5,404 matches
-
medicina populară era tratată prin: Regim alimentar: mâncăruri grase și nesărate, alimente de "frupt", brânză de vaci, chișleag, cartofi copți, fără sare, lapte dulce, slănină crudă, zer de oaie proaspăt. Ceaiuri din planta culcușul vacii, de faptnic, volbură, tătăneasă, limba boului, lumânărică, nuci verzi, ocheșele, pătlagină, pelin, rostopască, troscot roșu, urzică, vâzdoage. Fierturi și amestecuri de bujor cu lapte dulce, buruieni albe cu lapte dulce, căline cu vin alb, rădăcini de crăpușnic cu lapte dulce, limba boului cu vin alb, flori
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
faptnic, volbură, tătăneasă, limba boului, lumânărică, nuci verzi, ocheșele, pătlagină, pelin, rostopască, troscot roșu, urzică, vâzdoage. Fierturi și amestecuri de bujor cu lapte dulce, buruieni albe cu lapte dulce, căline cu vin alb, rădăcini de crăpușnic cu lapte dulce, limba boului cu vin alb, flori de sunătoare cu untdelemn. Afumări cu câlți de cânepă sau cu pânză de in. Ungeri cu lapte dulce nefiert, cu miere de albine amestecată cu rachiu, cu rășină de brad, seu de oaie, seu de vită
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Se spală zona afectată (mâini, față, piept și picoare (mai ales) cu apă adunată dimineața din foile de scaieți ori se ung cu laptele câinelui. În Moldova, cele mai folosite leacuri constau În ceaiuri de săpunariță, coada șoricelului, rostopască, ochiul boului, buruiană de cui, buruieni albe. Se beau 3 ceșcuțe pe zi, pe stomacul gol, Înainte de mesele principale cu o jumătate de oră. SUGHIȚUL Este produs de contracția subită și violentă a mușchiului diafragm, ca urmare a iritării (excitării) nervului frenic
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
repaus la pat, timp de o oră, Învelit cu plapuma sau cu o pătură groasă, pentru o transpirație abundentă. DURERI DE OASE Băi cu fierturi de coajă de stejar, cu boiejniță (testiculele popii). Ceai de săpunariță, coada șoricelului, rostopască, ochii boului sau buruiană de cui, 3 cești pe zi, dimineața, la prânz și seara. Comprese cu sare iodată, cât se poate de fierbinți. AFECȚINI DERMATOLOGICE TRATAMENTE POPULARE TăieturiRăni Când se tăiau cu coasa, secera, cuțitul etc, țăranii culegeau flori de cicoare
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
din rădăcină de brusture, boz, busuioc, de cimbru de câmp, de vrejuri de fasole, stroh de fân, tătneasă, de iarbă mare, de coajă de lemn dulce, de măturică, de mâzgă de mesteacăn (adunată primăvara), din frunze de nuc, de ochiul boului, din rădăcină și frunze de omag, de orbalță, de părul ciutei, de pelin sau peliniță, din planta Poalele Sântemării, de sunătoare, mușețel, rostopască, crenguțe de salcie, din flori de soc, de sovârv, din scoarță de stejar, din frunze și flori
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cel rău sau cu suc de lămâie, miere de albine, rachiu, untdelemn, tămâie, piper negru, făină de grâu, sfeclă și ridichi. TRATAREA BOLILOR DE NERVI (nebunie etc) Ceaiuri din planta sică, cunoscută și sub numele de garofiță de mare, limba boului, limba peștelui sau cu ceai de mătură de grădină (frunze și flori), de mai multe ori pe zi, În loc de apă. Contra speriatului (tulburare psihică de ordin emotiv), se pune buruiană de speriat pe cărbuni aprinși și se așează bolnavul cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
unt de vacă să pui la cap. La fel, sămânță de molotru să fiarbă și să bea. Când curg lacrimile: năut să pisezi ca făina și cu apă de trandafiri să pui la ochi. Când are omul limbrici: fiere de bou cu miere să amesteci și să pui la buric. Alt leac: corn de cerb să freci cu pila și cu sămânță de in și să fierbi cu apă și să bea pe nemâncate. Pentru limbrici: să bei lapte dulce În
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Pentru trânji: coajă de stejar să ardă și să facă leșie, să bea miercurea și vinerea, pe nemâncate. Face toți trânjii. Tot pentru trânji: să cumpere de 3 bani năut, să numere 41 de grăunțe și să ia fiere de bou, de va fi bărbat, iar pentru femeie, de vacă și să le bage În fiere să șadă 24 de ceasuri și să Înghită dimineața 2, iar seara 1, până se vor sfârși. Fierea să nu fie de taur; pipotă de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
