3,081 matches
-
din zonă nu depășesc 550 m. Satul este de tip adunat (îngrămădit). Figura 1.4 Intrarea în Ludoș Toponimicul Ludoș (înrudit cu Ludeasa, Ludaș, Ludești, Ludeasca, Ludișor) este un toponimic maghiar din Ardeal, ce provine de la adjectivul maghiar ludas, însemnând "bogat în gâște, locul unde sunt gâște (sălbatice) (Iordan, 1963: 518). Ludoșul face parte din zona etnografică Ocna-Miercurea. Unii autori afirmă că este îndreptățit ca zona dintre Mureș și Târnave (la nord și nord-vest), valea Visei (la est), Sebeșelul (la vest
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
două fețe ale aceleiași monede. O societate civilă reală, a cărei existență este ușor de confirmat din punct de vedere empiric, implică un public activ, diferite tipuri de elite, prezența presei și a rețelelor de televiziune independente, un "țesut" social bogat în asociații (mai mult sau mai puțin organizate). În această situație, raportul cu elitele partidului va fi unul de neutralitate sau chiar de acces direct. În mod contrar, dacă societatea civilă este slab organizată și nu dispune de resurse independente
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
aprilie 1972, la Hénin-Beaumont, cu ocazia colocviului despre Omul și societatea anului 2000, Robert Buron vorbește despre folosirea cunoașterii obiective în politică. Citează maxima unui umorist englez din secolul al XVIII-lea: "Politica este arta de a obține bani de la bogați și voturile celor săraci, pretinzînd că-i aperi pe unii de ceilalți." Această "definiție ce plasează politica în domeniul manipulării, ce o asimilează artei de a te juca cu elementele psihologice pentru a conduce o masă de oameni într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
pot fi rezumate astfel: Libertate individuală, Proprietate privată și Justiție. Bastiat s-a opus încălcării de către stat (guvern, clasa politică) a libertății individuale, proprietății private și principiilor justiției, indiferent dacă aceste încălcări au venit din dreapta spectrului politic (pentru apărarea privilegiilor bogaților și puternicilor zilei) sau din stânga acestuia (pentru încălcarea proprietății private și a libertății în numele unui egalitarism demagogic și păgubos). Astfel, într-o scrisoare către alegători, el mărturisea: "Am votat împreună cu Dreapta împotriva Stângii când trebuia rezistat derapajelor ideilor populare eronate
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
etc. care reprezintă însăși viața și mișcarea din mai multe cartiere ale acestei capitale și, din acest motiv, trebuie să obțină simpatiile voastre. Simpatiile voastre! traduceți: subvențiile voastre. Și mai departe: Plăcerile Parisului sunt munca și consumul departamentelor, iar luxurile bogatului sunt salariul și pâinea celor două sute de mii de muncitori de tot felul care trăiesc din industria atât de diversă a teatrelor de pe întinsul Republicii și primesc din aceste plăceri nobile, care ilustrează Franța, hrana vieții lor și necesarul familiilor
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
poate totuși ca Jacques Bonhomme să continue să-i angajeze pe cei doi lucrători, dar nu le va mai da decât zece franci fiecăruia, căci își vor face concurență între ei și se vor oferi la rabat. În felul acesta bogații devin tot mai bogați și săracii tot mai săraci. Trebuie refăcută societatea. Frumoasă concluzie și demnă de introducere! Din fericire, introducere și concluzie, totul este fals, deoarece în spatele fenomenului care se vede, există cealaltă jumătate care nu se vede. Nu
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
bine, dar din alt punct de vedere, ce este mai popular decât aceste propoziții: A tezauriza înseamnă a seca venele poporului. Luxul celor mari face viața ușuoară celor mici. Risipitorii se ruinează, dar îmbogățesc statul. În ceea ce-i este inutil bogatului încolțește durerea săracului. Iată, în mod cert, o flagrantă contradicție între ideea morală și ideea socială. Câte spirite eminente, după ce au constatat acest conflict, se odihnesc în pace! Este lucrul pe care nu am putut să îl înțeleg niciodată, căci
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
un individualist, căci își drămuiește cheltuielile, nu caută decât bucurii moderate și rezonabile, se gândește la viitorul copiilor săi și, să o spunem de-a dreptul, economisește. Și trebuie auzit ce zice despre el omul vulgar! La ce bun acest bogat rău, acest cămătar? Fără îndoială, există ceva impunător și mișcător în simplitatea vieții sale; este de altfel uman, binefăcător, generos, dar calculează. Nu își mănâncă toate veniturile. Locuința sa nu este tot timpul plină de fast și zarvă. Ce recunoștință
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
