16,324 matches
-
după ce s-a sfădit cu Tandaler,... n-a grăit nimic la nici un sfat al țiganilor. Deci am căutat anume însemnările cu Tălălău și am aflat pricina: zice adică acel prea învățat că el... (Parpanghel) numai pe ascuns cu cei mai bătrâni se sfătuia și cum că să știe de bună seamă că din sfatul lui a fost și soborul învățaților orânduit, care să sfătuiască nu cumva să ajungă Tandaler la domnie... A, va să zică ne-am prins: Deși antimonarhic, Parpanghel lucra mână
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10158_a_11483]
-
dulcea picoteală de versuri lungi, cu rimă, scăpări potrivnice limbii: "mahalălii", "rîndunel". Sfîrșitul, însă, de-un firesc deasupra banalului, dar sub orice exagerare, sau emfază, aduce, întotdeauna la Pillat, un fel de argheziană, deși blagoslovită, poantă: "Tușind, mai stă paracliserul bătrîn, cu mîini cutremurate,/ S'aprindă la icoane cerul: sfînt lîngă sfînt, stea lîngă stea." Sau: "E toaca Ta! A început să bată/ Sub cer, prelung, cu inima deodată." O rezolvare care "dezleagă" poezia. Evanghelii înțărate, pe un motiv de Crainic
Lirica recuperarilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10165_a_11490]
-
că fostul final pe care, cu intuiția lucrului bine făcut, Pillat îl păstrează aproape întocmai, coboară, cu tot trecutul lui, în stăpînirea unui nostalgic niciodată: În somnul veșnic bunu-ți preot, de mult, și-a lepădat toiagul/ Și întru Domnul odihnește bătrînul său paracliser." Epilog la un poem regăsit. Aceleași regăsiri, în altă tăietură de vers, la Ștefan Baciu, în Căutătorul de comori. Coperta sobră, negru pe alb, a Fundațiilor Regale. 1939. Înăuntru, lucrări în dantelă, de care se-agață, ironizată, expediată
Lirica recuperarilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10165_a_11490]
-
pe care le alege Ioana Nicolae? Cultură absorbită ("rentabilizată") în paginile marilor cotidiene, lipsa unor televiziuni specializate, cu toate păcatele lor de mătuși cam ticăite, surpriza că-n alte părți mai mișcă, depășită, chipurile, istoric și, cum să nu, economic, bătrîna artă pentru artă: "Cum, chiar mai aveți ziare exclusiv literare?" "Nu doar literare, se ocupa și de teatru, coregrafie, film..., inventariază în general întreg fenomenul artistic...", am simțit nevoia să completăm. "Asta înseamnă că nu sînteți încă așezați în economia
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10166_a_11491]
-
pentru ași omorî nevestele ori dușmanii. Însă supărat Grigore i-a gonit pe toți. Timp de trei ani a ținut omul post, a chemat popi să-i facă slujbe în casă, a rugat vraci săi cetească viitorul, iar unul mai bătrân l-a dojenit. „Ia samă, Grigore, că o să ai un copil din flori cu o muiere ochioasă rău. Muierea aceea o sa vină după ani să-și ia copilul, iar matale să n-o lași!” Fericit că o să aibă cui să
Şerpoaica. In: Editura Destine Literare by ANDREEA VIOLETA BOBE () [Corola-journal/Journalistic/101_a_272]
-
nenumărabili conaționali ai noștri care, trecând în veșnicie sub comunism, nu mai sperau în căderea acestuia, presupunând doar că, prin lucrarea timpului, regimul va căpăta o față umană. N-au bănuit, sărmanii, că-și dau duhul într-o societate mai bătrână decât cei mai bătrâni dintre ei, lovită de un Alzheimer galopant. De parcă la ordinele unui consiliu de administrație! Prima consecință a trecerii noastre, cu arme și cu bagaje, în Uniunea Europeană de 27 de membri (la 33 se va opri, oarecum
Cu patalamaua... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10213_a_11538]
-
