4,386 matches
-
J., FEATHER, F. (1966), An Introduction to Motivation, Van Nostrand, Princeton. AUBERT, N. (2002), „Les sources de la démotivation dans une entreprise publique en mutation”, în T. DUVILLIER (ed.), Gérer la motivation dans le secteur public, L’Hasmattan, Paris. BOLLE DE BAL, M. (1967), La vie de l’entreprise. Suppléments de rémunération et participation ouvrière, Éditions de L’Institut de Sociologie, Université Libre de Bruxelles, Bruxelles. BROWN, J.A.C. (1961), Psychologie sociale de l’industrie, Épi, Paris. COLE, G.A. (1995), Organizational
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de ani, numai 61%) și de nivelul calificării (doar 50% dintre muncitorii necalificați afirmă că își vor continua munca). Tot cu mulți ani în urmă, o cercetare interesantă privind rolul motivator al stimulilor bănești a efectuat și Marcel Bolle de Bal (1967). Cercetătorul belgian a încercat să surprindă în ce măsură suplimentele de remunerare (prime sau avantaje plătite excepțional, fie în mod regulat, fie cu o periodicitate superioară unei luni de zile) influențează o serie de comportamente ale oamenilor. El a formulat patru
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
gaura de vierme! ĂContinuarea în numărul următor) CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Povești de trezit părinții Emil BRUMARU Fluturi asasini. Cine ar fi crezut! În verdele înspăimântător de albastru, întins blând, lânced, indecent, pe pajiștea jilavă, lunecoasă în jumările slăjite Ăresturile balurilor de binefacere ale adolescenței!)... în spațiul translucid din fața conacului dilatat la colțuri de burlanele ridate Ăsimulând burdufuri borțoase de acordeon cu jde mii de bași), sub bolta vânătă de o roșeață aproape neagră, acolo, bărbatul acela era prins cu strășnicie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
că aceste filme au putut fi văzute. Închei cu cel mai frumos compliment auzit la Anonimul. Horia-Roman Patapievici către Vlad Ivanov, după proiecția peliculei 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile: „Felicitări, v-am urât tot filmul!“. Festivalul Enescu - înainte de bal Bedros Horasangian Programarea unei noi ediții a Festivalului și Concursului Internațional „George Enescu“ și apropierea momentului festiv al inaugurării manifestărilor oficiale pun pe jar întreaga suflare muzicală românească. Cumva. De la vlădica Ministerului Culturii și până la funcționăresele de la „Artexim“, pe capul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
enunțurilor, această dislocare este raportabilă de fiecare dată la alte principii de normalitate. V. emfază, focalizator, presupoziție, punct de vedere. GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN FOCALIZATOR. Într-o lucrare publicată în 1977, M. Bal a propus transformarea focalizării din naratologie (cuprinzînd povestirea și istoria) într-o instanță distinctă de naratorul propriu-zis, prin introducerea distincției dintre personajul focalizator și personajul (sau obiectul) focalizat. Astfel, în focalizarea internă, personajul este concomitent instanță focalizatoare și focalizată, în vreme ce
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
388, 397 ARRIVE Michel / 203 AUSTIN J.L. / 19-20, 26, 126, 141, 182, 192, 283, 397 AUTHIER-REVUZ J. / 128-130, 145-146, 401 B BACHELARD Gaston / 384 BAHTIN Mihail / 121-122, 128, 145, 149, 191, 196, 198, 202, 275, 321, 326, 341, 356, 375 BAL M. / 159 BALIBAR R. / 75 BALLY Ch. / 23, 24-25, 144, 238, 345, 353, 391, 397, 401 BARTHES Roland / 22, 341, 397, 401 BATESON Gregory / 133, 232 BEAUGRAND R. de / 366, 371, 397 BEAVIN Janet H. / 134, 136, 401, 411 BENVENISTE
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
