3,082 matches
-
la 316.000 de oameni. În începutul lunii mai, BEF era constituită din 10 divizii de infanterie, organizate în trei corpuri de armată, o brigadă de tancuri și un detașament de avioane militare ale RAF compus din 10 escadrile de bombardament și două de vânătoare (Advanced Air Striking Force (AASF)). Forțele britanice se aflau sub comanda unui Cartier general, compus din repezentanți ai marilor unități de infanterie, artilerie și blindate. Această perioadă de până la data de 10 mai 1940 a primit
Corpul Expediționar Britanic (Al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/332226_a_333555]
-
teoretică a istoriei Sistemului Solar, întinzându-se aproximativ de la 4,1 până la 3,9 miliarde de ani, în timpul căreia s-ar fi produs o notabilă creștere a ciocnirilor meteorilor sau ale cometelor cu planetele telurice. Este cunoscut și sub denumirea Bombardamentul masiv târziu, traducere a denumirii în limba engleză. Existența acestei perioade de mari bombardamente meteorice nu este confirmată, ci este dedusă din datările rocilor lunare aduse de misiunile Programului Apollo, care au atins Luna, și care indică faptul că solurile
Marele bombardament târziu () [Corola-website/Science/332423_a_333752]
-
miliarde de ani, în timpul căreia s-ar fi produs o notabilă creștere a ciocnirilor meteorilor sau ale cometelor cu planetele telurice. Este cunoscut și sub denumirea Bombardamentul masiv târziu, traducere a denumirii în limba engleză. Existența acestei perioade de mari bombardamente meteorice nu este confirmată, ci este dedusă din datările rocilor lunare aduse de misiunile Programului Apollo, care au atins Luna, și care indică faptul că solurile sale au o vârstă de vreo 4 miliarde de ani, adică cu câteva sute
Marele bombardament târziu () [Corola-website/Science/332423_a_333752]
-
faptul că solurile sale au o vârstă de vreo 4 miliarde de ani, adică cu câteva sute de milioane de ani mai puțin decât Sistemul Solar însuși. Acest rezultat a surprins comunitatea științifică internațională, care credea atunci că perioada de bombardament intens a planetelor de către corpuri de mai mică mărime avusese loc îndeosebi imediat după formarea Sistemului Solar. Existența unui bombardament mai târziu a condus la elaborarea unui scenariu în care un eveniment astronomic notabil a putut provoca o reluare a
Marele bombardament târziu () [Corola-website/Science/332423_a_333752]
-
ani mai puțin decât Sistemul Solar însuși. Acest rezultat a surprins comunitatea științifică internațională, care credea atunci că perioada de bombardament intens a planetelor de către corpuri de mai mică mărime avusese loc îndeosebi imediat după formarea Sistemului Solar. Existența unui bombardament mai târziu a condus la elaborarea unui scenariu în care un eveniment astronomic notabil a putut provoca o reluare a acestui bombardament pe Lună, și mai larg, pe ansamblul Sistemului Solar intern, mai multe milioane de ani după formarea sa
Marele bombardament târziu () [Corola-website/Science/332423_a_333752]
-
a planetelor de către corpuri de mai mică mărime avusese loc îndeosebi imediat după formarea Sistemului Solar. Existența unui bombardament mai târziu a condus la elaborarea unui scenariu în care un eveniment astronomic notabil a putut provoca o reluare a acestui bombardament pe Lună, și mai larg, pe ansamblul Sistemului Solar intern, mai multe milioane de ani după formarea sa. Modelul de la Nisa, care prezintă un scenariu convingător al formării Sistemului Solar, explică acest mare bombardament târziu prin migrarea planetelor gigante Jupiter
Marele bombardament târziu () [Corola-website/Science/332423_a_333752]
-