anul II ), la poeziile lui G. Tutoveanu. Mai apar: Cronica artistică - Expoziția de pictură A. 153 Georgescu‐Delahuși; Foița bibliotecii pentru popor, de Virgil Gabrielescu etc. Ziarul are rubrici diferite și bogate: politica din lăuntru, străinătatea, o vorbă pe săptămână, ‐ „Boul se leagă cu funia și omul cu cuvântul” - boli și leacuri, știri mărunte, Petreceri, semnate de Nenea Știetoate - mersul târgului - cu prețurile la zi din piețe și oboare, poșta redacției - uneori semnată de G. Tutoveanu, Calendarul săptămânii, o rubrică „Răsăritul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
centrală consemnează înmormântarea lui G. Tutoveanu. „În jurul sicriului - G. Constandachi, Polidor Tutoveanu, G.G. Ursu, Ion Șușnea, Emilia Milicescu, Ion Istrati și I. Boldici din partea Uniunii Scriitorilor”. Într‐o altă publicație apare o ilustrație cu explicația: „G. Tutoveanu în carul cu boi pe ultimul drum - 20 august 1957.” Ziarul Steagul roșu nr. 819 din 21 august și nr . 820 din 22 august 1957 s‐ a ocupat de toate (a XIII‐ a aniversare a eliberării), nimic despre George Tutoveanu! Deabia la 26 octombrie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
această degradare umană ? Părți ale unei societăți pe care am visat-o perfectă sunt astăzi foarte vizibile: NECREDINȚA ȘI CONCURENȚA ! (MERIDIANUL, An VIII, nr.28 (654), joi, 13 iulie 2006, Editorial) VACA TUNS|... "Ești o vacă", "Ba, tu ești un bou...", "Du te-n...", "Băga-mi-aș...!" vocabular "oficial" al străzii. Pornografii de care nu se mai rușinează nimeni ! V-ați întrebat care e cel mai folosit cuvânt din vocabularul uzual românesc ? într-un soi de clasament cred că "banii", numele
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
stejar, iar nu pe butuc. Butucul este copac tăiat și așezat de-a lungul la o cioată. La pag. 11 se zice: "Să-și înhame caii la tânjale..." câte cuvinte atâtea greșeli. De ce? Pe vremea lui Ștefan cel Mare, numai boii se înjugau la plug, la car și la tânjală. Caii erau numai pentru călărit și pentru trăsuri, iar nu pentru tânjală" (G.T. Kirileanu, Însemnări zilnice. 1906-1960, ediție îngrijită de Constantin Pangrati, Editura Albatros, București, 2004, pp. 262-263). 67 Simona Grigore
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
naturală în realitate" (CLG:87). Concepția formală, nu substanțială asupra limbii exclude orice posibilitate de evocare a substanței pentru a defini semnul; or, noțiunea de arbitrar introduce în mod insidios substanța în momentul în care evaluează natura relației dintre semnificantul /bou/ și semnificatul "bou". După Benveniste, lingvistul genevez s-ar referi implicit la realitate, la lucrul exclus de modelul bipolar; arbitrară nu ar fi decît relația semn/obiect, iar legătura dintre semnificant și semnificat nu ar fi arbitrară, ci necesară. Componentele
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
CLG:87). Concepția formală, nu substanțială asupra limbii exclude orice posibilitate de evocare a substanței pentru a defini semnul; or, noțiunea de arbitrar introduce în mod insidios substanța în momentul în care evaluează natura relației dintre semnificantul /bou/ și semnificatul "bou". După Benveniste, lingvistul genevez s-ar referi implicit la realitate, la lucrul exclus de modelul bipolar; arbitrară nu ar fi decît relația semn/obiect, iar legătura dintre semnificant și semnificat nu ar fi arbitrară, ci necesară. Componentele semnului se află
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de tema nebuniei, deschizând astfel drumul literaturii europene a nebunilor, cu stadiul medieval al nebunului-bufon, după cum opina J. Schmidt în Ulixes comicus: "Ulise și-a pus o tichie (pileus) de măscărici și a înhămat la plug un cal alături de un bou, simulând nebunia, pentru a se eschiva de la război. Motivul nebuniei a transferat figura lui Ulise din planul direct, înalt, în planul comic al parodiei- travesti"118. Alături de acest model apare și figura lui Hercule cel comic. Acesta din urmă s-
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
semnelor zodiacale, ironizând, implicit, credința în astrologie pentru că tonul naratorului este subversiv, el simțindu-se agresat de o asemenea masă care îi stârnește mai degrabă repulsia decât pofta: "Deasupra berbecului era năut cornos, deasupra taurului o bucată de carne de bou, deasupra gemenilor testicule și rinichi, deasupra racului o coroană, deasupra leului o smochină din Africa, deasupra fecioarei o vulvă de scroafă tânără, deasupra balanței un cântar care avea pe un taler o turtă cu brânză și pe celălalt o plăcintă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
