3,370 matches
-
cărau apă cu căldările și le turnau în găurile de șobolani; eu cu tata reprezentam plutonul de execuție, înarmați cu armele cele mai adecvate unei acțiuni de acest fel: tata cu o lopată zdravănă în mână iar eu cu un băț solid de salcâm. Apa bolborosea în găurile primind căldare după căldare de parcă s-ar fi scurs în fundul pământului. Deodată, gaura la care "lucram" n-a mai primit apă: se umpluse. În aceeași secundă, primul dintre locuitorii subterani, ud ciuciulete, s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
repezit spre picioarele mele cu botul rânjit, hotărât să-și vândă scump pielea. M-am speriat teribil și, ferindu-mă de mușcătura lui periculoasă, am alunecat pe pământul mocirlos și am căzut, nu înainte de a-i aplica o lovitură de băț, dar nu mortală. Chițcăia revoltat, nervos și înnebunit de durere privindu-mă cu ochii lui mici, sfredelitori și inteligenți, de parcă mi-ar fi cerut socoteală de îndrăzneala de care dădeam dovadă, nevenindu-i să creadă ce i se întâmplase și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
procedat. A doua zi am trecut pe la bătrân, de la care tata a împrumutat furca și ne-am oprit la marginea gropii de gunoi, care se afla situată la extremitatea satului. Tata scormonind cu ajutorul furcii, iar noi folosindu-ne de niște bețe, am răscolit metru cu metru platforma, reușind în final să adunăm resturile de care aveam nevoie. Tata cu sacul în spinare și noi după el ne-am oprit la moș Danilov pentru a-i înapoia furca și am continuat drumul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
despre acest lucru, acum, înainte ca sentimentul diferenței, care îmi apare atât de pregnant acum, să se evapore, să se piardă. Degeaba, lanterna minții mele are bateria prea slabă. Sentiment bizar și neplăcut de înfrângere "intelectuală". Trei copii înarmați cu bețe aleargă frenetic după un câine, scoțând țipete barbare, undeva pe strada Mașina de pâine, pe lângă magazinul Obor. Îl înconjoară tiptil, tiptil, iar sărmanul animal se face mic, mic... Cel ce pare a fi șeful grupului, în timp ce se pregătea să dea
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
istoria croissant-ului, proverbe legate de pâine, glosarul unor termeni specifici din domeniu, gen ecouvillon= sorte de balai fait d'un long bâton auquel est fixé un chiffon, utilisé pour nettoyer le four. (Un fel de mătură compusă dintr-un băț lung având la capăt o cârpă de bumbac, utilizat pentru curățat cuptorul.) Mica semilună de făină și unt, produs tipic pentru Franța, la fel ca și vinul de Bordeaux și brânza Camembert, este de fapt o invenție austriacă, preluată de la
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
așa se numea - și turuiam. Și nu înțelegeam nici în ruptul capului de ce izbucneau cu toții în râs când eu declamam patetic întâlnirea dintre Baiazid și trimisul lui Mircea: „Iată, vine-un solz de pește c-o năframă-n vârf de băț“. „Sol de pace“ nu avea, pentru mine, nici un înțeles. „Solz de pește“ avea sens. Dar până la urmă, amintirile care mă obsedează cu adevărat sunt viziuni puternic imprimate în văz și în auz, în cele trei luni cât am stat, zi
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
fi așteptată decât în a doua jumătate a lunii aprilie, încolo către sărbătorile sfintelor Paști.. În ce privește regimul vânturilor, cele despre care ne povesteau bătrânii ce s-au dus ai satului, este Vântul cel mare, numit și Sărăcilă sau Traistă-n băț, care vine din sud. Forța lui este mult diminuată de zidul gros al munților care ne protejează. Apariția lui ne-o anunță norii goniți cu putere, precum și vuetul sinistru al codrilor de deasupra satului. Prin temperatura lui ridicată topește zăpada
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în Arpașil de Sus. Treieratul păioaselor, a fost una din operațiile agricole ce impunea rezolvarea unor probleme destul de complexe pentru meșter, ca și morăritul. Înainte vreme extragerea bobului cerealei din spic se făcea prin operația de îmblătit cu ajutorul îmblăciului, două bețe zdravene, unu mai lung, altul mai scurt, legate între ele cu o sfoară rezistentă, de regulă din cânepă bine răsucită și suficient de groasă cu care oameni în toată firea, pe vremea iobăgiei chiar și femei, loveau năpraznic spicele de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