putut provoca o reluare a acestui bombardament pe Lună, și mai larg, pe ansamblul Sistemului Solar intern, mai multe milioane de ani după formarea sa. Modelul de la Nisa, care prezintă un scenariu convingător al formării Sistemului Solar, explică acest mare bombardament târziu prin migrarea planetelor gigante Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, care ar fi produs diferite rezonanțe, conducând la destabilizarea centurilor de asteroizi existente în acea perioadă. Siturile de aselenizare ale ultimelor trei misiuni Apollo de a se așeza pe Lună, Apollo
Marele bombardament târziu () [Corola-website/Science/332423_a_333752]
-
pentru asigurarea acestei aprovizionări energetice, ar fi trebuit lăsat să fie ghicit. Mai mult, s-a stabilit o vârstă de 4,404 miliarde de ani pentru zirconiile din cratonul din Yilgarn, în Australia occidentală, formate în condiții acvatice. Teoria marelui bombardament târziu permite să se explice relativa tinerețe a scoarței terestre, în condițiile une rate de răcire inițiale mult mai scurte, în Hadean. Bazinul Caloris de pe Mercur, cât și Bazinul Hellas de pe Marte, care sunt cele mai întinse bazine de impact
Marele bombardament târziu () [Corola-website/Science/332423_a_333752]
-
pare să fi afectat într-un mod global corpurile cerești telurice: Luna, Terra, Marte, Venus, Mercur, cât și 4 Vesta. Durata sa estimată este de la 50 la 150 de milioane de ani, centrați pe 3,9 miliarde de ani. Rata bombardamentelor este estimată la de de ori cea actuală observată pe Pământ, ceea ce corespunde, de exemplu, unui impact al unui obiect cu diametrul de peste 1 km la fiecare 20 de ani. Un bombardement cataclismic, târziu în raport cu formarea Sistemului Solar, nu este
Marele bombardament târziu () [Corola-website/Science/332423_a_333752]
-
timp de 600 de milioane de ani, înainte de a fi destabilizate de un element declanșator. Elementul declanșator ar putea fi o modificare în structura orbitală a planetelor gigante. Actuala centură de asteroizi este posibil prea puțin masivă pentru a explica bombardamentul observat. Un rezervor de mici obiecte, considerabil mai important, pare necesar. Un atare rezervor, ar fi putut exista după formarea planetelor Sistemului Solar, lăsând în regiuni mai externe (dincolo de orbitele lui Uranus și Neptun) o masă importantă (de peste 30 de
Marele bombardament târziu () [Corola-website/Science/332423_a_333752]
-
Un atare rezervor, ar fi putut exista după formarea planetelor Sistemului Solar, lăsând în regiuni mai externe (dincolo de orbitele lui Uranus și Neptun) o masă importantă (de peste 30 de mase terestre) de obiecte. Scenariul cel mai reușit pentru explicarea acestui bombardament a fost propus în 2005. Acest scenariu propune ca element declanșator trecerea printr-o rezonanță orbitală 2:1 între Jupiter și Saturn, adică Saturn și-ar fi văzut perioada de revoluție în jurul Soarelui trecând la exact de două ori cea
Marele bombardament târziu () [Corola-website/Science/332423_a_333752]
-
este expulzată din Sistemul Solar, o a doua parte migrează spre regiuni exterioare, dând naștere Centurii Kuiper, iar o ultimă mică parte migrează spre regiunile interioare.O parte din aceasta ultimă va intra în coliziune cu planetele telurice, provocând marele bombardament târziu. Planetesimalele expulzate formează de departe populația cea mai importantă: 99% din masa totală. În afară de capacitatea sa de a explica formarea scoarțelor terestră și lunară cu 600 de milioane de ani mai recent decât formarea Sistemului Solar, scenariul marelui bombardament
Marele bombardament târziu () [Corola-website/Science/332423_a_333752]
-