această primă atingere adusă condițiilor esențiale ale oricărei securități sociale. Nu este oare aceasta o teribilă lecție, o dovadă sensibilă a înlănțuirii de cauze și efecte prin care a apărut într-un timp îndelungat justiția retribuțiilor providențiale, a vedea astăzi bogații înspăimântându-se în fața invaziei unei false doctrine căreia ei înșiși i-au pus bazele injuste și ale cărei consecințe credeau că le puteau face în mod pașnic să funcționeze numai spre profitul lor? Da, prohibiționiști, voi ați fost promotorii comunismului
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu este mai dificil și, aș spune, imposibil, decât de a repartiza în mod egal. Statisticienii și finanțiștii nu mai aspiră la acest lucru. Există un lucru chiar mai greu de imaginat, acela de a pune întreaga povară pe umerii bogaților. Statul nu poate avea mai mulți bani decât epuizând pe toată lumea, mai ales masele. Dar în regimul cel mai simplu, căruia îi consacru această inutilă pledoarie, regim care nu reclamă decât câteva zeci de milioane, nimic nu e mai ușor
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu este ușor să fie multiplicate metalele prețioase, mai ales când s-au epuizat pretinsele resurse ale prohibiției, "vom crea numerar fictiv", adaugă ei, "nimic nu e mai ușor, și fiecare cetățean va avea portofelul său plin! Vor fi toți bogați." Într-adevăr, acest procedeu este mai expeditiv decât celălalt și apoi cu el nu se ajunge la război. Nu, ci la război civil. Sunteți destul de pesimist. Grăbiți-vă să tratați chestiunea pe fond. Sunt foarte surprins să aflu, pentru prima
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
vânzătorii de ocazie, oamenii de afaceri o scot destul de bine la capăt, căci este meseria lor să observe fluctuațiile prețurilor, să le sesizeze cauza și chiar să speculeze asupra acestora. Dar micii vânzători, oamenii de la țară, lucrătorii înfruntă întreg șocul. Bogatul nu este mai bogat, săracul devine mai sărac. Expedientele de acest fel au deci ca efect să crească distanța care separă opulența de mizerie, să paralizeze tendințele sociale care apropie fără încetare oamenii de același nivel și clasele care suferă
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
să nu o faceți întemeindu-vă pe Dreptul de Proprietate, deoarece violați acest Drept prin tarifele dumneavoastră atunci când acest lucru vă convine". Ar fi putut să adauge cu o anumită dreptate: "Prin tarifele protective violați adesea proprietatea săracului spre profitul bogatului. Prin Dreptul la muncă ați viola proprietatea bogatului în avantajul săracului. Prin ce nenoricire scrupulul vă cuprinde atât de târziu?" Între domnul Billault și dumneavoastră nu există deci decât o diferență. Amândoi sunteți drumeți pe același drum, drumul Comunismului. Doar
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de Proprietate, deoarece violați acest Drept prin tarifele dumneavoastră atunci când acest lucru vă convine". Ar fi putut să adauge cu o anumită dreptate: "Prin tarifele protective violați adesea proprietatea săracului spre profitul bogatului. Prin Dreptul la muncă ați viola proprietatea bogatului în avantajul săracului. Prin ce nenoricire scrupulul vă cuprinde atât de târziu?" Între domnul Billault și dumneavoastră nu există deci decât o diferență. Amândoi sunteți drumeți pe același drum, drumul Comunismului. Doar că dumneavoastră nu ați făcut decât un pas
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cu un monopol în prezența unei clientele ruinate. Iată de ce eu spun: nu doar că prohibirea înseamnă Comunism, dar înseamnă Comunism de cea mai joasă speță. El începe prin a pune facultățile și munca săracului, singura sa Proprietate, la discreția bogatului: el angrenează o pierdere seacă pentru mase și sfârșește prin a cuprinde chiar și bogatul în ruina comună. El învestește statul cu dreptul singular de a lua de la cei care au puțin pentru a da celor care au mult și
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
prohibirea înseamnă Comunism, dar înseamnă Comunism de cea mai joasă speță. El începe prin a pune facultățile și munca săracului, singura sa Proprietate, la discreția bogatului: el angrenează o pierdere seacă pentru mase și sfârșește prin a cuprinde chiar și bogatul în ruina comună. El învestește statul cu dreptul singular de a lua de la cei care au puțin pentru a da celor care au mult și când, în virtutea acestui principiu, dezmoșteniții lumii vor invoca intervenția statului pentru a opera o nivelare
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
spiritul, un prețios capital de știință dobândită și de observații originale. L-am auzit cu toții adesea regretând că nu și-a putut utiliza mai devreme acest capital, pe care l-a adăugat la un fond în mod natural atât de bogat. Se plângea că nu a găsit decât într-o epocă înaintată a vieții un debușeu pentru laborioasele recolte ale inteligenței sale. Dar cine poate ști? Dacă Bastiat ar fi fost, ca mulți alții, lansat din naștere în lumea științei și