vînăt. Dănuț era îngrozit că bietul om avea să sufere același tratament ca și delfinul și ura din tot sufletul lumea aceea care se îngrămădea în jurul îne catului. Dănuț se distra foarte bine la mare. Construia castele, cu gărdulețe din bețe de chibrit sau din mucuri găsite pe plajă, ai lui îi cumpă raseră un pistol cu apă și el îi stropea cînd ei stăteau la soare, uneori mama îl mai ducea la mașinuțe sau îi lua vată de zahăr și
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
ea mă bătea cel mai des și trebuia, prin urmare, să-și pună imaginația la contribuție. Maică-mea mă bătea cu ce avea la îndemînă în momentele respective : umbrelă, bătător de covoare, cratiță sau, pur și sim plu, nuia ori băț - cînd eram în natură. Avea și o preferință : racheta de tenis, pe care o punea bine, în cămară, să știe de unde s-o ia la nevoie. Era vorba, de fapt, de un set de rachete, galbene, roșii, porto calii, imitații
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
pe părul ei alb. În revanșă, cînd rămîneau iarăși singuri, el îi plasa pocnitori sub pat dimineața și îi punea praf de strănutat în batistele par fumate sau îi dădea ceaiuri din dopuri de plută. Uneori, își ascuțea cîte un băț și pro ceda cu ea așa cum procedase moșu’ cu dușmanii (moșu’, cuscrul ei din Ardeal, îi povestise nepotului că în război avea o lance legată de șa și că-i lua, astfel, pe nemți din fuga calului, ca în frigare
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
ca filmele lor să nu poată fi capodoperele pe care le aveau în cap ; după telerevoluție la care cel puțin unul dintre ei și-a adus raportul, cel al cărui Punct zero îl discutăm astăzi , economia de piață le pune bețe-n roate ! Filmele sunt ceea ce sunt (și nu ce ar trebui să fie) pentru că banii sunt puțini. “i nu doar că sunt puțini, dar, printr-un foarte românesc sistem de vase comunicante, se scurg de la un regizor la altul, întotdeauna
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cel mai bun film românesc din ultimii cinci ani, și a doua oară pentru că este făcut cu sentimentul urgenței, într-o cursă contracronometru cu statul pe loc al cinematografiei noastre, cu statul pe vine al cârtitorilor de pe margine, care pun bețe-n roate, și cu statul pur și simplu. Road-movie fără metaforă și fără fasoane, filmat din mână, cu dialoguri à la Tarantino și cu trei actori debutanți (Dragoș Bucur, Ioana Flora și Alexandru Papadopol) care sparg ecranul de atâta firesc
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
newyorkeze ș.a.m.d. descoperă noul cinema românesc și este o revelație ! Dar și un miracol, mă grăbesc să adaug : aproape că nu ți vine să crezi că s-au putut face aceste filme într-o cinematografie care pune atâtea bețe-n roate tinerilor cineaști. Sau, mai pervers, legitimează în continuare mastodonți cinematografici jalnic-hilari sub acoperirea unui ecumenism cinematografic în care uite, de ce vă plângeți ? apar și filme exportabile. Adică un strat subțire de covor roșu culoarea Cannes-ului sub care
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
un vârf de creion sau o bucată de cretă sau de cuvinte și gesturi pentru a explica și transmite cunoștințe elevilor săi. Și poate să facă acest lucru oriunde și oricând cu și mai puțin: pe nisip vară cu un băț sau pe zăpadă, iarna, cu un turture. Este adevărat că azi elevii noștrii au la dispoziție aparate, instrumente și mașini minunate care fac accesul la informație mult mai rapid. De fapt informațiile sunt atat de multe și diverse încât îl
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
fiu mai exactă. — E drăguță, nu? Mama strălucește de încântare. Și ce frumos sunt desenate toate detaliile! Sper că n-aveți de gând să vă mutați! — Nu e pentru noi, prostuțo! Și ați fi chiar aici, la o aruncătură de băț de noi! Uite, are și grătar zidit, două dormitoare cu baie... — Mami, noi stăm la New York. — Acum stați la New York. Dar n-o să stați acolo toată viața, nu? Pe termen lung. În glasul ei surprind o notă de îngrijorare și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
