4,099 matches
-
portée de tous (1941), La Confession d’une âme fausse (1942), La Clé des réalités (1944), L’Interview (1944), Henrika (1945), Souvenirs de la planète Terre (1945). Postum au apărut, în afară de reeditări, Poèmes inédits (1964), Onze récits (1968) și, în ediție bilingvă, Petit manuel du parfait bonheur - Mic manual de fericire perfectă (1973), carte scrisă în timpul războiului. Opera în limba franceză a lui V. s-a bucurat de aprecieri elogioase. Léon-Gabriel Gros afirmă că prin el - ca și prin Tristan Tzara și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
Poème pour glorifier le pied, Paris, 1971; Act de prezență, îngr. și introd. Ion Pop, Cluj, 1972; Poeme alese, I-II, îngr., tr. și pref. Sașa Pană, București, 1972; Petit manuel du parfait bonheur - Mic manual de fericire perfectă, ed. bilingvă, tr. Sașa Pană, București, 1973; Interviul. Unsprezece povestiri, tr. Barbu Brezianu, Irina Fortunescu și Ion Pop, pref. Ion Pop, introd. Barbu Brezianu, București, 1989; Scrieri, I-II, îngr. și introd. Ion Pop, București, 1992-1993; A doua lumină, îngr. și pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
luat cu el, când a părăsit Țara Românească, a fost și Divanul lui Dimitrie Cantemir, oferit de Antim Ivireanul, tradus ulterior în limba arabă. Publicarea versiunii arabe a Divanului reprezintă un semnificativ eveniment cultural în raporturile româno-siriene, fiind prima ediție bilingvă, arabo-engleză. Istoricul Ion Calafeteanu relatează, în Reprezentanțele diplomatice ale României, volumul 3, că un pretendent la tronul Țărilor Române, devenit domn sub numele Alexandru Mircea (1568-1577), fiul lui Mircea Ciobanu, cu un secol înaintea călătoriei arhidiaconului Paul din Alep în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
Vânzătorul de greeri; Unicornul și oceanul; Coasta Soarelui; Destin; La curțile dorului. Tot inspirate în Portugalia sunt și poeziile Arrabida; Don Quijote; Soare iberic; Măgărușul. În prefața la volumul de poezii "Mirabila sămânța", publicat în 1981 la Editura Minerva, în ediție bilingvă română și portugheză George Gană face o serie de considerații, deosebit de interesante, privind poemele din ciclul portughez sau iberic. Blaga a scris poeme inspirate și în celelalte misiuni diplomatice, "însă urmele acestea sunt, în general, mai puțin clare și, sigur
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
Solomon. P.-M. este cunoscută în teritoriul retoroman din Elveția sub numele „Madleina della Rumenia”, iar pentru meritele ei Consiliul cantonului Graubünden (Grisons) i-a decernat, în 1999, un premiu. Traduceri: Antologie de poezie romanșă - Antologia dalla poesia romontscha, ed. bilingvă, îngr. și introd. trad., București, 1980 (în colaborare cu Augustin Maissen); Toni Halter, Călărețul de la Greina, București, 1991; Omul de la fereastră. Proză romanșă, introd. trad., București, 1992; Gion de Crap Sais, Misterul din Palasecca, București, 1995; Gion Deplazes, Destine, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288950_a_290279]
-
ochii partenerilor de vînătoare, ajung povești de turism, farmecul peisajului, altele asemenea, zonă agroturistică în ceata săracă, linii vag țigănești, lipsă veșmintele etniei, "Combinatul de Prelucrare a Lemnului" autobuzul din sens opus, curtea bujor înflorit, Cîmpulung la Tisa "Căminul Cultural" bilingv, maghiară, stricăciunile comunismului atenuate de rîu, turla de biserică ținută pe toate dîmburile, dincolo turla furnalul de fabrică părăsită, "Către Complexul Muzeal Săpînța", "Pensiunea Crinuța", "Pensiunea Pop" cu mașină de Gorj, mașina de Italia proprietarii, coboară, regruparea în stație, ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
