă între prozaism și livresc. Nota distinctivă o constituie însă o anume sensibilitate retro, atmosfera generală de melancolie, precum și atracția pentru unele specii lirice aparent desuete. Dimensiunea relativ redusă a producției poetice este întrucâtva compensată prin spațiul cultural în care se deplasează poetul, lirismul său desfășurându-se într-un perimetru delimitat de tradiția poeziei „obiective” (greco-latine, orientale și poundiene), cu
OPREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288550_a_289879]
-
ideologie, a reprezentat una dintre constantele gândirii sociologice românești dinainte de 1989 și nu cred că este, prin natura sa, deloc perimată. c. Rolul conștiinței ca factor explicativ în procesele sociale. Trebuie să mărturisesc că niciodată nu am simțit o mare atracție pentru abordările subiective în sociologie. În ciuda acestui fapt, cred că ele reprezintă o perspectivă fructuoasă, cu condiția să le plasăm într-un context explicativ mai general. După părerea mea, conștiința, individuală sau colectivă, trebuie considerată unul dintre factorii explicativi ai
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în ce ar putea consta aceasta? Explicația obiectivă apare în două variante distincte: modelul cauzal și modelul sistemic. Cauzalitatea reprezintă schema explicativă cea mai simplă, dezvoltată cu succes în științele naturii, și pentru care sociologia a manifestat de la început o atracție deosebită. Multe dintre explicațiile pe care le găsim în sociologia actuală sunt de tip cauzal. Alături și, cel mai adesea, în paralel cu explicația cauzală s-a dezvoltat și un tip specific de explicație pentru științele social-umane (nu exclusiv însă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
noncauzale (Nagel, 1961; Kaplan, 1965). În această lucrare, analiza se va concentra asupra caracterului distinctiv al diferitelor scheme explicative utilizate în sociologie, fără a intra în discuții asupra reductibilității lor la cauzalitate. Cauzalitatea a prezentat de la început pentru sociolog o atracție deosebită. Ea promitea eliminarea explicației superficiale a fenomenelor sociale prin conștiința agenților sociali și punerea acestei discipline pe baze științifice solide, productive. Cauzalitatea părea să ofere o relație simplă de determinare: un fapt social trebuie explicat printr-un alt fapt
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
literară”, „Luceafărul”, „Caiete critice”, „Viața românească” ș.a. Intrat în viața literară târziu, N. va învedera în Noaptea roșie că „poartă toate însemnele unei depline maturități artistice” (Sorin Titel). Axul romanului este o stranie poveste de dragoste, ivită sub semnul unei atracții misterioase între Ieronim și Maia, soția fratelui său. Este o dragoste nepermisă, care se desfășoară sub ochii îngroziți ai mamei și într-o atmosferă de damnare (tatăl, bolnav, e țintuit la pat, iar un unchi e nebun), de claustrare și
NICOLAE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288435_a_289764]
-
intră în sfera acesteia. Astfel, putem explica de ce planeta Marte are gravitație mai mică decât Pământul, și în mod similar de ce Pământul are gravitație mai mică decât Jupiter, făcând referire la legea generală din fizică prin care se afirmă că atracția gravitațională este proporțională cu masa. Tot astfel putem explica de ce Canada sau Australia au avut o tranziție spre independență relativ ușoară, bazându-ne pe legea generală din științele sociale care susține că acele colonii care au o populație dominantă similară
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
posibile de date. Datele pot, în general, să fie strâns reunite în jurul tendinței centrale, sau să se plaseze dispersat în jurul acesteia la o distanță considerabilă. Puterea se poate înțelege prin analogie cu magnetismul sau gravitația. Aceasta indică ce putere de atracție are tendința centrală asupra aranjamentului de date, cât de mult sau de puțin din distribuția totală se manifestă în tiparul tipic. Cu cât tendința centrală este mai puternică, cu atât această tendință slujește mai bine ca descriere suficientă a distribuției
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cinci au 62 și cinci au 82 etc. Astfel, tendința centrală nu constituie un element descriptiv prea bogat pentru date. Este util totodată să avem informații despre dispersia din jurul tendinței centrale. Adică, este important să știm cât de puternică este atracția tendinței centrale asupra aranjamentului de observații, cât de aproape sau departe de medie se situează observațiile codificate. Imaginați-vă că ați fi căpitanul unei echipe de rugby care trebuie să transforme o lovitură de la 25 de metri ca să câștige campionatul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sau printr-o de pe urmă lege explicativă, sau printr-o faptă individuală a cărei cauză rămâne și ea o taină. Așa, bunăoară, legile lui Kepler găsesc explicarea lor În principiul gravitației; „În zadar Însă ar voi să se explice această atracție prin oarecare teorii electrice”, cum o spune dl Picard (p. 19). Tot așa ar fi cu legile topirii deosebitelor metale, care Își găsesc explicarea În aceea a dilatării datorate puterii căldurii, pe când cauza acestei respingeri mutuale a moleculelor Încălzite rămâne
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]