3,148 matches
-
la partea superioară sub acoperiș, formând console rotunjite la capete și decorate cu rozete. Pentru construirea bisericii s-a folosit în principal lemnul de stejar, dar și cel de brad. S-au utilizat arbori seculari, dată fiind mărimea deosebită a bârnelor cioplite în patru fețe. Stilul arhitectonic al acestui monument se evidențiază prin câteva elemente care amintesc de arhitectura medievală moldovenească, cristalizată sub domnia lui Ștefan cel Mare. Sunt transpuse în lemn de frasin și brad, cu multă pricepere și talent
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
turnul clopotniță, ce se ridică numai până la coama acoperișului. Fațada bisericii este împodobită cu diverse elemente decorative menite a sublinia deschiderile (ferestrele și ușa au crestate și sculptate motive geometrice precum funia, rozete, dinți de lup), iar ultimele cununi de bârne ale pereților, cele de sub streașina largă, sunt prelungite în formă de „aripi” rotunjite. Fundația construcției a fost turnată în săpătură și a fost realizată din piatră și beton. Temelia a fost realizată din piatră de carieră și mortar în 1-10
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
înscrie în canonul erminiilor bizantine, fiind realizate scene din Patimile lui Iisus (naos) și din Vechiul și Noul Testament (pronaos). Pictura a fost executată de meșterii locali din familia Zugrăvescu, direct pe suprafața netedă a pereților pregătiți prin astuparea rosturilor dintre bârne cu lut și aplicarea unor șuvițe de pânză din in sau cânepă peste această lipitură. În plus, biserica este înzestrată cu icoane, cu textile decorative, covoare și obiecte care refac atmosfera de altădată a lăcașului de cult. Este de remarcat
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
rămas fără locuitori. Biserica din fosta localitate Baștea a fost cumpărată în anul 1913 de către credincioși din satul Holdea. Frumoasa bisericuță este edificată în același stil arhitectonic ca și bisericile bănățene din jurul Făgetului timișan aflat la mică distanță. Construită din bârne masive de stejar după sistemul „blockbau”. Elementele spațial-arhitecturale sunt cele specifice cultului creștin ortodox, dispuse pe axa vest-est: pronaosul (tinda), naosul (nava) și absida altarului. Naosul (nava), încăperea destinată exclusiv bărbaților, este de formă dreptunghiulară. Intrarea în naos este situată
Biserica de lemn din Baștea () [Corola-website/Science/320796_a_322125]
-
își amintea mai târziu Iraclie Porumbescu, locuința preotului din Șipote nu se deosebea de bordeiele țăranilor cei mai săraci. ""Locuința mea de atunci, numai așa aș putea-o numi casă, dacă tot casă-i acea clădire din patru păreți din bârne necioplite și neunse, cu crăpăturile dintre bârne neastupate decât cu mușchi de pădure, cu un cuptor mare și cu o fereastră în față, cu alta micuță în spre ogradă jos, fără nici o podeală ..."" În această casă s-a născut la
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
preotului din Șipote nu se deosebea de bordeiele țăranilor cei mai săraci. ""Locuința mea de atunci, numai așa aș putea-o numi casă, dacă tot casă-i acea clădire din patru păreți din bârne necioplite și neunse, cu crăpăturile dintre bârne neastupate decât cu mușchi de pădure, cu un cuptor mare și cu o fereastră în față, cu alta micuță în spre ogradă jos, fără nici o podeală ..."" În această casă s-a născut la 14 octombrie 1853 compozitorul Ciprian Porumbescu, cel
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
sub codul LMI: . Biserica, monument istoric, a ars în totalitate în ziua de 26 iunie 2012. Biserica a fost adusă din Finciu în anul 1935. Prima biserică pe care au avut-o fincenii a fost construită în anul 1765 din bârne de brad și stejar, în formă de corabie, având hramul Înălțarea Domnului. Ea a stat acolo până în anul 1935 când a fost mutată in filia parohiei, Finciu-Pădure. Până la mutarea bisericii în filie pereții erau numai din bârne, iar după mutarea
Biserica de lemn din Dealu Negru () [Corola-website/Science/315386_a_316715]
-
anul 1765 din bârne de brad și stejar, în formă de corabie, având hramul Înălțarea Domnului. Ea a stat acolo până în anul 1935 când a fost mutată in filia parohiei, Finciu-Pădure. Până la mutarea bisericii în filie pereții erau numai din bârne, iar după mutarea ei la Finciu-Pădure (Dealu Negru) au fost căptușiți cu șindrilă și scândură. Între anii 1991-1998 biserica a fost reparată în mare parte pe cheltuiala bunilor credincioși din localitate avându-i ca îndrumători pe P.C. Preoții Vasile Dan
