3,051 matches
-
delegați, aleși de către conferințele raionale ale membrilor PNL, ce au discutat și aprobat Statutul și Programul politic ale partidului. În cadrul dezbaterilor s-a accentuat că PNL se revendică din liberalismul românesc, incepand cu secolul al XIX-lea, din tradiția liberală basarabeana a perioadei interbelice și din Mișcarea de Eliberare și Renaștere Națională din Republică Moldova de la începutul anilor ‘80-‘90. PNL se declară ferm adeptul doctrinei liberale moderne, practicate cu precădere în statele Uniunii Europene. Partidul pledează pentru ruperea categorica a
Partidul Național Liberal (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/325627_a_326956]
-
subiectul scurt și cuprinzător, în cuvinte pe care le-ar putea înțelege și un ascultător nepregătit. Îți povestește bogățiile României așa cum ar fi vorbit un țăran moldovean despre gospodăria lui. În ochii savantului se aprinde scânteia umorului nesecat al țăranului basarabean, iar gluma sănătoasă a unei întâmplări trăite vine să-ți întărească mai adânc amănuntul științific.”" Ca om de știință, Gh. I Năstase poate fi considerat un geograf complet, întrucât preocupările sale au vizat atât geografia fizică, cât și geografia umană
Gheorghe I. Năstase () [Corola-website/Science/324676_a_326005]
-
Organizația Studenților Basarabeni din București (OSB București) este o organizație sudențească, non-guvernamentală, non-profit ce are ca scop promovarea valorilor românești și europene în rândurile tinerilor basarabeni, educarea lor în spirit național, democratic și european atât prin susținerea activității educaționale și promovarea acțiunilor cultural-civice
Organizația Studenților Basarabeni din Bucuresti () [Corola-website/Science/322028_a_323357]
-
Organizația Studenților Basarabeni din București (OSB București) este o organizație sudențească, non-guvernamentală, non-profit ce are ca scop promovarea valorilor românești și europene în rândurile tinerilor basarabeni, educarea lor în spirit național, democratic și european atât prin susținerea activității educaționale și promovarea acțiunilor cultural-civice, cât și prin monitorizarea respectării drepturilor elevilor și studenților basarabeni în special, dar și a drepturilor omului în general, în contextul integrării în
Organizația Studenților Basarabeni din Bucuresti () [Corola-website/Science/322028_a_323357]
-
non-profit ce are ca scop promovarea valorilor românești și europene în rândurile tinerilor basarabeni, educarea lor în spirit național, democratic și european atât prin susținerea activității educaționale și promovarea acțiunilor cultural-civice, cât și prin monitorizarea respectării drepturilor elevilor și studenților basarabeni în special, dar și a drepturilor omului în general, în contextul integrării în comunitatea europeană. Organizația Studenților Basarabeni din București (OSB București) s-a înființat în anul 2005, din dorința câtorva elevi și studenți basarabeni, având drept scop promovarea valorilor
Organizația Studenților Basarabeni din Bucuresti () [Corola-website/Science/322028_a_323357]
-
național, democratic și european atât prin susținerea activității educaționale și promovarea acțiunilor cultural-civice, cât și prin monitorizarea respectării drepturilor elevilor și studenților basarabeni în special, dar și a drepturilor omului în general, în contextul integrării în comunitatea europeană. Organizația Studenților Basarabeni din București (OSB București) s-a înființat în anul 2005, din dorința câtorva elevi și studenți basarabeni, având drept scop promovarea valorilor românești în rândurile tinerilor basarabeni, atât prin susținerea activităților educaționale și promovarea acțiunilor cultural-civice, cât și prin monitorizarea
Organizația Studenților Basarabeni din Bucuresti () [Corola-website/Science/322028_a_323357]
-
respectării drepturilor elevilor și studenților basarabeni în special, dar și a drepturilor omului în general, în contextul integrării în comunitatea europeană. Organizația Studenților Basarabeni din București (OSB București) s-a înființat în anul 2005, din dorința câtorva elevi și studenți basarabeni, având drept scop promovarea valorilor românești în rândurile tinerilor basarabeni, atât prin susținerea activităților educaționale și promovarea acțiunilor cultural-civice, cât și prin monitorizarea respectării drepturilor elevilor și studenților basarabeni în special, dar și a drepturilor omului în general, în contextul
Organizația Studenților Basarabeni din Bucuresti () [Corola-website/Science/322028_a_323357]
-
a drepturilor omului în general, în contextul integrării în comunitatea europeană. Organizația Studenților Basarabeni din București (OSB București) s-a înființat în anul 2005, din dorința câtorva elevi și studenți basarabeni, având drept scop promovarea valorilor românești în rândurile tinerilor basarabeni, atât prin susținerea activităților educaționale și promovarea acțiunilor cultural-civice, cât și prin monitorizarea respectării drepturilor elevilor și studenților basarabeni în special, dar și a drepturilor omului în general, în contextul integrării în comunitatea europeană. În vederea realizării scopului generic, OSB București
Organizația Studenților Basarabeni din Bucuresti () [Corola-website/Science/322028_a_323357]
-
a înființat în anul 2005, din dorința câtorva elevi și studenți basarabeni, având drept scop promovarea valorilor românești în rândurile tinerilor basarabeni, atât prin susținerea activităților educaționale și promovarea acțiunilor cultural-civice, cât și prin monitorizarea respectării drepturilor elevilor și studenților basarabeni în special, dar și a drepturilor omului în general, în contextul integrării în comunitatea europeană. În vederea realizării scopului generic, OSB București are următoarele obiective prioritare: De-a lungul anilor, OSB București, a organizat și a participat la mai multe evenimente
Organizația Studenților Basarabeni din Bucuresti () [Corola-website/Science/322028_a_323357]
-
general, în contextul integrării în comunitatea europeană. În vederea realizării scopului generic, OSB București are următoarele obiective prioritare: De-a lungul anilor, OSB București, a organizat și a participat la mai multe evenimente culturale, educaționale și civice și a reprezentat tinerii basarabeni atât la nivel local cât și la nivel național.
