3,060 matches
-
apărută la Chișinău, lunar, din martie 1942 până în septembrie 1943. Continuă tradiția și programul revistei „Armonia”, editată de elevii Liceului „Alecu Russo”, dar are ambiția de a depăși condiția de publicație școlară, fiind animată de dorința încadrării în orizontul literar basarabean și a prezentării, în acest scop, doar a scrierilor literare de reală valoare. M. și-a luat drept moto cuvintele lui Alecu Russo: „Creier occidental și inimă moldovenească”. Conținutul este marcat de evenimentele petrecute în Basarabia în iunie-iulie 1941 și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288268_a_289597]
-
artistic, și mesianică, făcând o cronică lirică a procesului de renaștere a românilor de peste Prut. În acorduri patetico-publicistice, solemn-civice sau mânios-etice, ea exaltă idealurile naționale și veștejește gesturile imperiale, hăul, minciuna, vanitatea, nepăsarea, mediocritatea. Această Jeanne d’Arc a renașterii basarabene, cum era privită, demonică, necruțătoare, a semnat versuri care, chiar inegale din punct de vedere artistic, au înfiorat ani în șir mulțimile. După cum observa Marin Sorescu în prefața la volumul Lira și păianjenul, poezia se confundă în cel mai înalt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287747_a_289076]
-
celălalt mal (al Prutului) începe deșertul cultural arid, pravoslavnic, ne-european. Nu despre asta însă vreau să scriu, mai ales că ar fi nedrept și neadevărat, fie doar și dacă am aminti truda exemplară, de decenii, a neobositei elite intelectuale basarabene sau reușitele excepționale, înalt europene, ale prietenului și traducătorului Emilian Galaicu-Păun făcute în deplină calitate universală prin profesionista editură Cartier, pentru a da doar un exemplu de excelență culturală, între multe altele din România Înstrăinată. Ce vreau de fapt să
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și democrație. Este un moment unic, măreț și tragic în egală măsură, față de care ar trebui să ne poziționăm solidari și să primim, on line măcar, dacă granițele sunt închise, bunăvestirea care ne vine de peste Prut. Ce pot învăța tinerii basarabeni din eșecurile noastre din ultimele două decenii de democrație originală: în primul rând, că trebuie să ceară imposibilul pentru a obține rezonabilul. Deci, invalidarea alegerilor pentru a negocia ceea ce se poate obține, adică alegeri anticipate pe o bază legală europeană
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
reviste și în volumul, apărut postum, Descântece din Cornova - Basarabia (1984), C.-G. a adus substanțiale contribuții la cunoașterea mitologiei populare, a descântecului ca formă de expresie și a semnelor și gesturilor agentului magic, al cărui limbaj „are pentru țăranul basarabean ceva din sfințenia slujbei religioase din biserică”. SCRIERI: Gospodăria în credințele și riturile magice ale femeilor din Drăguș (Făgăraș), București, 1940; ed. 2, îngr. și pref. Sanda Golopenția, București, 2002; Credințe și rituri magice, București, 1944; Descântece din Cornova - Basarabia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286508_a_287837]
-
anotimpurilor, casa bătrânească, grădina înrourată și plină de miresme, bisericuța senină, precum și alte înduioșătoare priveliști ale ocrotitoarei „vetre”. Lărgindu-și gama, ciupind energic struna naționalismului, paseistul se dedă unei făloase retorici, cu trâmbițări de vitejii străbune și evocări de cetăți basarabene. Îi reușește însă cu totul altceva, și anume pensulația în miniatural. Surprinzătoare este consonanța poemului Pânda cu Moartea căprioarei a lui Nicolae Labiș. În alte poezii „joacă” maniera lui G. Coșbuc sau sunt de regăsit ecouri din Ion Barbu. Dacă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