Biserica de lemn din Dealu Negru () [Corola-website/Science/315386_a_316715]
-
12 martie 2000; P.C. Preot Sfârlea Dan-Aurelian 1 iulie 2000 - 30 octombrie 2010; P.C. Preot Vamoș Sandro-Vincențiu 19 decembrie 2010 - până în prezent. Biserica Înălțarea Domnului din satul Dealu Negru, comuna Călățele, construită în 1765, este între puținele monumente clădite din bârne de brad. Mai fin cioplite, datorită esenței lemnoase moi, acestea sunt îmbinate după aceleași tehnici: „coadă de rândunică" și „cheotoarea dreaptă". Sub aspect planimetric, ea se compune dintr-un pronaos și naos, înscrise unitar unui perimetru dreptunghiular, continuat cu un
Biserica de lemn din Dealu Negru () [Corola-website/Science/315386_a_316715]
-
turnului. Acesta a avut inițial galeria închisă și coiful octogonal, cu patru turnulețe la bază, din care, după ultima restaurare, au fost lăsate doar două. Naosul și altarul au, în interior, deasupra pereților din lungimea monumentului, câte o boltă semicilindrică. Bârnele orizontale ce formează bolta navei sunt sprijinite pe una verticală din interiorul bisericii. Acoperișul are căpriorii fixați la sud pe cununa pridvorului, iar la nord și vest pe câte o cosoroabă așezată pe consolele formate de capetele bârnelor din partea superioară
Biserica de lemn din Dealu Negru () [Corola-website/Science/315386_a_316715]
-
boltă semicilindrică. Bârnele orizontale ce formează bolta navei sunt sprijinite pe una verticală din interiorul bisericii. Acoperișul are căpriorii fixați la sud pe cununa pridvorului, iar la nord și vest pe câte o cosoroabă așezată pe consolele formate de capetele bârnelor din partea superioară a pereților.
Biserica de lemn din Dealu Negru () [Corola-website/Science/315386_a_316715]
-
preotului Marian și pentru această Biserică și-a recăpătat recent bunul renume din străbuni. Biserică de lemn Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, din satul Nadăș, comuna Izvoru Crișului, înconjurată de toate părțile de crucile cimitirului sătesc, a fost edificata din bârne de stejar, în tehnică Blockbau, unde grinzile sunt îmbinate în cheotoare dreapta și în coadă de rândunica, pe o temelie de piatră peste care tălpile construcției se remarcă prin dimensiunile lor mai mari. Sub aspect planimetric distingem pronaosul, de 5
Biserica de lemn din Nadășu () [Corola-website/Science/315387_a_316716]
-
, comuna Mănăstireni, județul Cluj, datează din anul 1765.. Biserică are hramul „Înălțarea Domnului” și se află pe lista monumentelor istorice 2010 cu . Biserică a fost construită de Nicolai Rar la 1765; este constituită din bârne de stejar ce sunt dispuse longitudinal și blăni din lemn de brad pentru bolti și tavanul pronaosului. Pictură interioară datează de la 1774 și a fost realizată de Simion Silaghi-Sălăjeanu. Acest însemnat pictor muralist și pictor de icoane pe lemn a
Biserica de lemn din Bica () [Corola-website/Science/315385_a_316714]
-
strada Ion Creangă nr. 8. Ion Creangă a locuit aici permanent de la naștere până în 1846, apoi cu întreruperi până în 1855. Casa memorială-muzeu se află pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004, având . Clădirea este o construcție din bârne de lemn, cu acoperiș din șindrilă. A fost locuită până în 1959 de descendenții familiei Creangă, fiind restaurată în 1937 prin grija lui Nicolae Iorga. Alte restaurări: 1960, 1975, 1988. Construcția este formată din două încăperi micuțe și o tindă. Atracția
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
activități culturale: seri muzeale, expuneri cu temă, conferințe, simpozioane organizate la sediul unității, la sediul Fundației Culturale „Ion Creangă” din Târgu-Neamț sau la școlile din localitate. Casa are un acoperiș larg de draniță sub care se află pereții durați din bârne groase peste care s-a așternut un strat de lutuială. Interiorul este format din două încăperi micuțe și o tindă. Intrarea scundă este adăpostită de ploile repezi printr-o prispă lată de câteva palme, iar în spatele casei un acoperământ de
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
indică anul 1830 ca an al construcției. În curtea bisericii a fost ridicat un monument al eroilor locali, terminat cu o cruce, inaugurat la 22 decembrie 1990, precum și o troiță donată de familia Th. Andrieș. este construită în totalitate din bârne de brad masiv, care au fost placate ulterior cu scânduri de vopsite în culoare galbenă. Inițial acoperită cu șindrilă, ea are astăzi învelitoare din tablă.