postume: Esthétique et théorie du roman, Gallimard, Paris, 1978 (trad. rom. Probleme de literatură și estetică, Editura Univers, București, 1982); Esthétique de la création verbale, Gallimard, Paris, 1984; Pour une philosophie de l'acte, L'Âge d'Homme, Paris, 2003. Mieke BAL (n. 1946), profesoară de teoria literaturii la Universitatea din Amsterdam și director fondator al Școlii de Analiză a Culturii, printre domeniile de interes figurînd semiotica, naratologia, antropologia, transdisciplinaritatea. Lucrări de referință: On Meaning-Making: Essays in Semiotics, Polebridge Press, Sonoma, CA
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de teoria literaturii la Universitatea din Amsterdam și director fondator al Școlii de Analiză a Culturii, printre domeniile de interes figurînd semiotica, naratologia, antropologia, transdisciplinaritatea. Lucrări de referință: On Meaning-Making: Essays in Semiotics, Polebridge Press, Sonoma, CA, 1994; A Mieke Bal Reader, The University of Chicago Press, Chicago, 2006; Travelling Concepts in the Humanities. A Rough Guide, University of Toronto Press, Toronto, 2002; Mieke Bal Kulturanalyse, Suhrkamp, Frankfurt am Main, 2002. Renée BALIBAR (1915-1998), romanistă recunoscută pentru lucrările sale despre colingvism
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
transdisciplinaritatea. Lucrări de referință: On Meaning-Making: Essays in Semiotics, Polebridge Press, Sonoma, CA, 1994; A Mieke Bal Reader, The University of Chicago Press, Chicago, 2006; Travelling Concepts in the Humanities. A Rough Guide, University of Toronto Press, Toronto, 2002; Mieke Bal Kulturanalyse, Suhrkamp, Frankfurt am Main, 2002. Renée BALIBAR (1915-1998), romanistă recunoscută pentru lucrările sale despre colingvism - de ex., L'institution du français. Essai sur le colinguisme des Carolingiens à la République, Presses Universitaires de France, Paris, 1985. Alte lucrări: (în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
structuraliștii francezi (Barthes, Genette, Todorov, Greimas); americanii (Chatman, Culler) n-au uitat să se raporteze, în subsidiar, la Foster și, prin Lubbock sau Booth, la Henry James; germanii (Kayser, Lämmert, Stanzel) s-au întors obsesiv la Aristotel și Platon; olandezii (Bal, van Dijk) nu s-au sfiit să pună în ecuație studiile culturale, cîtă vreme Școala din Tel-Aviv (Hrușovski, Sternberg) și-a propus a orbita strict în jurul narativității. Dacă în studiile inițiale formulările erau oarecum stabile - la formaliștii ruși, de exemplu
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
formaliștii ruși, de exemplu, distincția între fabula (o serie de evenimente) și sjuzhet (reproducerea evenimentelor în narațiune) - nuanțările aduc confuzii năucitoare mai încolo: récit e fabula la Bremond și sjuzhet la Barthes, story e fabula la Chatman și sjuzhet la Bal ș.a.m.d.; Genette introduce, pe lîngă histoire (secvența de evenimente) și récit (prezentarea evenimentelor în discurs), un al treilea nivel, narration (enunțarea, istorisirea narațiunii), dar Mieke Bal nu-i convinsă că Genette crede cu adevărat în această ultimă categorie
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
și sjuzhet la Barthes, story e fabula la Chatman și sjuzhet la Bal ș.a.m.d.; Genette introduce, pe lîngă histoire (secvența de evenimente) și récit (prezentarea evenimentelor în discurs), un al treilea nivel, narration (enunțarea, istorisirea narațiunii), dar Mieke Bal nu-i convinsă că Genette crede cu adevărat în această ultimă categorie - ea îi urmează exemplul, totuși; Gerald Prince, pe de altă parte, simte nevoia suplimentării modelului binar original cu încă două categorii: narrating (relatarea unui eveniment sau a mai
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