județul Maramureș, casele se lovesc fără să facă front la stradă, faciesul rural s-a dus și așa, cum să abată depresiunea vreo ridicare din coaste pe stînga, Teceu Mic depășit, Tisa prund cu spinările de pietrișuri, băieții pescuind, Piatra bilingv, Ocolul Silvic Teceu livada de meri bătrîni, rodul pe marginea coroanei în plete de vișin, motorul vuiește de seninul pădurii, accesul la uzina vie pe drum înfundat, bolți luate în serpentine, aleea de parc asfaltată rătăcește în sus, pentru alții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
unde scapă lumină, blazare, turațiile de motor pentru care s-au pregătit toropiți și lasă șoferul tăcut pe colac, tăietura de altă croială de rai silvic primită cu moțăieli, Mănăstirea Portărița 2 km piemont, afundul în panta munților, Livada firme bilingve, nu are case noi, dîmb din linia de blocuri, Strada Satu Mare, cîmpul pe cabluri de înaltă tensiune, import-export, NV, 400 kV zarea Halmeului, 16 km rutieri, Ciuperceni ogoare cu pădure în șes, deplasare în coloană, tot nordul județului pulsează pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
spectrografie, ca lupu'! amu viu de-acasă, mi-am mîncat și-amu mă duc înapoi! întărește sufletul neapărat de moarte, arătînd-o firii! din trei copii fetița cu părul bălai prea bălai, urzit cu fire de lumină, fierăstrăul taie tot, anunță bilingv personalul Tîrgu Mureș Brașov. În personalul Tîrgu Mureș Brașov, din Gheorgheni, sînteți eleve? eu sînt maghiară, ea nu înțelege, e bine să știi orice limbă, lasă, că ai să înveți românește! fata mea cum a învățat spaniola, dar o văd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mai e de tencuit, porumbul petice îngrămădite ca și casele, Uileacul Beiușului/Uileacul de Beiuș variante, prăpăstiile de defileu dau înapoi de cîmp, dealurile goale după cheile împădurite cu foioase și benzi de conifere, Șuncuiuș sau Ioaniș și o inscripție bilingvă, Finișul sălbăticia în lăstărișuri, prunii îndoiți de rod, Beiuș turlele bățoase, Apusenii dimpotrivă în lanțuri, ce mișcare sufletească să-i prindă în plasa nici îmbrăcați nici dezbrăcați, nici antropoizi nici jivine! Ora 12,42, în autobuzul Oradea Alba Iulia, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
autobuzul Cahul Izmail, după Manta, mai este lîngă frumușîca ceea, pleacă și ea în România! zîce că La Turn, mergeți pe la Giurgiulești în România? parametri fier-materie organică, dominanta de culoare roșu spre galben și albastru, șoferul nici nu ține inscripții bilingve, recunosc mereu chipuri de rude, bună dimineața! murmurînd justificativ pe culoar, sari pe scaun dintr-o mișcare, Vadu lui Isac egreta pe nămol, baltă permanentă la Prut, Colibași tot sate de Mitropolia Basarabiei, cel mai mare protopopiat la Chircani, luați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
s-au împărțit în om și munte, Livezi-Ciuc colțul rupt în sine canton, stegulețul, mărunțica puloverul pe gît, tunel în semantica lui de avertizare, două ieșiri la verticala lumii, alegeri de crengi pe zăpadă în Republica Brazi, tinerii în discurs bilingv banii, jilip gardul în loc de torent, împlinită cu munți Valea Trotușului, scăzămînt în case, canton, ține steagul de pînză, cuib conic în castan, cureți parabolica, vîntul se întețește, după cîte-am înțeles n-au nică și așteaptă de la ei să-i deie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Versuri și proză, București, 2001. Antologii: Poezia de dragoste, I-II, București, 2002; Neostenita mare. Lirică marină, București, 2002. Traduceri: Ondřej Sekora, Furnicelul Ferda, București, 1965 (în colaborare cu Theodor Dobrițoiu Alexandru); Maurice Carême, Cheița fermecată - La Clef enchantée, ed. bilingvă, București, 1979 (în colaborare cu Aurel Tita). Repere bibliografice: Omagiu. Tudor Opriș - 50 de ani de activitate didactică și scriitoricească. Regăsiri, București, 1999; Micu, Ist. lit., 747; Dicț. scriit. rom., III, 536-537; Iuliu Rațiu, O istorie a literaturii pentru copii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288556_a_289885]
