11,781 matches
-
formulate și includeau câteva cuvinte cifrate astfel încât să fie deschise mai multor interpretări. K. M. Wiligut Weisthor Caspar-Theyss Strasse 33, Berlin Vest Către SS-Unterscharführer Otto Rahn, Tiergartenstrasse 8a, Berlin, Vest 8 iulie 1938 STRICT CONFIDENȚIAL Dragă Otto, Este așa cum am bănuit. Reichsführer-ul m-a informat că embargoul de presă a fost impus de evreul de Heydrich în tot ceea ce privește Proiectul Krist. Fără o acoperire a subiectului în presă, nu va mai exista un mijloc legitim ca noi să aflăm cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Heil Hitler, Al dumitale, Otto Rahn K. M. Wiligut Weisthor Caspar-Theyss Strasse 33, Berlin Vest Către SS-Unterscharführer Otto Rahn, Tiergartenstrasse 8a, Berlin, Vest 30 iulie 1938 STRICT CONFIDENȚIAL Dragă Otto, Am aflat de la Anders că poliția a reținut un evreu bănuit de anumite crime. De ce nu ne-a trecut prin minte nici unuia dintre noi că poliția, fiind așa cum e, va pune în cârca unei persoane, mai ales un evreu, aceste crime? La momentul potrivit în planul nostru o astfel de arestare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
nimic bun de furat. Berea se ține în spatele porții. Am ajuns la o pivniță veche având două secole de murdărie pe tavan și pe jos. Un bec de pe zid adăuga o tentă de galben întunericului. — Iată, aici este, zise omul. Bănuiesc că asta trebuie să fie ceea ce căutați. Aici sunt puse butoaiele care necesită reparații. Numai că multe dintre ele nu mai ajung să fie reparate niciodată. Unele dintre ele n-au fost mișcate de zece ani. — Rahat, zise Korsch. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
vorbiți. — Ai memorie scurtă. El o șantaja pe mama ta cu aceste scrisori pe care le-a furat de la iubitul tău, care se întâmpla să fie angajatorul lui. A crezut că ea va ieși mai repede în față cu banii, bănuiesc. Ei, ca s-o scurtez, mama ta a angajat un investigator privat pentru a afla cine o storcea de bani. Persoana aia am fost eu. Asta a fost înainte de a mă duce înapoi la Alex ca să fiu polițist. E o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
și Otto Rahn. La urma urmei, ce mai contează o treabă murdară în plus când ai făcut atâtea? — N-am omorât niciodată pe nimeni, v-am spus asta. — Dar ai fost de acord cu omorârea lui Hering, nu-i așa? Bănuiesc că șofezi. Probabil chiar l-ai ajutat pe Kindermann să agațe corpul neînsuflețit a lui Hering ca să pară o sinucidere. — Nu, nu este adevărat. — Purtau uniformele lor SS, nu-i așa? El se încruntă și scutură din cap: Cum ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Care-i cuvântul pe care doctorii de țăcăniți îl folosesc pentru asta? Lângă fereastră se afla un fișier mare. L-am deschis și am început să frunzăresc prin dosarele lui Kindermann: — Comportament compensator, am zis. Astea sunt două cuvinte, dar bănuiesc că așa se numește. Știi, nu ți-ar veni să crezi unele dintre numele pe care prietenul tău Kindermann le-a tratat. Fișierul ăsta zici că e lista de invitați de la o gală nocturnă la Cancelaria Reich-ului. Stai o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
ar putea afla în vreun necaz și i-a pomenit de ea lui. El a zis că o luase de pe biroul tău. Mă întreb dacă a avut un motiv pentru a face asta. Poate că nu. Nu vom ști niciodată, bănuiesc. Dar indiferent de motiv, cartea aia de vizită demonstrează că clienta mea, fără îndoială a fost la tine în birou în ziua în care a dispărut și nu a mai fost văzută niciodată din nou. Ei, cum e asta ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
mai puțin înalt dar cel mai lat, având înălțat un catarg pe care un steag SS flutura zgomotos în bătaia vântului care se întețea. Locotenentul veni înapoi și, spre surprinderea mea, luă poziție de drepți și lovi din călcâie. Am bănuit că asta avea probabil mai multă legătură cu ceea ce Heydrich sau ajutorul lui îi spusese decât cu personalitatea mea puternică. — Kommissar Gunther, zise el cu respect, generalul tocmai își termină cina și vă roagă să așteptați în salon. Acesta se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
se proteja de intemperii, și pentru a se acoperi când doarme, nu ia bani de la elevi și se mulțumește cu această existență de vagabond, mai curând dascăl într-ale mizeriei decât învățător ce-ți arată cum să găsești bucuria... Așa cum bănuim, Socrate îi răspunde că el predă virtutea, că esențialul e în altă parte, că Antiphon greșește crezând că fericirea depinde de ceea ce bei și mănânci, de hainele pe care le porți ori de drahmele pe care le ai în pungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