rămâne să și-o asume cititorul. Alt roman poartă titlul Astă vară n-a fost vară... (1996), continuat în stil intertextual pe o pagină interioară: „Numai un potop și-o pară”, cu precizarea că se citează dintr-un cântec popular basarabean. Este povestea asasinatului moral săvârșit de mareea roșie asupra individului, în esență a intelectualului, decis să-și apere cu eforturi suprafirești identitatea. Pentru a-și intitula romanul următor, editat în 2000, U. reia propriul model: sintagma de pe copertă, Strigă acum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
personal didactic, liceul a adăpostit în anii '20 un seminar teologic și timp de doi ani, Școala secundară de fete113. Liceul s-a remarcat prin activitatea culturală concretizată și prin editarea revistei literare Căminul nostru ce facilita legătura dintre elevii basarabeni și cei din Vechiul Regat. În 1923 apare și revista Tudor Pamfile axată pe publicații inedite de folclor. O bogată activitate literară se desfășoară sub auspiciile aceste reviste editate de directorul liceului, pr. Dumitru Furtună, unul dintre intelectualii de vază
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de folclor în Șezătoarea, Ion Creangă, Vestitorul satelor, Albina. Tipărește Calendarul sătenilor și volume de legende legate de figura lui Ștefan cel Mare. Alte lucrări: Comoara sufletului. Cântece poporale cuprinzând colinzi, urături, alese și orânduite de Simion T. Kirileanu, Povești basarabene. 41. Eufrosina Lipețchi (1891-1982), învățătoare în Câmpulung Moldovenesc, pictor amator, publică articole în presa învățământului, documentele privind activitatea sa fiind păstrate la Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc. 42. Berthold Klinghofer (1893-?), profesor la liceul din Gura Humorului, expune în
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Revista Fundațiilor Regale, V, 7, 1938. Dima, Alexandru, Fenomenul românesc sub noi priviri critice. Studii și comentarii, Editura Ramuri, Craiova, 1938. Gabrea, Iosif, Mișcarea pedagogică din România în anii 1930-1940, Editura Cartea Românească, București, 1940. Ghibu, Onisifor, "Constatări asupra școalei basarabene, făcute la examenele de bacalaureat", în Revista generală a învățământului, XXV, 1-2, 1937. Hermann, A., "Învățământul nostru secundar", în Revista de Filosofie, vol. XV, 1, 1930. Iorga, Nicolae, Noua direcție în învățământul românesc. Patru conferințe la radio, Editura Datina Românească
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
București, 1928, p. 27. 20 "O pretenție imposibilă a minorităților", în Glasul Bucovinei, VIII, nr. 1994, 1925, p. 1. 21 Alexe Mănciulescu, Paradoxa Săcuiască, Institutul de Arte Grafice Viața Românească, Iași, 1927, p. 11. 22 Onisifor Ghibu, " Constatări asupra școalei basarabene, făcute la examenele de bacalaureat", în Revista generală a învățământului, XXV, nr. 1-2, 1937, p. 12. 23 C. Angelescu, "La deschiderea noului an școlar", în Revista generală a învățământului, XXIV, nr. 7-8, 1936, p. 252. 24 Iosif Popovici, Problema școalelor
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
reprezentative păduri au fost decretate rezervații naturale (ex., pădurea Letea - pe nisipul de la gurile Dunării; codrul Slătioara din Bucovina; pădurea regală Sinaia, pădurile din Retezat). Dimitrie Cantemir amintea în lucrarea sa Descriptio Moldaviae animale precum: bourul, zimbrul, tarpanul (calul sălbatic basarabean) - specii dispărute între timp. În România au dispărut în ultimele secole câteva specii de mamifere și păsări, în special răpitoare mari (Tab. 4). Au dispărut deja 74 specii de plante, 39 sunt amenințate, 171 sunt vulnerabile iar 1253 sunt rare
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
aria protejată: 91I0 - vegetație de silvostepă eurosiberiană cu păduri de Quercus sp. Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: formațiunile geologice sunt caracteristice platformei moldovenești; teritoriul rezervației aparține neogenului, seriei miocenului din etajul sarmațian de tipul basarabean. Depozitele basarabeanului sunt formate din marne argiloase cenușii albăstrui cu intercalații de argile nisipoase și nisipuri cenușii sau gălbui de gresii nisipoase sau calcare oolitice. Din punct de vedere geomorfologic, acest teritoriu se încadrează în provincia est carpatică, cu o