-
H. este un veritabil animator al vieții culturale românești din județul Békés. A cules și a publicat un bogat material folcloric din acest județ, afirmându-se ca bun cunoscător în domeniu. Are o contribuție importantă în adunarea literaturii paremiologice, volumul bilingv Proverbe și zicători din Micherechi - Méhkeréki szólások és közmondások (1974) remarcându-se prin ambiția de a epuiza întregul repertoriu al satului în care s-a desfășurat cercetarea folclorică. Culegând peste o mie de proverbe și zicători, H. este preocupat totodată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287458_a_288787]
-
care nu putea fi schimbată. Această melodie impunea rânduirea cuvintelor românești În așa fel Încât să aibă ritmul cerut de necesitățile melodice ale muzicii. Datorită acestei greutăți de ordin muzical, o bună perioadă de timp se tipăresc cărți de cult bilingve. Octoihul din 1700 avea doar indicațiile de tipic În românește, textul troparelor fiind În slavonește. Mineele tipărite la Buzău, conțin tipicul, paremiile și sinaxarul În românește, iar restul este În slavonă. Triodul din 1700 avea numai tipicul și textele din
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
melosul muzicii tradiționale bizantine. Cu toate eforturile acestora de a introduce și cântarea la strană În limba română, pentru a fi Înțeleasă de toți credincioșii, În epoca brâncovenească se mai păstrează la unele mănăstiri, catedrale sau la curțile domnești, cântarea bilingvă, la o strană În românește iar la cealaltă În grecește. Această „stare“ se va păstra și mai departe, În timpul domniilor fanariote și chiar până la Alexandru Ioan Cuza.
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
face să apară un fenomen de descentralizare, cu o mare eterogenitate a autorilor de limbă română, dispersați Între mai numeroase state și culturi: de la scriitorii romanofoni cu alte naționalități (cazurile moldovenilor și al israelienilor fiind cele mai cunoscute) la scriitorii bilingvi aparținând sau nu exilului explicit politic, fără a da uitării scriitorii germanofoni sau maghiarofoni originari din România sau trăind În România, legați de spațiul literar românesc că autori traduși și/sau În calitate de traducători. Construcția socială a intelectualilor În pofida reprezentărilor antagoniste
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a războiului rece (Virgil Gheorghiu, Petru Dumitriu, Paul Goma), scriitorii apartinînd minorităților naționale, care au părăsit Româniа În momente istorice diferite, precum Paul Celan sau Hertha Müller (dar care nu s-au considerat parte а a „literaturii naționale”) și scriitorii bilingvi, a căror prima opera de tinerețe În limba română le asigura o dublă apartenența, dar au fost consacrați de operă lor franceză Îndeosebi (Ionesco, Cioran). O comparație sistematică cu cîmpul francez e justificată nu doar de principalele influențe literare, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
fulgerului, București, 1988; Naufragiu în limita bunului simț, Oradea, 1991; Poverile din oglindă, Oradea, 1992; Trup rătăcind printre părți de vorbire, Oradea, 1994; Oasele minții, Oradea, 1995; Îndreptățit la căderea în gol, Timișoara, 1996; Noaptea esențială - La Nuit essentielle, ed. bilingvă, tr. Valeriu Stancu, Oradea, 1996; Quelque part en Normandie, tr. Paula Romanescu, Timișoara, 1997; Discursuri în partea de însuflețire artistică, Oradea, 1997; Cultură și civilizație - o discuție la nivel de concepte, Iași, 1998; Exilat pe tăișul de sabie, Iași, 1998
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290149_a_291478]
-