importante evenimente ale istoriei, în ordinea lor cronologică, cu un inventar schematic de roluri ale personajelor din acea istorie. O fabulă [istorie] este o serie de evenimente, relatate în mod logic și cronologic, care sînt determinate sau trăite de actori. (Bal, 1985: 5) Acesta este nivelul la care anticipăm posibilitatea unui "transfer total” dintr-un mediu într- altul: totul la nivel de istorie, de exemplu în Colindă de Crăciun, poate și ar trebui să apară la fel de facil într-un
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
o simplă bifurcație a celei de-a doua, și anume, a discursului. În prezentarea poeticii lui Genette (1980; 1988) și în alte multe dintre cărțile pe care vi le voi recomanda ca suport în acest cîmp de cercetare (de exemplu, Bal, 1985; Rimmon- Kenan, 1983), prezentarea și manipularea tehnică a istoriei originale implică două niveluri. Adică, dacă ne gîndim la istorie ca nivelul 1 al analizei, atunci în interiorul discursului avem alte două niveluri de organizare, acela al textului și al narației
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
spectator aparent detașat, din exterior și omniscient. Acesta este nivelul la care poate fi analizată prezentarea vorbirii (efectele mimetice ale dialogului pur, ambiguitățile deliberate ale discursului indirect liber). Această distincție între ceea ce numim text și narație provine în principal de la Bal. Se ajunge astfel la încercarea de a separa un strat la care agentul narativ relatează textul (un nivel al narației) de celelalte aspecte ale manipulării textului (implicînd alegeri ale modului în care este prezentată istoria). Așadar, textul prezintă istoria într-
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Aceste argumente complexe vor fi reluate din cînd în cînd, dar deocamdată să notăm diferențele în terminologia folosită. Mai încoace, în loc de: ISTORIE - DISCURS avem: ISTORIE - TEXT - NARAȚIE (ca în Rimmon-Kenan, 1983) cu paranteza că acești trei termeni sînt traduși în Bal (1985) ca : FABULĂ - POVESTIRE - TEXT În general, voi folosi aceiași termeni ca Rimmon- Kenan, unde va fi posibil, chiar dacă ne referim la cartea lui lui Bal. Lecturi suplimentare Meditații de un caracter mai general privind natura narațiunii și trăsăturile ei
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
NARAȚIE (ca în Rimmon-Kenan, 1983) cu paranteza că acești trei termeni sînt traduși în Bal (1985) ca : FABULĂ - POVESTIRE - TEXT În general, voi folosi aceiași termeni ca Rimmon- Kenan, unde va fi posibil, chiar dacă ne referim la cartea lui lui Bal. Lecturi suplimentare Meditații de un caracter mai general privind natura narațiunii și trăsăturile ei tipice, din perspectivă literară și lingvistică, în: Bal (1985); Chatman (1978); Georgakopoulou, Goutsos (1997); Hoey (2001); Longacre (1983); Schiffrin (1994); și Scholes, Kellogg (1966). 2 Structura
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
voi folosi aceiași termeni ca Rimmon- Kenan, unde va fi posibil, chiar dacă ne referim la cartea lui lui Bal. Lecturi suplimentare Meditații de un caracter mai general privind natura narațiunii și trăsăturile ei tipice, din perspectivă literară și lingvistică, în: Bal (1985); Chatman (1978); Georgakopoulou, Goutsos (1997); Hoey (2001); Longacre (1983); Schiffrin (1994); și Scholes, Kellogg (1966). 2 Structura de bază a istoriei 2.1. Istorie / fabula / histoire Naratologii au stăruit îndelung asupra unei diviziuni teoretice a materiei în domeniile istoriei
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Garcia (1996). Capitolul 2 din Rimmon-Kenan (1983) acoperă cam aceeași materie ca acest capitol, și cititorii s-ar putea simți atrași de efectul „bifocal” al perspectivelor; Rimmon-Kenan include și multe exemple literare. Recomand în special Capitolul 1 (Fabula: Elemente) din Bal (1985) - o introducere savantă și autoritară la teorie, dar și la pratică - textul, riguros și bogat în sugestii, cere o lectură atentă. Importante sînt și capitolele introductive din Chatman (1978); Capitolul 4 din Simpson (1997) prezintă și aplică la proza