poți trimite tu! — Câteva? zic înnebunită. Câte? — Câte anume, Judith? zice Robyn, apoi se întoarce spre mine. Crede că trei. — Trei? Și... nu poate să bage mâna și să le ia înapoi? Nu prea cred. — Nu poate să găsească... un băț, ceva... Robyn mă privește în tăcere preț de o clipă, apoi revine la telefon. — Judith, dă-mi te rog adresa exactă a cutiei poștale. Scrie ceva pe o bucată de hârtie, după care ridică privirea. Știi ce, Becky, cred că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
evreului ia locul cinofobiei. Frica de care suferă evreul rămâne aceeași, și aceeași rămâne și naivitatea lui. Într-o snoavă populară răspândită În folclorul românesc, Pușca jidanului, Întâlnindu-se cu un lup Într-o pădure, un evreu și-a pus bățul la ochi, ca pe-o pușcă, zicându-și că lupul va crede că este vorba de o armă de foc și va fugi. Din Întâmplare, În timp ce evreul Îl țintea pe lup cu bățul, un vânător chiar l-a Împușcat pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o pădure, un evreu și-a pus bățul la ochi, ca pe-o pușcă, zicându-și că lupul va crede că este vorba de o armă de foc și va fugi. Din Întâmplare, În timp ce evreul Îl țintea pe lup cu bățul, un vânător chiar l-a Împușcat pe lup, omorându-l. - Uit-te ce drăcie Nici În minte să nu-ți vie, Bățul meu din Dărăbani, Care-l am de zece ani, A fost cot, a fost biciușcă, Dar nici n-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vorba de o armă de foc și va fugi. Din Întâmplare, În timp ce evreul Îl țintea pe lup cu bățul, un vânător chiar l-a Împușcat pe lup, omorându-l. - Uit-te ce drăcie Nici În minte să nu-ți vie, Bățul meu din Dărăbani, Care-l am de zece ani, A fost cot, a fost biciușcă, Dar nici n-am gândit că-i pușcă ! <endnote id="(80, pp. 140-142 ; 443, II, p. 1592)"/>. Și În folclorul ucrainean sunt atestate multe snoave
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Inchiziție, În secolele XIV-XV <endnote id="(85, p. 87 ; 238, p. 386 ; 239, p. 49)"/>. Pe la 1440, de exemplu, un inchizitor din dioceza Lausanne introducea Într-un lung poem pretinse declarații smulse ereticilor În timpul proceselor inchizitoriale : la sabat, vrăjitoarele „ Pe băț călare pleacă/ Spre Sinagoga deșucheată”, unde, „În chip de mâță sau de țap,/ Chiar Dracul e de față” <endnote id="(239, p. 51)"/>. Evident, Inchiziția nu a fost străină de acest fenomen de manipulare a imaginarului colectiv. Evreul a fost
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(130, p. 73)"/> ; Europa Îi consideră pe români „cu mult mai rău decât pe jidovi, care Își au pe Moisi al lor” (George Bariț, „Românii și maghiarismul”, 1842) ; „Mâne sau poimâne, [noi, românii] vom fi siliți [...] a pelerina cu bățul În mână și cu copiii În spate, ca odinioară evreii din frumoasa Palestină ; vom deveni la starea adevăratei ticăloșii, a nu avea unde să ne plecăm capetele, vom umple prinsorile [= Închisorile] sau ne vom stinge de foame și de ale
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-alta șefii tribului sunt mult mai preocupați de diluarea tradițiilor și dispariția limbii. Sandra, spre exemplu, este peruancă, și din acest motiv nu sunt căsătoriți. Ulterior Sandra îmi povestește cum familia lui Alfonso face tot ce poate ca să le pună bețe în roate, nu numai pentru că nu este Tsachilla, dar și pentru că este mai în vârstă decât Alfonso. Sandra a fost căsătorită în Peru și are un copil de 13 ani. După ce l-a întâlnit pe Alfonso cu aproximativ doi ani
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
să duc caii la păscut pe islaz și aud niște zgomote ciudate; mă opresc și-mi dau seama că e glas de om, venea dinspre grădina publică. Mă uit cu atenție și văd o căciulă de om pusă într-un băț, care se mișca într-o parte și alta și de sus în jos. Mi-am dat seama că trebuie să fie acolo un om, mai spunea tata de oameni căzuți în fântâni. Am intrat pe borta din gard, am ajuns
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Cozma, o veveriță de fată, îmi spune direct: „Ei! tov. diriginte! dar dumneavoastră nu știți să bateți! Iaca așa ne făcea tov. cutare!” În fața clasei i am spus că oamenii în general și copiii în special nu se bat cu bățul, ci cu vorbă bună, cu înțelegere și voință din partea lor. Le spun categoric că sunt împotriva bătăii cu bățul pentru că am și o poveste adevărată pe care vreau să le-o spun. Le-am reamintit cu emoție despre turnatul la
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]