și facilitatea existenței pe care le reprezintă banii, nu ca scop, ci ca mijloc de a te emancipa față de contingențe și de a-ți făuri libertatea. Socrate al lui Platon - probabil departe de Socrate cel istoric! - afirmă că disprețuiește banii. Bănuim însă că, aici ca și în alte părți, el este doar purtătorul de cuvânt al lui Platon... Cu atât mai mult cu cât Antiphon nu face din bani condiția fericirii, și nici măcar o posibilă cale de acces la ea. Fericirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
350 de pagini pe această canava de student în anul I de psihiatrie... Iar mai departe, între citatul din sfântul Ieronim de la începutul cărții și două sau trei considerații ale autorului asupra credinței în adevăratul Dumnezeu la care aderă - puteam bănui acest lucru... -, aflăm că medicastrul scrie chiar în anul când Academia de Științe de la Moscova celebrează bimilenarul lui Lucrețiu: 1946. Un filosof nebun, bolnav, sinucigaș, anticreștin înainte să apară creștinismul, psihotic, care, pe deasupra, este sărbătorit ca precursor de către un regim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
mult productivitatea stațiunii, a fost chemat ca magaziner, iar apoi ca programator-corector de zboruri la Centrul Spațial de la Drăgănești - Vlașca. Un destin obișnuit, firesc, cum au fost atâtea la nivelul roboților din acea vreme. Episodul 14 Altă viață... Fără să bănuiască faptul eminamente terestru că Dromiket 4 trăgea cu urechea, roboata Getta 2 continua să exercite asupra robotului TESA Stejeran 1 o intensă muncă de lămurire, dublată în mod samavolnic de farmecele cu care o înzestrase natura profesiunii sale. — Dragul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
ceva pe limba lor și femeiuștile deveniră zâmbitoare, se apropiară țopăind de oaspeți și-i înconjurară cu părintească grijă. Îi apucară pe Dromiket 4 și pe Stejeran 1 de mâini și porniră cu toții spre ușa stației. Ușa despre care pământenii bănuiau că dă într-o încăpere dădea, de fapt, într-un bulevard feeric luminat, intens circulat și zgomotos, pe laturile căruia se înșirau mulțimi de baruri, de cinematografe, videoteci, biblioteci, cinemateci, franzelării, marochinării, horincii, carmangerii, cazinouri, tripouri, bistrouri, depouri, restaurante, crame
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Bem, tovarășe comandant! Apăsară de trei ori pe butonul respectiv. Imediat apăru chelnerul cu whisky-ul Gettei și păhărelele lor. Nu vă supărați că vă-ntreb - zise chelnerul după ce servi -, de unde sunteți de loc? — De pe Terra, răspunse Felix S 23. Bănuiam eu, zâmbi chelnerul. V-am recunoscut după accent. — Da’ dumneata, de unde ești? îl întrebă Felix S 23. — Din Jimbolia, dacă știți cumva... — Cum să nu știu! exclamă Felix S 23. Acolo mi-am făcut armata! Ia te uită, dom’le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
îi prinse și pântecul, și rostru. Cutreierată, apa jur împrejur undi... Și glăsui un pașe într-astfel: - Efendi, Corăbier și oaspe în porturile mele, Primește-aceste daruri și-aceste temenele: La nava ta se cade pe brânci ca să mă-nchin, Că bănuiam caicul lui Hogea Nastratin. Un zvon ne turburase. Ziceau: e închis subt ape Răsfățul ce nici marea turcească nu-l încape, Și ușuratul Hoge, mereu soitariu, Încheie-acum Bosforul cel limpede-n sicriu Cu mâlul giulgi. - Eu, unul, n-am vrut
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
unui ceasornicar. Câteodată trece și la bardă. O poartă țărănească în vopseli târgovețe ia ființă. Alteori, travestit în brodeuză, ia acul, foarfecele și lucrează pe olandă "à jour". Toate acestea sunt foarte bune deprinderi călugărești. Dar parfumurile duhovniceștilor virtuți le bănuim irevocabil mistuite. Nu găsim în prezența banală a unui poet fără mesagiu, respins de Idee; ca altădată, de macerările vieții schimnicești. La apariția domnului Arghezi gazetarii afirmau un eveniment literar comparabil apariției unice a lui Eminescu. Și această impostură a
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
netemporal. Iată sensul Cetății voastre lămurind din Craii de Curtea-Veche. Și astfel, v-am arătat pentru ce trebuie iubită această carte. realității noastre pretindea zadarnic de la mine rânduire și exprimare. Concluziile oscilau nelămurite, ca aburul. Când iată că, tot ceea ce bănuiam îl aflu trecut și gândit (cu ce alte vizionare puteri) în această tulburătoare carte. Așa, în Cișmigiul de acum nouă ani, se putea vedea o schimnică întunecată înșirînd pe patru bănci la rând o stranie tarabă de smochine. Hula copiilor