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 91I0 - vegetație de silvostepă eurosiberiană cu păduri de Quercus sp. I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: se află pe un versant puternic înclinat cu expoziție estică; formațiunile geologice sunt de vârsta basarabeană, fiind formate din alternanțe de argile și marne argiloase. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este solul cernoziom cambic puternic erodat. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Jijiei. d) Aspecte climatologice: datorită
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
că este în continuare „pe aceeași linie: unirea spirituală va aduce întregirea hotarelor”. C.m. și-a propus să informeze publicul despre principalele evenimente ale vietii culturale, fapt care se reflectă în diversitatea rubricilor, majoritatea având un caracter permanent: „Versuri”, „Folclor basarabean”, „Clasici latini”, „Oameni și fapte”, „Evlavii basarabene”, „Mărturii despre Basarabia”, „Culturale”, „Varia”, „Recenzii”, „Vitrină cărților”, „Revista revistelor”, „De la societatea «G. Enescu»” ș.a. Promovând în special operele scriitorilor locali, revista a tipărit versuri semnate de P. Stați, N. Coban, D. Florea-Rariște
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286553_a_287882]
-
unirea spirituală va aduce întregirea hotarelor”. C.m. și-a propus să informeze publicul despre principalele evenimente ale vietii culturale, fapt care se reflectă în diversitatea rubricilor, majoritatea având un caracter permanent: „Versuri”, „Folclor basarabean”, „Clasici latini”, „Oameni și fapte”, „Evlavii basarabene”, „Mărturii despre Basarabia”, „Culturale”, „Varia”, „Recenzii”, „Vitrină cărților”, „Revista revistelor”, „De la societatea «G. Enescu»” ș.a. Promovând în special operele scriitorilor locali, revista a tipărit versuri semnate de P. Stați, N. Coban, D. Florea-Rariște, A.G. Delafântânele, Eugen Coșeriu, Magda Isanos, Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286553_a_287882]
-
și urzișor, Și fereastra, întru care flori de tot feliu-nflorea, Sfredelită de un șarpe, ce se sorește pe ea. Versurile lui Nicolae Dimache († 1837) sunt și ele de inspirație veche, pe motivul zădărniciei. Cât despre Ioan Prale, "musicos" de origine basarabeană (1769-1847), el e mai cunoscut pentru invenția patului mutabil după soare. Încolo stihuirea lui e îngrozitoare și doar versurile din Psaltire alunecă mai normal: Mic eram între frățime, Și cel mai în frăgezime, Într-a tatălui meu casă De păscut
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca erou principal pe Ioan Catinà poetul, intenționa să ridiculizeze pașoptismul în persoana lui Baboi și a lui Sclipici, caricaturi ale lui C. A. Rosetti și Ion Brătianu. B. P. HASDEU Descendent cu sânge amestecat al unei familii de boieri basarabeni, B. P. Hasdeu (1838-1907) e o expresie puternică și bizară a zonei scite. Omul s-a ilustrat în multiple ramuri ale culturii, chiar și în poezie, care este totuși laturea cea mai slabă. Ar fi voit să scrie: O poezie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
câteva decenii foiletoanele satirice, nu prea sprintene, ale lui Mihai Teliman (1863-1902), printre care mai ales Moartea lui Dule. Bucovina dădu și un dramaturg în persoana lui Constantin de Stamati-Ciurea, în ale cărui Opuri dramatice găsim vodeviluri, mai degrabă naive. Basarabean, el e fiul cavalerului C. Stamati, dar rudă prin alianță cu Silvestru Morariu, mitropolitul Bucovinei. Interesante sunt amintirile-tablouri ale rădăuțeanului Emanoil Grigorovitza (1857-1915), specializat în imagini de viață evreiască: ovrei coșer strânși la micvă ori la merhaz ca să fie curați