care, trecând în veșnicie sub comunism, nu mai sperau în căderea acestuia, presupunând doar că, prin lucrarea timpului, regimul va căpăta o față umană. N-au bănuit, sărmanii, că-și dau duhul într-o societate mai bătrână decât cei mai bătrâni dintre ei, lovită de un Alzheimer galopant. De parcă la ordinele unui consiliu de administrație! Prima consecință a trecerii noastre, cu arme și cu bagaje, în Uniunea Europeană de 27 de membri (la 33 se va opri, oarecum magic) va fi încetarea
Cu patalamaua... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10213_a_11538]
-
și ea, semn că nu-și revenise pe deplin. Unde este? - Tot ce a mai rămas, este la morga orașului. Vă Însoțim, zise civilul. - Vă mulțumesc. Numai cât să-mi pun ceva pe mine, spuse el, părăsind sufrageria. „E tare bătrân” păru să spună privirile plutonierului așteptându-l. Ședeau păstrând tăcerea, apăsați ei Înșiși de durerea acestuia păstrată cu atâta demnitate. Profesorul se Întoarse repede. Își pusese un sacou Închis peste cămașa albă, la care nu mai adăugase cravata, așa cum obișnuia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
cutumă instaurată În perioada sovietică - dosarul este secret, nu se copiază! - perpetuată, procurorii, despre care tot Curtea a spus ca nu sunt magistrați independenți ci doar agenții puterii executive. In ciuda unor eforturi disperate de a servi interesul unor securiști bătrâni și proști, inadaptați la o societate democratică și la statul de drept, Conducerea Parchetului General, restantă la cursul de drepturile omului, Împreună cu Agentul guvernamental al României la CEDO, au eșuat În tentativa lor de compromitere a imaginii Curții Europene a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
holdelor de-acasă...” Cu volumul Aleargă cu mine (2011), poetul se dorește ancorat în trecut, între tainice miresme de suflet, cu aromă simbolist-tradiționalistă, cu fior bacovian sau pillatian. Și-n această ipostază, preferă postura unui nostalgic trubadur, ținând la piept bătrâna vioară, ca un „violonist al nimănui, / un călător etern și-un pierde-vară”, „pururea absent, / pe strada ta cu felinare-aprinse...” (Eternul repetent) Recunoaștem, de asemenea, implantări ale simbolismului francez, prin valorificarea sentimentelor și emoțiilor (Baudelaire), prin corelări terestru-astral (Mallarmé) sau imagini
Într-o dimineaȚă de cuvinte împreună cu poetul Coriolan Păunescu. In: Editura Destine Literare by LIVIA CIUPERCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_249]
-
un șoarece prins în cursă. Hăituit de acest "ambasador", strigoi al trecutului care-i amintește implacabil data scadenței, Branea apelează la toate mijloacele și strategiile posibile. Solicită mașini de pază în fața casei, fuge din oraș, se roagă de o rudă bătrână să-l dezlege de blestem. Prozatorul îl trece cu artă prin etapele acestei ruinări, înfățișându-și personajul ca pe un păianjen încurcat în plasa propriului trecut criminal. Insomnii prelungite și coșmaruri îngrozitoare, halucinații în toiul zilei și momente de teroare
O surpriză by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10237_a_11562]
-
cu un pictorial pe tema “Pune mîna pe Vasilica...” și a funcționat. Lasindu-ne în continuare în voia sorții am diversificat tema privind nuditatea din perspectiva “Hai, cosar, cosar, cosar...” Spînzurați a criză deasupra gravitației am inteles tîlcul bancului cu pisicile bătrîne pe magazie și ne-am dat seama că totul atîrnă. De un fir de ață, uneori. Tot norocul, săracul.... Săracul make-up artist, obligat să execute un sfumato la gură hornului, a încurcat șeptelul și, în loc de pisică fierbinte pe acoperișul gol
Marina Dina @ Playboy octombrie 2009 [Corola-blog/BlogPost/96482_a_97774]
-
recuzită din cele mai grosolane. Există un public predispus să înghită gaguri răsuflate. Eu încerc să găsesc celălalt public. Maria Obretin: Kitty este ieșită din tipare, e un personaj complicat, are foarte multe probleme, drame, n-are job, este geloasă, bătrână, grăsuță și, cu toate dramele astea, ca actor trebuie să pui ceva pe deasupra astfel încât să faci personajul fermecător și comic. Poate că la alt regizor jucam numai drama și atunci ieșea o dramă veritabilă și asta era. La Nae am