Organizația Studenților Basarabeni din Bucuresti () [Corola-website/Science/322028_a_323357]
-
a cîtorva teme istorice de mare relevanță pentru trecutul Basarabiei și pentru istoria românilor, în general. În 1991, a fost editată monografia Relațiile agrare din Basarabia în anii 1918-1940, care era o continuare și o lărgire considerabilă a cărții Satul basarabean în anii 1918-1940, editată în 1980, operînd totodată și unele amendări ale textului acesteia din urmă. Acestea sînt singurele studii ample, bazate pe o documentație temeinică, în care este descrisă reforma agrară realizată de Sfatul Țării și de statul român
Ion Țurcanu () [Corola-website/Science/329852_a_331181]
-
textului acesteia din urmă. Acestea sînt singurele studii ample, bazate pe o documentație temeinică, în care este descrisă reforma agrară realizată de Sfatul Țării și de statul român în Basarabia și în care sînt analizate detaliat și profund relațiile agrare basarabene din perioada interbelică. În anul 1993, a fost editată micromonografia „"Foametea din Basarabia în anii 1946-1947"”. Mecanismului organizării ei, în care pentru prima dată este descris într-o carte fenomenul tragic și totodată criminal al foametei la care a fost
Ion Țurcanu () [Corola-website/Science/329852_a_331181]
-
Paris din anii 1919-1920. În anul 2000, a ieșit de sub tipar cartea „"Moldova antisovietică. Aspecte din lupta basarabenilor împotriva ocupației sovietice. 1944-1953"”. Aceasta aduna sub o singură copertă experiența din anii ᾽90 a autorului de cercetare a fenomenului rezistenței populației basarabene la regimul sovietic. Este singura lucrare de acest fel; din momentul apariției ei, tema respectivă nu a mai fost cercetată de nimeni. În anul 2004, a apărut cartea „Istoricitatea istoriografiei”. Observații asupra scrisului istoric basarabean, care este o analiză istoriografică
Ion Țurcanu () [Corola-website/Science/329852_a_331181]
-
cercetare a fenomenului rezistenței populației basarabene la regimul sovietic. Este singura lucrare de acest fel; din momentul apariției ei, tema respectivă nu a mai fost cercetată de nimeni. În anul 2004, a apărut cartea „Istoricitatea istoriografiei”. Observații asupra scrisului istoric basarabean, care este o analiză istoriografică și totodată metodologică a experienței de cercetare a istoriei în fosta republică sovietică moldovenească și în noua Republica Moldova. În anul 2006, o nouă carte, editată la Iași și intitulată Istoria: receptare, cercetare, interpretare, avea să
Ion Țurcanu () [Corola-website/Science/329852_a_331181]
-
de autodeterminare. Sub raport social, evenimentele au avut loc într-un context caracterizat de opoziția unor segmente ale populației la schimbările cu caracter economic, instituțional și social care s-au manifestat sau care urmau să apară în contextul includerii teritoriului basarabean în Regatul României. Orașul Hotin, la acea dată reședința județului Hotin din România Mare, este situat astăzi în regiunea Cernăuți, Ucraina. Evenimentele s-a desfășurat într-un ținut unde populația era majoritar formată din ucraineni, arealul nordic al acestuia fiind
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
este preluat și de unele surse de limbă română în sens propriu sau nuanțat, cu referire la evenimente ca fiind un val disperat de tulburări sociale care au avut inclus și un caracter de răscoală armată. În 1927 "Asociația emigraților basarabeni" a pus în circulație la Paris și Praga termenul de insurecție, preluat chiar și în literatura istorică românească. În funcție de raportarea sau nu la incursiunea de la Ataki (astăzi Otaci), reperele temporale variază, evenimentele de la Ataki (7/20-11/24 ianuarie 1919) și
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
Hotin (9/23-19/01 ianuarie 1919), fiind tratate separat (dar în relație) sau împreună. Spre deosebire de restul Basarabiei, arealul nordic al Hotinului a suferit în timpul războiului distrugeri semnificative. Ulterior, după Revoluția Rusă din 1917 pe fondul dezintegrării Armatei Imperiale Ruse, teritoriul basarabean a devenit un centru de haos și instabilitate. În cele câteva luni care au precedat actul formal al unirii Basarabiei cu România, regiunea Hotin a fost afectată de o puternică mișcare țărănească, care a ascuns în spatele sloganurilor bolșevice interesul mult
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
masa ucraineană din Podolia de dincolo de Nistru. Înspre sud, așezările ucrainene se răreau, astfel încât în Soroca și Bălți, ajungeau cu totul izolate. Într-un context în care relațiile diplomatice cu Rusia erau rupte din inițiativa statului slav și unirea teritoriului basarabean cu România nu era recunoscută de către aceasta, menținerea ordinii interne în Basarabia a reprezentat cea mai dificilă sarcină a administrației, din cauză că a fost perturbată de încercări numeroase de destabilizare, variate prin forme de manifestare, conținut și intensitate. Aceste încercări au