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un amator care își romanțează amintirile. Subiectul epic din Pribegi în țară răpită e fără însemnătate. Toată valoarea romanului stă în documentația asupra vieții boierilor și țăranilor din Basarabia. Alcătuirea unei case boierești, la Chișinău și la țară, moravurile nobilimii basarabene, ale curții din Petersburg, călătoriile "pe drumul cel cu stîlpi", "po doroghi stalbovoi", în faeton, "dormeză", "tarantas", aceste toate sunt înfățișate cu un mare pitoresc. RADU ROSETTI Tot memorialist este și Radu Rosetti (1853-1926), boier de viță veche, istoric și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un limbaj cam jurnalistic, cu maniere din Gogol, Dostoievski și Tolstoi, scriitorul dovedește, cu toată dilatația verbală, explicabilă și prin faptul că-și dicta romanul, un simț just de viață. Întâiul volum (Smaragda Theodorovna) este monografia, schematică, a unei familii basarabene de modă veche. Iorgu Răutu din Năpădeni, om matur, stângaci, veritabil hobereau, se însoară cu o fată de cincisprezece ani. În căsnicie Iorgu se arată înțelegător, prea dedat însă acțiunii de procreare. Soția de cincisprezece ani își începe lunga carieră
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca de pildă aceea în care Maxim servește în smoching pe stăpânii săi, luând parte cu deferență la convorbirile lor, sau întrunirea în bucătărie a noii eclezii. ALȚI PROZATORI Sabin Velican (Pămînt nou) dă relații despre secta inochentiștilor, în atmosferă basarabeană. Stejar Ionescu (Domnul de la Murano) a lăsat un volum de nuvele cosmopolite și cinematografice. Alexandru Mironescu (Destrămare) zugrăvește cu umor o societate de moșieri francizanți. Alexandru Sahia promitea să fie un bun observator al țărănimii din Bărăgan. Mircea Damian profesează
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
trebuie privite în orizontul social-istoric al celei de-a doua jumătăți a veacului al XIX-lea. România trece în această epocă printr-o serie de evenimente cruciale: Războiul de Independență din 1877; presiunile Rusiei care cerea retrocedarea a trei județe basarabene (Cahul, Bolgrad, Ismail); Conferința de pace de la Berlin (1878), care impune României ca preț al recunoașterii Independenței, abolirea articolului 7 din Constituția de la 1866, prin care li se interzice evreilor care nu sunt de rit creștin, dreptul de a dobândi
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
variate, „Raft”, „Fragmente critice”, „Interpretări”, „Vitralii”, „Cartea tradusă”, „Cartea străină”, „Cartea de istorie”, „Carnete”, „Disocieri”, „Script-tease”, se referă la noile apariții editoriale, comentând pe larg noile orientări literare și culturale românești și europene. Sporadic, apar rubrici de istorie literară: „Destine basarabene”, „Generația ’80. Segmentul basarabean”. Poezia, de cea mai bună calitate, e mai frecvent prezentă decât proza. Publică aici îndeosebi poeți optzeciști: Liviu Ioan Stoiciu, Leo Butnaru, Nicolae Țone, Mircea Cărtărescu, Irina Nechit, Romulus Bucur, Octavian Soviany. Proza e reprezentată de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286395_a_287724]
-
Interpretări”, „Vitralii”, „Cartea tradusă”, „Cartea străină”, „Cartea de istorie”, „Carnete”, „Disocieri”, „Script-tease”, se referă la noile apariții editoriale, comentând pe larg noile orientări literare și culturale românești și europene. Sporadic, apar rubrici de istorie literară: „Destine basarabene”, „Generația ’80. Segmentul basarabean”. Poezia, de cea mai bună calitate, e mai frecvent prezentă decât proza. Publică aici îndeosebi poeți optzeciști: Liviu Ioan Stoiciu, Leo Butnaru, Nicolae Țone, Mircea Cărtărescu, Irina Nechit, Romulus Bucur, Octavian Soviany. Proza e reprezentată de Florin Șlapac, Iurie Bodrug
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286395_a_287724]