Interviu cu regizorul Nae Caranfil și actrița Maria Obretin [Corola-blog/BlogPost/96613_a_97905]
-
de realizare întru uman) ce reprezintă altceva decît o reacție împotriva încătușării, alienării, mortificării umanului într-un context în care unica expresie admisă nu era decît cea relativ abstrasă a lirismului? "Nu ne mai ajung tumefiatele simțuri,/ tentacule retezate ale bătrînei meduze arhaice,/ îmblînzite încet cu pedeapsă și foame,/ înguste ferestre, zidite cu piatră și lut/ înaintea strălucirii./ Nu pentru urlet, ci pentru plînset/ nu ne mai ajung otrăvurile bunului simț,/ teama, infinitul, extazul,/ spațiul devorat ca un drog, un sicriu
Poeta față cu epoca by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10762_a_12087]
-
e o apocalipsă, e cu precădere una a zgomotului colosal, asurzitor: "aud voci, văd strigăte șuierătoare, divine comédii/ răsar și apun, universuri identice se surpă în sine,/ paradisuri, infernuri, locuri de trecere,/ clopote de eter macerează timpanele,/ hohotul deșucheat al bătrînei apocalipse/ ce se repetă etern" (ibidem). Coloana sonoră e cea uzuală a momentului ^60: "acele țipete, acele lătraturi,/ rătăcind prin tăcerile uriașe, pustii" (ibidem). Sau într-un crescendo ce s-ar vrea muzical (,acele țipete, acele lătraturi,/ strigătul, urletul, hohotul
Poeta față cu epoca by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10762_a_12087]
-
mediu pe care l-a viciat nu doar indigența materială, ci și cea spirituală, ocultarea conștiințelor: "Ce-o să faceți cu libertatea?/ croncăne corbi sceptici prin parcuri/ statui dezumflate susură trist prin suburbii/ ce-o să faceți ce-o să faceți, latră agonic/ bătrîni pensionari agitînd stegulețe, țipă ascuțit/ femei indignate agitînd copii și sacoșe// Ce-o să faceți cu libertatea/ murmură sceptic Ecleziastul călare pe Sfinx, oare/ ce, îl întreabă doct Socrate pe Platon, oare ce,/ șoptește mîhnit Dostoievski din căruciorul lui cu rotile
Poeta față cu epoca by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10762_a_12087]
-
au pus capăt. În caniculă, Bucureștii și Parcul cu deosebire fiind invadați de tinerii din lumea întreagă veniți la Festivalul mondial, întâlnirile lor nu au mai putut avea loc, un timp, la fel cum începuseră. Balduin locuiește cu mama sa, bătrâna doamnă de Sm., într-un fel de casă-bordei din Calea Crângași, la familia Florcioiu cu nu știu câți copii (acolo au fost cei doi cazați de Spațiul Locativ, după evacuarea din palatul Sm.) Locul nu e nepotrivit pentru întâlnirea unor poeți. Bătrâna
Prințul spălător de geamuri by Ion Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10744_a_12069]
-
pe care l-am petrecut; cu toții eram reculeși, luxul lipsea, precum primilor creștini din catacombe. Am observat că prietenul meu nu se așeza, pe semne că avea dureri. - Am să merg la catedrală, la messe de minuit spuse Balduin, când bătrâna doamnă adormi. Eu nu puteam să vin, ateismul meu militant mă oprea să intru în biserică, dar i-am spus că-l voi însoți până la Sfântul Iosif. În tramvai privirea lui albastră m-a pătruns ca un cuțit, cu farmec
Prințul spălător de geamuri by Ion Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10744_a_12069]
-
posaca și în șoapte mai săracă. nu m-a cunoscut - anume când i-am zis cine-s, pe nume, n-a uitat că am trădat-o și uitării am lăsat-o. pe mileniul trist se-ngână și-i tulbure și bătrână. când s-a zbicit soarele mi-am clătit picioarele și-n loc să-ntindă năframa Marea m-a-njurat de mamă. versul meu se potrivește: da - trădarea se plătește și-acum mă iubește - rea, Marea Neagră, marea mea... Timp de 78 de ani
