3,080 matches
-
n-avea nevastă și patru fete ca părintele Galaction, dar pîinea era nevoit s-o procure la fel ca acesta. Aceeași pîine, „pîine cu paie”, din cauza căreia s-a îmbolnăvit de „o eczemă nemiloasă”14). în ciuda antifrazei din titlu, poemul „Belșug” redă ceva din deruta și dezolarea trăite în acea epocă a vieții sale. „Plînset mondial...” Reacție inevitabilă după un război cu cîteva milioane de jertfe, de pe toate continentele, chiar dacă principalul lui teatru a fost Europa. Mă întorc la versurile de la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
era foarte scoborît. Nimeni nu îndrăznea să se numească scriitor, căci era confundat cu copiștii de la primărie”2). Pe Bacovia îl obosește și-l irită o activitate de acest gen. Sila lui față de ea e evidentă în ultima strofă din „Belșug”: „Mă duc, tot acolo, în marea clădire,/ E ora, de la care rămîn închis -/ O emoție... o amorțire.../ E toamnă... [vreme numai bună de plimbare, mustăriile deschise - n. m.] mi-au dat de scris ... „3) Explicația e simplă: scrisul ca serviciu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ani înainte publicase „1907 din primăvară pînă-n toamnă”, scrie cu prefăcută naivitate următoarele: „Joia trecută, 21 mai, neavînd treabă, mă plimbam încet pe Calea Victoriei, pe la șapte seara, privind la forfoteala aceea de călești, birji, automobile - ce mulțime! ce eleganță! ce belșug!... cum rar se vede chiar în orașele cele mai prospere - și mă gîndeam: cine or fi aceia care au scornit de la o vreme că-n țară e sărăcie, că s-a scumpit traiul și că suntem amenințați cu o criză
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
enervare, s-o spună: „Și cînd mai văd și toată mitocănimea asta parvenită, prostimea asta elegantă, învîrtindu-și roatele cu cauciuc în neștire, îmi vin fel de fel de idei ...primejdioase...” 9) Bacovia a sesizat, de asemenea, formele unui astfel de belșug artificial, generator de discuții: „București... îți vine să rîzi... cu toate că îți vine să rîzi... [...] Pare că se află cam multe căruțe cu motor, ceea ce ne arată să sunt oameni bogați... Socialism... cluburi... pace... liniște...”10) Pentru a nu ne deruta
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
viilor”, în Schițe vesele, ediția cit., p. 4950. Autorul mai scrisese despre același subiect cu un an înainte, într una din „Cronicile [sale] bucureștene”: „A, negreșit, nu mai este în vii străvechea veselie. Bachanalele daco-romane ale străbunilor, din vremurile de belșug, au fost altoite cu posăceala și pragmatismul american, și azi dealurile nu mai sînt și locuri de desfătări voioase, ci numai piețe comerciale”. („Septembrie”,în Viața Romînească, 2, vol.6, 1907, p. 403) „Furtună” 1. Opere, „Note și variante”, p.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
care face excepție de la ceea ce credeam a fi o regulă. Iată de ce sînt surprins, ba chiar puțin jenat, cînd dau de astfel de cuvinte în poezia sa: „Și-o păsărică în grădina brumată,/ în liniștea rece, a iarnă-a făcut” („Belșug”), „O păsărică modula/-Vii?” („Sfîrșit de toamnă”), „Trec păsărele,/ Și tainic s-ascund” („Pastel”). Impresia pe care mi-o fac asemenea versuri e că citesc pe un alt poet, mai vechi și mai sentimental. Dar de ce, oare, numai păsările (și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
care nu fusese tradusă încă în engleză și deci nu se putea vinde în librăria care vindea numai titluri englezești, ci să participe la o seară în care se etalau haine la modă în înalta societate. Banii nu erau din belșug dar aveau suficiente mijloace financiare chiar și pentru escapadele lui Michel și călătoriile la Monte Carlo. Marguerite frecventase adesea muzeele londoneze și devenise acum, în timpul Marelui Război, un vizitator regulat al muzeului Luvru și al galeriilor din jur. știa șase
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
stare de spirit. În starea lor firească, [proclamă acest text sub forma unui manifest] regiunile fertile ale pâmîntului aveau o floră și o faună originară bogată și variată... Susținem că mizeria nu este ceva fatal Că doar roadele pămîntului impun belșugul ... Că relele fizice (epidemii, diformități) sînt opera civilizației Că așa-numitele catastrofe naturale (avalanșe, alunecări, inundații, secete) sînt consecința prejudiciilor aduse de om naturii... Că omul nu are nici instincte bune, nici instincte rele, că doar satisface sau contrariază instinctele
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
monetare și în utilizarea lor. Într-o națiune corsicană independentă, pe care Saint-Just vrea s-o înzestreze cu instituții înțelepte, e de dorit ca schimburile "să se facă în natură și fără valori intermediare": astfel se va putea "trăi în belșug fără a folosi vreodată banul"... Fericiți și virtuoși sînt deci acești țărani din Bas-Valais, dați ca exemplu în Noua Eloiză, locuitori ai unei regiuni unde există mine de aur "cărora nu li se permite exploatarea" și unde folosința banilor rămîne