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
simțământ înalt: sobrietatea și înțelepciunea care cruță truda materiei și lasă spiritului, numai, vrednicia unei statornice veghi. Poate că, în drumurile prin trecut al unei vieți astăzi închinate binelui general, stă o tinerețe entuziastă, oprită cu mirare la desfătarea aparențelor. Bănuiam poate caietul de versuri, smuls din alte mâini, și ars, din oroarea de a fi admirat în ceea ce e încîntător și provizoriu, ca o corolă și nu voit și concludent, ca un rod. O ipoteză confirmată de altfel de toate
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Și te-ai degustat la furt. Ai făcut pe UTC-istul Dedicat Partidului Iar acum te-nchini la Christul - Șeful genocidului! Erați mulți și prin comună Care ați strigat lozinci Activați primind arvună O pereche de opinci. Studenții din facultate Bănuiți că-s turnători Pentr-un post cu doctorate Au ajuns plagiatori Acum marile partide Sunt pline de turnători Cei cu fețe insipide Sunt numiți ambasadori Politician de frunte Ajuns mare dregător În societăți oculte Rămâne tot turnător * Ați fost aleși
CONDAMNAREA (POEME DE REVOLTĂ) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364332_a_365661]
-
de punere în practică a unui asemenea deziderat. Mi s-a răspuns însă, printr-o amabilă scrisoare pentru care îi mulțumesc actualului președinte, că propunerea nu este statutară și, cu toate că eu am insistat a se face măcar cunoscută propunerea mea, bănuind că există motive temeinice, chiar și de natură statutară, ca să nu se facă asta, recurg la dreptul meu individual de a candida. Tocmai fiind vorba de un program de candidatură, vreau să-mi asigur confrații că această depunere a ei
PROGRAM DE CANDIDATURĂ LA CONDUCEREA UNIUNII SCRIITORILOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364380_a_365709]
-
Zicând: -azi ar trebui să fac sex cu tine, Și asta repede acum, fără preludiu, Fără a moșmondi cu plictis și cu studiu. Brusc m-am luminat și am scăpărat cu ochii, Eu adeptul chinuit de scurte rochii, Și-am bănuit îngrijorat că poate visez, M-am pălmuit, să nu cumva să abandonez. Și-nțelegând că-i ziua mea cea mai frumoasă, Mi-am limpezit și biata minte aburoasă. Am îmbrățișat-o ud și am accelerat Pe masă-n bucătărie, n-am
ORARUL DIMINEŢII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364417_a_365746]
-
Vreau să rămân singură, Isac, și dacă nu pleci în clipa aceasta încep să ulru! Lasă-mă, te rog cu durerea și cu neputința mea! Te implor! El s-a ridicat fără un cuvânt și a ieșit din cameră. Sofia bănuia că aștepta la ușă, așa că a plâns tăcut ca să nu o audă. S-a ridicat ușor din pat și a mers la fereastră. Rezerva în care se afla era slab luminată și nu vroia să aprindă lumina. Îi făcea rău
DREPTUL LA VIAŢĂ de SILVIA KATZ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364429_a_365758]
-
pluteasă până jos de mână cu durerea ei. Simțea o senzație stranie de vid ca și cum timpul se oprise în loc și nu mai exista pentru ea, nici prezent și nicio dorință, care să o țină în viață. În clipa aceea, parcă bănuind ce vroia să facă, soțul ei a intrat în cameră. A venit pe la spate și a cuprins-o cu brațele, sărutându-i părul. Au rămas mult timp tăcuți amândoi și într-un târziu el a luat-o în brațe și
DREPTUL LA VIAŢĂ de SILVIA KATZ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364429_a_365758]
-
acela de a fi „în armonie cu lumea din jur”. Petru Lascău stabilește delimitări clare - „Vai de omul fără principii” - și ne lasă pe noi să creionăm în minte, portretul creștinului autentic. „Oameni care sunt cu totul altceva decât ceea ce bănuim la început” O povestire în care ni se sugerează printr-o întrebare, ideea că ar trebui să cântărim bine caracterul celor cu care ne asociem, este „Presupunere”. Această pildă ne atrage atenția asupra importanței practice a relațiilor pe care le
O CARTE CALEIDOSCOP DESPRE NEVOIA NOASTRĂ DE DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364423_a_365752]
-
de credință - de oameni care reușesc să ne înșele tocmai prin felul lor de a fi cameleonic. Petru Lascău considera că fiind o nesăbuință inițiativa creștinului de a le da credit acelor semeni care „sunt cu totul altceva decât ceea ce bănuim la început”. Apostolul Pavel ne avertizează că nu este bine să luăm asupra noastră un jug nepotrivit, pentru că între lumină și întuneric nu există asemănări, ci doar deosebiri. „Un fotograf de la unul din ziarele naționale a primit sarcina să fotografieze
O CARTE CALEIDOSCOP DESPRE NEVOIA NOASTRĂ DE DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364423_a_365752]