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
nu...! În orice caz era bine organizată din umbră protecția sexuală a elevilor căci nu am auzit să se îmbolnăvit vreunul de boli venerice. Îmi aduc aminte de directoratul lui Popa Rădoescu, dar care nu a durat mult căci era bătrân și a ieșit la pensie. Apoi al profesorului de matematică Ardeleanu, soțul Soficăi Ardeleanu profesoară tot de matematică, dar la liceul de fete (și directoratul lui avea să fie scurt căci a fost mobilizat și a murit pe front în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
falsității poeziei (la adresa căreia tunase cândva și Ion Barbu): „În timpul ăsta, ce fac poeții? Cu ce se ocupă? Ce găsim în poezia noastră de toate zilele și de toate revistele? Multă calofilie și lene. Bărbați scormonind obosiți printr-un logos bătrân și caduc; femei tânguind pretențios micul lor sentiment, reziduu al unui psihic depășit și epuizat. O complacere galeșă în descriptivismul mărunt al unei realități pragmatice irespirabile. Sau dimpotrivă, o fantazare arbitrară printre găselnițe lingvistice, zgure livrești și veșminte stilistice demodate
O, generația mea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3984_a_5309]
-
-și ducă la bun sfârșit îndatoririle ce îi revin la Primăria Generală, pentru ca la bătrânețe să poată arăta generațiilor viitoare realizările sale. „Hai să fac asta întâi (funcția de primar general - n.r.), să fiu sănătos și apoi, când o să fiu bătrân, să mă plimb cu nepoții prin București și să le pot spune că am făcut și eu parte din lucrurile realizate", a adăugat Sorin Oprescu, citează Mediafax. Aceasta nu este singura declație evazivă a Primarului General în legătură cu acest subiect, întrucât
Oprescu nu exclude o eventuală candidatură la Președinție () [Corola-journal/Journalistic/40059_a_41384]
-
înșiși ca vedete, amândoi au creat personaje memorabile, Adrian Păunescu o serie de folchiștimenestreli care au rămas cu repertoriul lor în mintea a numeroase generații în blugi, iar cel de-al doilea o galerie impresionantă de eroi naționali, Mircea cel Bătrân (Sergiu Nicolaescu), Mihai Viteazul (Amza Pellea), Carol I (Sergiu Nicolaescu) etc., de „eroi care nu au vârstă”, gen Pistruiatul (Costel Băloiu), de eroici polițiști, gen comisarul Miclovan/Moldovan (Sergiu Nicolaescu), dar și de infatigabili tricksteri precum banditul Lăscărică (Gheorghe Dinică
Gloanțele oarbe ale Comisarului Moldovan by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4016_a_5341]
-
palton. Pe stradă, îmi aduc aminte și îmi spun de fiecare dată sper să nu fac vreuna nefăcută chiar acum. Gabriela Adameșteanu: „Ei, mi-o fi venit și mie rândul, le-am zis, de pe strada noastră am rămas cea mai bătrână... Da dom Popescu: la bărbați, zice, eu îs primu, șapte-ș-opt fac în noiembrie, eu îs primu la bărbați...” Așa e, șapte-ș-opt! Nu mă satur să trec de pe Speranței pe Inocenței. Întrucât, ca s-o fac, trebuie să traversez ilicit un
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3057_a_4382]
-
de servicu și instrumente în lupta sa cu șeful statului. "Față de intervenția televizată de ieri a premierului Ponta (7 mai 2014), mă văd obligat să declar următoarele: (1) Domnule prim-ministru, ați spus despre Mircea Mihăieș că este un "fascist bătrîn". La care vă răspund: cine acuză de fascism un om care a sprijinit întotdeauna valorile democrației arată că nu dă doi bani nici pe democrație, nici pe bun simț, nici pe datoria de a fi drept. Ca prim-ministru, aveți
Patapievici, atac la Ponta: Terfeliți reputația a patru din cetățenii acestei țări by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30646_a_31971]