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
le va întîlni în călătoriile sale se aseamănă toate în mod straniu. Insulele din prima și a cincea călătorie sînt descrise după același model: (5) [...] și ajunserăm, călăuziți de ursită, la o insulă tare frumoasă, plină de copaci mari, cu belșug de poame, bogată în flori, răsunînd de cîntece de păsări, udată de ape limpezi [...]. Debarcarăm îndată și ne duserăm să sorbim aerul curat din pajiștile adumbrite de copaci prin care se zbenguiau păsărelele [...]. Mă dusei să mă așez lîngă un
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Balzac, Crinul din vale, pp. 93-94 După această descriere limită, contestată totodată de predicatele funcționale care predomină și de enumerație, naratorul adaugă un comentariu care explicitează semnificația: (15') Ce femeie, îmbătată de mireasma Afroditei ascunse în paragină, n-ar pricepe belșugul de idei smerite, dragostea asta albă, tulburată de porniri nepotolite, și această dorință purpurie a dragostei care cere o fericire respinsă în bătălii de o sută de ori luate de la capăt de patima stăpînită, neobosită, veșnică? Pune această mărturisire în
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
haos și conflict: lupte între clase, lupte între state, lupte între religii, lupte între idei. Antagonismele, cu instabilitățile și răsturnările lor, se fac simțite pretutindeni. Războaiele devin consubstanțiale statelor naționale. Crizele economice abundă. Aurul care se revarsă dinspre America aduce belșug, distrugere, delir. Or, așa cum au arătat, pornind de la puncte de vedere diferite, Joseph Needham și Jean Baechler 8, dezechilibrele, dezordinile și tulburările, departe de a stingheri progresele economice, sociale, politice sau culturale care vor constitui Europa modernă, s-au aflat
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
poarta, ferestrele, / copacii se închină în fața omului / noaptea ieșit în bătătură. / Cu palmele întinse numără primii stropi de ploaie / și inima arde: Ieri a făcut arătură, / azi a pus semințe, / mâine semințele vor încolți. Vântul se potolește, ploaia cade din belșug. / Holdele omului vor rodi” (Mulțumire). În cărțile următoare - Pietre kilometrice (1963), Miracole (1966), Alte poeme (1968) și Arheologie blândă (1968) - se dezvoltă o poezie nostalgică în care sentimentalitatea deceptivă se susține prin evocarea lucrurilor mărunte și prin invocarea vremurilor apuse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
Bacău, Iași, numit "pupăză"). Caracterul solemn al primei scalde este subliniat prin respectarea obiceiului de preparare a unui colac mare și frumos împletit, pe care se strâng darurile pentru moașă." Prin urmare, pâinea, colacul, azima reprezintă simboluri benefice: bucurie, rodnicie, belșug, fertilitate, puritate. Funcțiile ritualice ale pâinii sunt cea apotropaică și cea augurală, de menire rituală a unui viitor bun. Practica rituală "masa ursitoarelor" se bazează pe principiul analogiei: obiectele simbolice care se pun vor transfera copilului calitățile: sănătate, frumusețe, noroc
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
că, dincolo de aparențe, principalul mobil al practicării divinației nu este nici de natură socială, nici de natură psihologică, ci unul extrem de nobil: cunoașterea. Apelul la unele practici divinatorii trădează sensuri mult mai profunde ale acestui gest. Sănătatea, succesul, banii, iubirea, belșugul și bunăstarea, dreptatea se pot afla și obține pe nenumărate căi, nu doar prin apelul la tot felul de practici mantice. În fapt, orice organizare socială (fie și într-un stadiu primar) prevede un sistem de norme și instituții care
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
locuințelor în alte moduri. Clădirile înseși pot fi vopsite în culori diferite. Grădinile, acolo unde există pot fi plantate și modelate în stiluri individuale. Interioarele caselor sau apartamentelor pot fi decorate și umplute cu ornamente, antichități și obiecte personale din belșug. Se explică, în mod obișnuit, că se procedează astfel pentru ca locul să "arate drăguț". De fapt, este exact echivalentul la o altă specie teritorială al depunerii mirosului personal pe un reper din apropierea vizuinii". (Morris, 2008, p. 212) Despre importanța arhitecturii
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
când tușește. Adenopatie inghinală vizibilă. Timpanism abdominal. Diaree cronică cu transpirație excesivă. Constipație, cu scaune dure și voluminoase; apoi diaree. Regiunea splenică umflată. Dureri înțepătoare în flancuri, după ce aleargă. SISTEM RESPIRATOR. Senzație de sufocare, chiar când există aer proaspăt din belșug. Plămâni sensibili la aer rece. Răgușeală agravată când vorbește. Tuse uscată, dificilă, mai mult când doarme, cu agravarea dispneei, cu față roșie și friguroasă; agravată dimineața, agravată când ridică brațele. Mucus abundent, care determină raluri, fără expectorație. Voce răgușită. Mici