bombardament târziu. Planetesimalele expulzate formează de departe populația cea mai importantă: 99% din masa totală. În afară de capacitatea sa de a explica formarea scoarțelor terestră și lunară cu 600 de milioane de ani mai recent decât formarea Sistemului Solar, scenariul marelui bombardament târziu explică un număr de caracteristici ale Sistemului Solar:
Marele bombardament târziu () [Corola-website/Science/332423_a_333752]
-
aranjeze în formația ,aripi de cocor”. În cele două campanii anterioare, coreenii si-au aliniat flota în linie dreaptă sau în cerc dacă spațiul a fost limitat. S-au folosit și metodele circulare de atac pentru a putea susține un bombardament continuu. Deși aceste tactici au fost eficiente, un număr considerabil de japonezi au scăpat și au înotat la țărm. Formația ,aripi de cocor”, cunoscută deasemenea și sub numele de hagikjin era concepută nu doar pentru a scufunda nave ci și
Bătălia de la Hansando () [Corola-website/Science/332397_a_333726]
-
este numele sub care a devenit cunoscut bombardamentul aerian efectuat de "Luftwaffe" asupra Rotterdamului pe 14 mai 1940, în timpul invaziei germane a Olandei de la începutul celei de-a doua conflagrații mondiale. Obiectivul inițial a fost sprijinirea atacului trupelor terestre germane care luptau pentru cucerirea orașului, anihilarea rezistenței olandezilor
Rotterdam Blitz () [Corola-website/Science/332452_a_333781]
-
de-a doua conflagrații mondiale. Obiectivul inițial a fost sprijinirea atacului trupelor terestre germane care luptau pentru cucerirea orașului, anihilarea rezistenței olandezilor și obligarea lor să capituleze. Chiar dacă negocierile care au precedat raidul au dus la o încetare a focului, bombardamentul a avut totuși loc în condiții care rămân încă controversate și a avut ca rezultat distrugerea aproape a întregului centru istoric a orașului, uciderea a aproximativ o mie de civili și distrugerea locuințelor a aproximativ 85.000 de oameni. Succesul
Rotterdam Blitz () [Corola-website/Science/332452_a_333781]
-
9. Panzer-Division" sprijinite de infanteriști dotați cu aruncătoare de flăcări, trupe SS și geniști. Trupele aeropurtate trebuiau să traverseze râul în amonte cu ajutorul bărcilor pneumatice și să atace prin flanc prin cartierul Kralingen. Atacul trebuia să fie pregătit de un bombardament de artilerie. Generalul Schmidt ceruse și executarea unui bombardament de precizei al bombardierelor în picaj Junkers Ju 87. Cererea lui Schmidt pentru sprijin aerian a ajuns la Berlin la statul major al Luftflotte 2. În locul unui bombardament dde precizie, atacul
Rotterdam Blitz () [Corola-website/Science/332452_a_333781]
-
flăcări, trupe SS și geniști. Trupele aeropurtate trebuiau să traverseze râul în amonte cu ajutorul bărcilor pneumatice și să atace prin flanc prin cartierul Kralingen. Atacul trebuia să fie pregătit de un bombardament de artilerie. Generalul Schmidt ceruse și executarea unui bombardament de precizei al bombardierelor în picaj Junkers Ju 87. Cererea lui Schmidt pentru sprijin aerian a ajuns la Berlin la statul major al Luftflotte 2. În locul unui bombardament dde precizie, atacul lui Schmidt urma să fie sprijinit de bombardament „covor
Rotterdam Blitz () [Corola-website/Science/332452_a_333781]
-
pregătit de un bombardament de artilerie. Generalul Schmidt ceruse și executarea unui bombardament de precizei al bombardierelor în picaj Junkers Ju 87. Cererea lui Schmidt pentru sprijin aerian a ajuns la Berlin la statul major al Luftflotte 2. În locul unui bombardament dde precizie, atacul lui Schmidt urma să fie sprijinit de bombardament „covor” executat de avioanele Heinkel He 111, o escadrilă de Stuka urmând să aibă în vizor anumite obiective strategice. Schmidt a încercat să îl amenințe pe colonelul Scharroo cu