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
acelor elemente care contribuie la producerea textului. Ne putem gîndi la mișcarea de pe planul abstract al componentelor istoriei pînă la cel concret al realizărilor textuale, atît ca proces cît și ca articulare. Principalele procese sau articulări implicate sînt enumerate de Bal ca fiind următoarele ( am înlocuit aici termenii de „fabulă” și „povestire” cu cei de „istorie”și respectiv „text”, pentru a evita confuzia): 1. Evenimentele sînt aranjate într-o secvență ce poate fi diferită de cea cronologică. 2. Perioada de timp
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
actori, evenimente, locații și timp care au fost deja descrise în cursul intrigii, pot apărea alte relații (simbolice, aluzive etc.) între diverse elemente. 6. Se procedează la o alegere a diverselor „puncte de vedere” din care pot fi prezentate elementele. (Bal, 1985: 7) Acest capitol se bazează pe itemii 1, 2 și 6 din această listă (adică, timpul și focalizarea), înainte să se termine cu o discuție despre narație, diversele modalități complexe de a nara sau de a fi narator. Următorul
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
va concentra asupra itemilor 3 și 4 (personaj și cadru) împreună cu suspansul și surpriza, iar capitolul următor (Capitolul 5) va lua în discuție tehnica subtilă ce dezvăluie cuvintele și gîndurile personajelor, incluzînd discursul indirect liber. Itemul 5 de pe lista lui Bal nu va fi tratat în mod corespunzător în această carte, datorită, pe de o parte limitei de spațiu și pe de altă parte interesului mai scăzut din partea naratorilor și specialiștilor în analiza discursului. 3.2. Text și timp Timpul însuși
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
cronologice, să i se spună despre acest eveniment sau episod mai devreme), în timp ce orice dezvăluire prematură este proleptică (cititorul nu se aștepta să i se spună despre ea decît mai tîrziu, dacă cronologia normală ar fi fost menținută). Termenii lui Bal pentru cele două tipuri de anacronisme sînt „retroversie” și „anticipare”. O analepsă poate fi homodiegetică sau heterodiegetică, poate transmite informații despre același personaj sau eveniment ca în textul dinainte, sau poate vorbi despre personaje și evenimente diferite. Exemple de analepse
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
acestea par a fi concepute să „umple golurile” în istorie, deși aceste goluri pot fi o născocire a scriitorului și nu pot fi percepute ca goluri decît după apariția analepsei. Dar cum să explicăm analepsele care cuprind evenimente expuse anterior? Bal face cîteva observații interesante cu privire la astfel de analepse repetitive: Reluarea unei întîmplări descrise anterior ajută de regulă la schimbarea sau amplificarea semnificației acelei întîmplări. Aceeași întîmplare este prezentată ca fiind mai mult sau mai puțin plăcută, inocentă sau importantă față de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
și recuperarea trecutului evaziv. Dar și în operele literare mai simple se folosesc frecvent astfel de posibilități. Romanele polițiste, cît și multe alte tipuri de texte construite în jurul misterelor, farselor și încurcăturilor, adoptă această tehnică ca un mecanism structural important. (Bal, 1985: 61) Prolepsele, mult mai rare ca analepsele, exclud sau elimină suspansul prin aceea că dezvăluie cititorului împrejurări viitoare cu mult înainte ca acestea să fie impuse de ordinea cronologică. Ele încurajează o astfel de confuzie: cititorul devine conștient de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]