sărată și mâncate! Despre această perioadă dificilă a călătoriei ne relatează Pigafetta: ...Mâncam biscuiți, dar nu mai erau biscuiți, ci pulberea lor, amestecată cu grămezi de viermi... și beam apă galbenă putrezită de multe zile. Și mâncam niște piele de bou, cu care era îmbrăcată antena cea mare... piei foarte aspre din pricina soarelui, ploii și vântului. Le lăsam vreme de patru sau cinci zile în mare, apoi le puneam pe jăratec și așa le mâneam, și de asemenea de multe ori
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
ale alcătuirii programului Salonului). Domnul acad. Zub a fost invitat oficial la Salon, ambii fiind prezenți, ca invitați de onoare la multe dintre edițiile acestuia, atât la Iași cât și la Chișinău. Nu știu dacă opera martirilor închisorilor comuniste este „boi cotată”. Ceea ce știu este că a existat o lungă perioadă postdecembristă, când acest gen de literatură documentară, jurnale, memorii, zguduitoare prin conținutul lor, s a aflat pe pri mul loc în topul lecturii publicului adult al Bibliotecii județene și fenomenul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Scumpu a terorizat satul Priponești. Vă prezint doar un singur exemplu din care se poate concluziona contrariul: Vasile Tasie, tatăl lui Ionel Tasie (autorul monografiei comunei n.n.) a făcut un împrumut la o bancă pentru a cumpăra o pereche de boi, un împrumut condiționat. Un delegat din partea băncii, însoțit de primarul Scumpu, vine în control la locuința cetățeanu lui V. Tasie pentru a constata dacă s-a respectat condiția contractului. Îl găsește acasă doar pe copilul de câțiva ani, pe Ionel
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
băncii, însoțit de primarul Scumpu, vine în control la locuința cetățeanu lui V. Tasie pentru a constata dacă s-a respectat condiția contractului. Îl găsește acasă doar pe copilul de câțiva ani, pe Ionel Tasie, care fiind întrebat unde sunt boii, a răspuns cu sinceri tate : „Noi nu avem boi.” Intervine îndată primarul Scumpu, care ar fi putut să-l înfunde pe V. Tasie, care-i era adversar politic (liberal) și-l lămurește pe controlor că V. Tasie are boii l
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
sunt boii, a răspuns cu sinceri tate : „Noi nu avem boi.” Intervine îndată primarul Scumpu, care ar fi putut să-l înfunde pe V. Tasie, care-i era adversar politic (liberal) și-l lămurește pe controlor că V. Tasie are boii l a pă șune, că băiatul e mic și nu știe a explica. Este doar un exemplu care mi se pare edificat or. Firește, scrisoarea mea este o replică la art icol ul în cauză și nu încriminează pe autorul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
bir. Această moșie să fie pentru el, copiii lui, frații lui, nepoții lui, strănepoții lui, până unde ajung e vi ta în șase luni de vară și pentru tot neamul lui neclintit în ve ci. Amin.” Pecetea cu cap de bou purta data de 12 mai 1475 (nu 1503, cum scrie Laurențiu Chiriac). Monografia, de circa 40 de pagini, cuprindea desc rierea fizică a locurilor, întinderea lor, făcea ref erir i la populație - care la 1904 număra 1433 de suflete în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Al. Depărățeanu, nu Mihai Eminescu, pentru că... ultimul va străluci veșnic!... Și o completare bibliografică: C. Solomon a scris și publicat și „Cetățuia din Valea Berheciului”, Buc urești, 1928. Este valea câmpurilor pe care am hălăduit, du când vară de vară boii, vacile și odraslele lor la păscut, cu cărțile de literatură, puține atunci, în trăistuța în care mama îmi strecura boțul de mămăligă cu brânză de la oile pe car e fa milia le proteja cu mare și deosebită grijă. Tata și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pe carele se rezemau drepturile Patriei. Aseminea soartă avu și Marca Țării, înc ât de la bourul, ce odinioară pășcea între flamurile legioanel or, rămasă de paza coloniilor romane în Dacia, astă Marcă ajunsă a fi reprezentată, prin un cap de bou dumesnic. Nu vom vorbi despre toate fazele prin care astă Marcă petrecu, până ce ajunsă a fi însoțită de soarele și de luna, din epoca turco fanariotă, însemnând încă și nările boului, î n verigă cătușită. Uricile și dresurile cele mai
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Marcă ajunsă a fi reprezentată, prin un cap de bou dumesnic. Nu vom vorbi despre toate fazele prin care astă Marcă petrecu, până ce ajunsă a fi însoțită de soarele și de luna, din epoca turco fanariotă, însemnând încă și nările boului, î n verigă cătușită. Uricile și dresurile cele mai vechi, ale lui Bogdan al doilea 1373, Iuga 1400, Alecsandru 1402 și a lui Ștefan al cincilea 1458, poartă în sigiliul lor capul bărbos al bour ului, cu stea între coarne
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]