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
pe moarte. Nu există nicio contradicție între piață și artă sau cultură. Schimbul de piață nu este același lucru cu experiența artistică sau cu îmbogățirea culturală, dar este un vehicul care poate ajuta progresul amândurora. 16. Piețele aduc câștiguri numai bogaților și celor talentați Bogații devin mai bogați și săracii devin mai săraci. Dacă vrei să faci o mulțime de bani, trebuie să începi cu o mulțime de bani. În cursa pieței pentru profituri, cei care pleacă primii ating finișul primii
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nicio contradicție între piață și artă sau cultură. Schimbul de piață nu este același lucru cu experiența artistică sau cu îmbogățirea culturală, dar este un vehicul care poate ajuta progresul amândurora. 16. Piețele aduc câștiguri numai bogaților și celor talentați Bogații devin mai bogați și săracii devin mai săraci. Dacă vrei să faci o mulțime de bani, trebuie să începi cu o mulțime de bani. În cursa pieței pentru profituri, cei care pleacă primii ating finișul primii. Procesele de piață nu
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
clasele de jos și de mijloc. Piețele libere tind să fie caracterizate de o "circulație a elitelor", fără ca nimeni să aibă un loc garantat sau să fie oprit de a accede în rândul acestora prin accident sau prin naștere. Fraza "bogații devin mai bogați și săracii devin mai săraci" nu se aplică pieței libere, ci mercantilismului și clientelismului politic, adică sistemelor în care proximitatea față de putere determină averea. În condiții de piață, experiența cea mai obișnuită este că bogații o duc
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
naștere. Fraza "bogații devin mai bogați și săracii devin mai săraci" nu se aplică pieței libere, ci mercantilismului și clientelismului politic, adică sistemelor în care proximitatea față de putere determină averea. În condiții de piață, experiența cea mai obișnuită este că bogații o duc bine (dar s-ar putea să nu rămână "bogați" după standardele societăților în care trăiesc), iar săracii devin mult mai bogați, mulți dintre ei trecând în rândurile clasei de mijloc sau ale clasei de sus. În orice moment
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
care să ne ajute să înțelegem lumea reală cu ajutorul unor legi obiective, realismul este o viziune asupra lumii care ne poate sugera gînduri asupra ei și care permite limbajului comun să dea un sens acestei lumi. Realismul a fost un bogat, deși foarte discutabil, rezervor de lecții ale trecutului, de metafore și analogii istorice, care, în mîinile celor mai înzestrați dintre reprezentanții lui, au fost propuse, uneori impuse, și reproduse ca ghid pentru o înțelegere comună a chestiunilor internaționale. Realismul este
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
predominant iacobină sau centralizatoare sau, în mod contrar, cu o orientare descentralizatoare girondină. Astfel, stânga a încercat să favorizeze centralizarea și standardizarea ca modalitate în care își putea cel mai bine implementa obiectivele de egalitate și redistribuire a averii de la bogați la săraci. După cum am văzut în ultimul capitol, reprezentanții stângii priveau cu suspiciune mișcări precum regionalismul și federalismul care, în concepția lor, erau asociate cu reacția și regresul. Ei se considerau moștenitorii facțiunii iacobine a Revoluției. În același timp, această
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
familiare ale statului respectiv. În această privință, Franța nu constituie o excepție. Note 1 ,,Stânga a încercat să favorizeze centralizarea și standardizarea ca modalitate în care își putea cel mai bine implementa obiectivele de egalitate și redistribuire a averii de la bogați la săraci; stângiștii priveau cu suspiciune mișcări precum regionalismul și federalismul care, în concepția lor, însemnau reacție și regres". 2 Capitolul V. * mid-century consensus în original (n.r.) * comunități autonome (n.r.) a ,,să apere regatul și patria" (nota trad.) * "La arme
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
virtute urmarea interesului material personal”; - de când am început să cultivăm propensiunea către admirarea marilor realizări și să adulăm fără critică bogăția în sine și pentru sine, stimulând ceea ce Smith condamna deja în timpul său, adică „dispoziția către admirarea și aproape venerarea bogatului și a celui puternic, și disprețuirea - sau cel puțin neluarea în seamă - a persoanelor de condiție săracă și umilă”. Dar, concludea Smith, „nici o societate nu poate fi fericită dacă marea majoritate a membrilor săi e săracă și mizerabilă”; - de când am
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]