part en Normandie, tr. Paula Romanescu, Timișoara, 1997; Discursuri în partea de însuflețire artistică, Oradea, 1997; Cultură și civilizație - o discuție la nivel de concepte, Iași, 1998; Exilat pe tăișul de sabie, Iași, 1998; Hölderlin izbliza - Hölderlin pe aproape, ed. bilingvă, tr. Adam Puslojić, Belgrad, 1998; Exerciții într-o jumătate de vis, Timișoara, 1999; Incursiune în istoria culturii și civilizației, Iași, 2000; Prolegomene înlăuntrul iluziei, București, 2000; Evul Mediu sub raport intelectual, Iași, 2001; De la preistorie la Evul Mediu, Deva, 2002
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290149_a_291478]
-
o jumătate de vis, Timișoara, 1999; Incursiune în istoria culturii și civilizației, Iași, 2000; Prolegomene înlăuntrul iluziei, București, 2000; Evul Mediu sub raport intelectual, Iași, 2001; De la preistorie la Evul Mediu, Deva, 2002; Ochiul din cer - The Eye Above, ed. bilingvă, tr. Olimpia Iacob, Iași, 2003; Spiritul lui Nicolaus Olahus, Oradea, 2003. Repere bibliografice: Radu Enescu, „Semnul mișcării”, F, 1986, 6; Aurel Martin, „Miresmele fulgerului”, „Viața militară”, 1988, 8; Al. Andrițoiu, Semnul și miresmele mișcării, RL, 1989, 8; Ion Simuț, O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290149_a_291478]
-
absolut original în poezia română contemporană, la celălalt pol aflându-se Cristian Popescu. SCRIERI: Ieudul fără ieșire, București, 1994; Porcec, București, 1996; Pantelimon 113 bis, București, 1999; Podul, postfață Dan Cristea, București, 2000; Rugăciunea de antracit - The Anthracite Preyer, ed. bilingvă, Cluj-Napoca, 2002; Petrecere de pietoni, postfață Dan C. Mihăilescu, Pitești, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Ioan Es.Pop, LCF, 1990, 1; Laurențiu Ulici, O nouă generație. Promoția ’90, LCF, 1990, 17; Ioan Buduca, De-a scriitorii români contemporani, LCF, 1990
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
sociologice la satul românesc, îngr. și pref. Marin Diaconu, București, 1997; Școala sociologică a lui Dimitrie Gusti, îngr. și pref. Marin Diaconu, București, 1998; De la Nae Ionescu la Criterion, îngr. Marin Diaconu, București, 2003. Traduceri: Rainer Maria Rilke, Poeme, ed. bilingvă, București, 1991. Repere bibliografice: Călinescu, Cronici, I, 246-256; G. Călinescu, Marele profet, VR, 1933, 10; Belu Zilber, Feciorii lui Nae sau Tânăra generație, „Șantier”, 1934, 12; Călinescu, Ist. lit. (1941), 802, Ist. lit. (1982), 886; E.M. Cioran, Lettre sur Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
să ilustreze ideile culturale, estetice și literare ale lui Heliade. Asachi va edita, la rândul său, un supliment literar, sub titlul "Alăuta românească" (martie 1837 - septembrie 1838), apoi o revistă de popularizare științifică, "Icoana lumei" (1840) și un fastuos hebdomadar bilingv, "Spicuitorul moldo-român" ("Le glaneur moldo-valaque"), în 1841. "Alăuta românească" s-a impus datorită faptului că a adunat în jurul ei pe cei mai reprezentativi scriitori ai epocii. Lirica publicată este, în general, de factură preromantică (C. Negruzzi, Ionică Tăutu ș.a.), fie
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
București, 1955; Versuri, îngr. și pref. Marin Bucur, București, 1964; Poezii, îngr. și postfață Magda Ursache, București, 1974; Cântarea munților, îngr. Margareta Husar, pref. Const. Ciopraga, București, 1988; Confesiuni lirice, îngr. și pref. Vasile Badiu, Chișinău, 1989; Poezii - Poésies, ed. bilingvă, tr. Elisabeta Isanos, București, 1996. Traduceri: Leonid Soloviev, Minunata istorie a lui Nastratin Hogea, București, 1945 (în colaborare cu Eusebiu Camilar). Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, III, 274-280; Perpessicius, XI, 199-202; Petre Pascu, „Versuri”, O, 1964, 8; Magda Popescu, „Versuri”, GL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]