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
nu bazate pe fapte presupuse sau deduse, este lesne de înțeles că ceea ce numim "chemarea" preoției sale nu e o pură invenție, așa cum au socotit-o majoritatea criticilor. Pentru a fi preot trebuie ca sufletul să ți fie binecuvântat din belșug cu bunătate, blândețe și iertare, iar la Ion Creangă acestea prisoseau. Faptul că a urmat o carieră clericală nu se motivează doar prin dorința aprigă a mamei, Smaranda Creangă, ce voia cu orice preț să-și vadă băiatul preot. Este
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
perdant des centaines de mille francs par nuit"[Zola, La Сurée, p.417]. Jucătoarea de noroc declinata la feminin este un personaj mai nou. Doamna Méchain participa la bătăliile mari și mici ale Bursei, prevede căderile de situații, profitând din belșug 273. Chiar ea este cea care face rost de informații pentru speculatorul Busch 274. În apropierea Bursei se observă cu regularitate și trăsura baroanei Sandorff, examinând clădirea cu nerăbdarea unui jucător înflăcărat. Jocurile de pierzanie dezvăluie capacitățile extreme ale Parizienei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
celei localiste, etnocentriste și teziste a sămănătorismului în plină afirmare. Iar „convențiunile” contingente, făcute să „încurce condeiul ca un bumbac”, sunt contestate și se cer abolite în numele libertății senine de expresie: „Acest bumbac ce pare din depărtare nori încărcați cu belșug [...] ne-a lăsat loc să năzuim la aprinderea lui totală. E un ideal pentru toată viața; răbdarea și hotărârea sunt cu noi. Pentru ce orizontul atât de senin să fie spurcat, ci nu senin?” Fără o compartimentare pe rubrici, revista
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287819_a_289148]
-
sau așteaptă să fie concediați, alții insistă cu încăpățînare lovindu-se de toți pereții. Ce s-a întîmplat ? Pe piața noastră a apărut filmul comercial, filmul cu calitățile și defectele sale, publicul nostru este atras de nou tatea genului și belșugul cantitativ al comodității televizorului. În studiou au apărut sarcini noi, pînă acum considerate ca fiind neesențiale : rentabilitatea [...]. Ne întrebăm : este, oare, necesară o adaptare la genul filmelor comerciale ? Și imediat întrebarea următoare : facem concesii față de ideologie? Tov. Sergiu Nicolaescu răspunde
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
lămâie, iar dacă este prea vârtos se mai adaugă lapte ca să fie potrivit și se mai lasă să dospească. Nucile se freacă cu zahăr, vanilie, zeama de la o lămâie și stafide, apoi se unge o tavă mare cu unt din belșug, se formează turte cât palma, subțiri cât o muchie de cuțit, care se pun în tavă și se ung cu ou. Se toarnă umplutura pe turte și se ung iar cu ou. Se dau la cuptor ca să se rumenească, iar
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
această stare ca luptă pentru existență și supraviețuire în procesul selecției naturale. Și aici Iisus găsește rezolvarea potrivită plecând de la faptul că atât la om cât și la animale există sentimentul recunoștinței pentru binele făcut. Or această recunoștință pentru bine, belșug, pace și îndestulare, în spiritul uman se ridică la Dumnezeu, autorul existenței noastre și împărțitorul bunurilor. Iisus Hristos cere ca această recunoștință să se întoarcă asupra oamenilor, revărsându-se ca o binefacere „întrucât toate acestea le-ați făcut unuia din
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
deloc, pe tine însă Valahia te -a creat cu mare îngrijire. Cerul și pământul fără osteneală, cu tine însă socot că a ostenit’. Asemenea descrieri exprimau spiritul epocii, mai ales în materie de percepție a zonelor geografice unde abundența și belșugul atrăgeau atenția și reprezentau o miză care trebuia atinsă. Așa se explică afluxul neîntrerupt către Țările Românești a tot felul de oameni, de nații diferite gonite de sărăcia locurilor aride ale Greciei și Orientului Apropiat. Bunătatea, evlavia și naivitatea strămoșilor
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
iertare”215. Are pretenția, ca și tovarășele ei, de a oferi exemple concludente, reale pentru tematica sugerată. Este conștientă că povestirile trebuie să îmbine plăcutul cu utilul, să ofere o dimensiune educativă, de aici probabil și preferința pentru stilul aforistic („belșugul aduce după sine sila”, „roadele oprite ațâță însutit dorința”216). Personajele ei feminine sunt mai insignifiante în ceea ce privește o pregătire intelectuală sau o educație îngrijită: o femeie modestă, de o naivitate uluitoare, care păcătuiește cu un stareț și încearcă să-i
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]