Biserica de lemn din Moreni () [Corola-website/Science/317323_a_318652]
-
decursul timpului, biserica a fost reparată de mai multe ori. Biserica dispune de icoane valoroase (Mântuitorul, Maica Domnului cu pruncul) care datează din secolul al XIX-lea. Biserica de lemn din Mădârjești este construită în totalitate din cununi orizontale de bârne masive de stejar, fiind așezată pe o temelie din piatră. În secolul al XX-lea, pereții de lemn au fost placați cu scândură de culoare albastră. Construcția este în formă de navă, cu altar poligonal. În interior, ea este compartimentată
Biserica de lemn din Mădârjești () [Corola-website/Science/317332_a_318661]
-
serie de observații tehnice ale edificiului, ea constatând că biserica are probleme de stabilitate ca urmare a faptului că ""fundația din piatră este înclinată pe direcția transversală a bisericii"", iar pereții interiori de pe latura de nord sunt afectați de igrasie. Bârnele de lemn erau însă în stare bună. Ea a atras atenția asupra riscului ca pictura foarte valoroasă să se distrugă rapid, în condițiile naturale de conservare. Arhitecta a afirmat că este necesar ă se efectueze lucrări de cercetare arheologică și
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
ă se efectueze lucrări de cercetare arheologică și istorică a sitului, restaurare a bisericii și, eventual, includerea într-un ansamblu împreună cu conacul Palade Secară, construcție din piatră aflată vizavi de amplasamentul bisericii. Biserica de lemn din Costești este construită din bârne masive de stejar, cioplite din material brut și îmbinate în cununi orizontale. În prima jumătate a secolului al XX-lea, pereții de lemn au fost placați cu scândură nevopsită atât pe interior, cât și pe exterior. Lăcașul de cult este
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
tratat sau înlocuit. În anul 2000 a fost construit un turn clopotniță, pe sub care se face accesul în curtea bisericii. Potrivit specialiștilor, biserica de lemn din Fedeleșeni are o deosebită valoare arhitecturală. Biserica de lemn din Fedeleșeni este construită din bârne masive de stejar, cioplite din material brut și îmbinate în cununi orizontale. În secolul al XX-lea, pereții de lemn au fost placați cu scândură nevopsită atât pe interior, cât și pe exterior. Lăcașul de cult este așezat pe o
Biserica de lemn din Fedeleșeni () [Corola-website/Science/317339_a_318668]
-
a scenei principale) este folosită de către asistenți și cor ("jiutai"). În fața scenei este un strat cu pietricele, iar în fața podului sunt amplasați trei pini. Pe peretele din spate ("kagamiita") al scenei principale este pictat de asemenea un pin. Cele cinci bârne care țin acoperișul au și rolul de a stabili unde stă cine: Actorii sunt toți de sex bărbătesc. Fiecare dintre cele cinci școli nō își instruiește proprii actori principali ("shite"), companionii lor ("tsure"), actorul copil ("kokata"), corul și asistenții de
Nō () [Corola-website/Science/317379_a_318708]
-
au transportat la biserica „Nașterea Domnului” Sfântul Antimis, chivotul cu Sfintele Taine și alte lucruri transportabile de la biserica ce urma a fi desfăcută. Timp de o săptămână, cinci bărbați din Ciumârna au lucrat la desfacerea bisericii de lemn și însemnarea bârnelor. Acestea au fost tranportate apoi, împreună cu catapeteasma, la Ciumârna, în timp ce dranița și lemnele putrede au fost arse în curtea bisericii în zilele de 8 și 9 (20 și 21) iunie 1887. În anul 1896 arhitectul austriac Karl A. Romstorfer efectuează
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
și 9 (20 și 21) iunie 1887. În anul 1896 arhitectul austriac Karl A. Romstorfer efectuează o serie de studii referitoare la biserica din Ciumârna, care devine una dintre primele biserici de lemn documentate din Bucovina istorică. este construită din bârne îmbinate în „coadă de rândunică”. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției. Lăcașul de cult este prevăzut cu un pridvor pe latura de sud. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
în „coadă de rândunică”. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției. Lăcașul de cult este prevăzut cu un pridvor pe latura de sud. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu șindrilă fasonată cu model, de culoare albă. Acoperișul este înalt, cu pante repezi, fără turle și are o învelitoare din tablă zincată. Intrarea în biserică se face prin două uși: una situată în peretele sudic al
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
în lemn de tei, cu icoane pictate în stil realist (ușor naiv), încadrate în bogate ornamentații florale aurite. Icoanele împărătești, în rame dreptunghiulare, sunt înconjurate de tricolorul românesc (roșu, galben și albastru). Complexul bisericesc este împrejmuit cu un gard din bârne orizontale, ce include o poartă tradițională acoperită. În apropierea intrării în curtea bisericii se află un turn clopotniță din lemn, cu etaj. Acesta are un plan octogonal, partea inferioară fiind realizată din bârne îmbinate în „coadă de rândunică”. Etajul este
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]