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
să intre în componența României sau să fie independentă. Astfel de tulburări de proporții cum au fost evenimentele din ianuarie 1919 din ținutul Hotinului, au fost inspirate și sprijinite cu bani, arme și agenți provocatori infiltrați în Basarabia. În ceea ce privește problemele basarabene, în intervalul decembrie 1918 - februarie 1920 rapoartele Siguranței române conțin informații care relevă faptul că organizațiile albgardiste și bolșevice au acționat în paralel. Râul Nistru fiind înghețat, unitățile militare au putut trece liber de pe teritoriul ucrainean în Basarabia, în nordul
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
acestor comitete. Tot istoriografia sovietică, afirmă caracterul implicării active a bolșevicilor în evenimente, dar și declanșarea prematură a lor, înainte de apropierea suficientă a trupelor Armatei Roșii de granița nistreană. Conform versiunii oficiale românești, rebeliunea a fost organizată de "Comitetul Revoluționar Basarabean" din Moghilău (Podolia), autointitulat "Directorat al Basarabiei". Acesta a acționat precipitat, cu o organizare de mântuială, și fără a avertiza Comitetului Central al Basarabiei de la Chișinău sau comitetul similar de la Odesa. După ce a distribuit manifeste, acest "Directorat" a trimis bande
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
staționate în apropierea frontierei ucraineano-române - cu reprezentanții "Comitetului pentru Salvarea Basarabiei" de la Odesa, al tentației denikiniștilor de a elibera provincia după lichidarea trupelor hatmanului ucrainean Simon Petliura, al persecutării transnistrenilor suspectați de filo-românism și al activității unor organizații iredentiste monarhiste basarabene. Opiniile merg până la a afirma probabilitatea ca atacul să fi fost dat de formațiuni ale rușilor albi. În regiunea Hotinului la acțiune au participat și trupe petliuriste, dar cooperarea pe teren între unitățile roșii și albe a fost deficitară. Este
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
a relevat faptul că trupele române au trebuit să facă față nu numai unei revolte sociale, ci și unei reale rezistențe armate. Deși s-au dus lupte grele, totuși reprimarea revoltei s-a făcut atât de ferm, încât conducătorul secțiunii basarabene din Comitetul Central bolșevic din Kiev, a transmis către Comitetul Central din Chișinău faptul că Rakovski însuși este înclinat să lase Basarabia să rămână românilor. În sens invers, Comitetul Central din Chișinău a recomandat celor din Kiev să nu mai
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
putut fi un model de "„revoltă locală independentă și spontană împotriva dușmanului de clasă, român”", cea din urmă idee putând contracarea cel puțin, tendința istoriografiei "„burgheze”" vest-europene și românești de a afirma că acțiunea a fost complet străină de moldovenii basarabeni și că a fost planificată, instigată și executată de către agitatori și partizani bolșevici. Istoriografia comunistă din România a ignorat evenimente precum cele de la Hotin atât sub Gheorghe Gheorghiu Dej (când întreaga istorie a Basarabieie a fost un subiect tabu), cât
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
malul stâng nistrean și dat o tușă de masivitate rezistenței populației, postulând un număr mare de participanți la rebeliunea condusă de bolșevici (30.000). Cea mai bună soluție propagandistică în acest context, a fost aceea de a susține că refugiații basarabeni de pe malul stâng au inițiat revolta. Problema modului în care o astfel de rebeliune masivă ar fi putut fi înfrântă a fost rezolvată prin explicații prudente, referitoare la lipsa de arme și de legături cu regiunile vecine sau la cruzimea
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
nu au fost supuși acțiunii decretelor dure ale Rusiei îndreptate împotriva evreilor. Către anul 1835, când Basarabia începea treptat să-și piardă autonomia și acțiunile de rusificare se înmulțeau, legile rusești antievreiești au început să se aplice și asupra evreilor basarabeni. În anii 1869, 1879 și 1891 au fost emise decrete care prevedeau exilarea evreilor din diferite orașe. În timpul administrării Basarabiei de către Imperiul Rus, au fost organizate două pogromuri antievreiești. Un prim pogrom a avut loc în 6-7 aprilie 1903 (în
Istoria evreilor din Republica Moldova () [Corola-website/Science/327718_a_329047]