Rotterdam Blitz () [Corola-website/Science/332452_a_333781]
-
unui bombardament de precizei al bombardierelor în picaj Junkers Ju 87. Cererea lui Schmidt pentru sprijin aerian a ajuns la Berlin la statul major al Luftflotte 2. În locul unui bombardament dde precizie, atacul lui Schmidt urma să fie sprijinit de bombardament „covor” executat de avioanele Heinkel He 111, o escadrilă de Stuka urmând să aibă în vizor anumite obiective strategice. Schmidt a încercat să îl amenințe pe colonelul Scharroo cu distrugerea orașului pentru a-l determina să capituleze. Rotterdam, cel mai
Rotterdam Blitz () [Corola-website/Science/332452_a_333781]
-
de 250 kg în special în zona rezisențială a Kralingen și în orașul vechi. Cele mai multe dintre bombe au lovit și incendiat clădiri vechi. Incendiile nu au putut fi stinse, rezultând în adevărate furtuni de foc. Unii cercetători au presupus că bombardamentele au aprins rezervoarele cu ulei vegetal din port, incendiul propagându-se către centrul orașului, producând distrugeri masive. Deși nu sunt cunoscute cifre exacte, se apreciază că consideră că în jur de 1.000 de oameni au fost uciși, iar alți
Rotterdam Blitz () [Corola-website/Science/332452_a_333781]
-
muzeu. Forțele armate olandeze nu dispuneau de mijloacele necesare respingerii bombardierelor - aviația militară olandeză își încetase practic existența chiar la începutul conflictului, iar artileria antiaeriană fusese mutată să apera Haga. Atunci când germanii au emis un ultimatum amenințând cu distrugerea prin bombardament a Utrechtului, guvernul olandez a decis să capituleze pentru ca să nu riște distrugerea unui alt oraș. Agențiile occidentale de știri au exagerat evenimentul din motive propagandistice, înfățișând Rotterdam ca pe un oraș distrus fără milă prin bombardamente de teroare, care nu
Rotterdam Blitz () [Corola-website/Science/332452_a_333781]
-
amenințând cu distrugerea prin bombardament a Utrechtului, guvernul olandez a decis să capituleze pentru ca să nu riște distrugerea unui alt oraș. Agențiile occidentale de știri au exagerat evenimentul din motive propagandistice, înfățișând Rotterdam ca pe un oraș distrus fără milă prin bombardamente de teroare, care nu au ținut seama de protejarea vieții civililor, din rândul cărora 30.000 ar fi pierit sub ruine. Numărul victimelor „prinse sub ruine” a fost relativ mic, datorită faptului că mii de civili se refugiaseră deja în
Rotterdam Blitz () [Corola-website/Science/332452_a_333781]
-
30.000 ar fi pierit sub ruine. Numărul victimelor „prinse sub ruine” a fost relativ mic, datorită faptului că mii de civili se refugiaseră deja în cartierele mai sigure ale Rotterdamului sau în alte orașe în timpul primelor patru zile de bombardament . Săptămânalul german "Die Mühle" a afirmat chiar că guvernul olandez poartă vina pentru transformarea Rotterdamului într-o fortăreață, în ciuda tuturor apelurilor la evacuare. Mai mult chiar, ziariștii au afirmat că orașul vechi a fost incendiat de bombe și dispozitive incendiare
Rotterdam Blitz () [Corola-website/Science/332452_a_333781]
-
putut cauza pierderi de vieți omenești, guvernul britanic renunțase în mod voluntar la bombardarea proprietăților particulare din afara zonelor de luptă. Această politică a fost abandonată după 15 mai 1940, la o zi după bombardarea Rotterdamului, când RAF a efectuat un bombardament asupra regiunii Ruhr, vizând fabrici de ulei și ținte industriale civile care participaul la efortul de război german (precum furnalele, ținte ușoare pe timp de noapte). Primul raid în adâncimea teritoriului german a avut loc în noaptea de 15/16
Rotterdam Blitz () [Corola-website/Science/332452_a_333781]