3,579 matches
-
tuturor negustorilor patentați pe cele trei categorii sau trepte ale plății datoriilor, cu proprietate în acel oraș, dar și staroștilor „deosebitelor corporații". Era perioada în care negustorii și meșteșugarii dispuneau de un sistem de organizare profesională, ei erau organizați în bresle, apoi în corporații, care aveau un accentuat rol fiscal și depindeau de autoritățile orășenești. Acestea erau accesibile oricăror meserii și meșteri, cu condiția ca aceștia să-și plătească patenta. Pentru că corporațiile se înființau pe baza aprobării primite de la Eforia orașului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a exista studii specializate, iar dezbaterea pe această temă a continuat în deceniile următoare. La sfârșitul Războiului civil, a fost creată Școala Oficială de Jurnalism, care a fost unul dintre instrumentele prin care regimul franchist a controlat accesul la această breaslă (Jose Maria La Porte Fernandez- Alfaro, op. cit., p. 83). 205 J.J. Sanchez Aranda, C. Barrera, Historia del periodismo espanol. Desde sus origenes hasta 1975, Eunsa, Pamplona, 1992, p. 330. 206 Ibidem, p. 331. 207 P. Gomez Aparicio, op. cit., p. 371
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
statul este chemat săl joace în modelarea parcursului cetățenilor săi. Modernizarea este definită, în toate spațiile care urmează paradigma revoluționară de la 1789, de eliminarea progresivă a cercurilor și spațiilor de organizare socială care intermediau între stat și cetățean. Odată cu decăderea breslelor, parohiilor și corporațiilor, odată cu impunerea hegemoniei administrației centrale, individul este izolat în fața mașinăriei care controlează autocratic mersul întregii societăți. Suveranitatea statului se traduce prin mandatarea unei elite de a trasa drumul către viitor, fără ca individul sau comunitatea să poată interveni
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
la forțele vii ale trecutului ca la un bazin din care se regenerează ființa națională. Eminescu reinven tează tradiția, spre a oferi gândirii conservatoare occidentale, de la care se revendică, un corespondent în mediul românesc. Imaginea Evului Mediu policentric, dominat de bresle și de solidaritate comunitară, îl obsedează pe scriitor. Îndepărtarea de tradiție, ins tigată de liberalii radicali, este păcatul originar al unei politici care încetează să mai fie evolutiv organică, spre a deveni revoluționară și anistorică. Mutatismutandis, Eminescu vede, asemenea lui
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
cu o întreagă linie europeană, a cărei întruchipare locală sunt „roșii“ munteni. Ei bine, lumea la crezut și orice reformă în sensul său rupea bucăți câte unul din elementele vieții naționale: azi, prerogativele politice ale proprietății istorice, mâni, biserica, poimâni, breslele, până ce toată combinarea lor organică, datorită veacurilor, sau prefăcut întro grămadă de indivizi fără nici un fel de legături între ei decât acelea ale unui interes momentan. Dar o grămadă de indivizi nu e popor, precum o movilă de frunze și
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
centralizat și atomizant tinde să le elimine. Intenția lui Carp, în linie conservatoare, este de a reda individul unui cerc comunitar de care el aparține tradițional. Ca și Eminescu, dar de pe un alt versant, pragmatic și nepasional, Carp evocă imaginea breslelor și pro pune, ca structuri intermediare între stat și cetățean, acele corporații destinate să încurajeze identitatea burgheză. Am propus, zicea criticând dsa, reînființarea corporațiunilor. Oare de acele corporațiuni închise din Evul Mediu este vorba? Desigur că nu. În intențiunile noastre
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
este o pledoarie pentru pluralism și pentru onestitate. Cartea, chiar dacă traducerile, pe alocuri, mai lasă de dorit și deși sistemul de trimiteri în note nu cunoaște „op.cit.” sau „ibidem”, este un semn îmbucurător că un număr de tineri intră în breaslă cu o deplină deschidere spre alte orizonturi. Generația care i-a precedat, formată din cei dintâi absolvenți ai Universității românești după 1989, n-a găsit încă o platformă comună spre a se manifesta solidar. Andrei Pippidi LUMINIȚA MACHEDON, ERNIE SCOFFHAM
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
după cât s-a văzut, reușește să ofere câteva posibile soluții, dacă nu chiar și un program de reformă. Așa încât autorul identifică și principalele direcții de îmbunătățire a situației. Pe primul loc se situează dezvoltarea „filonului critic” și încurajarea autoreflecției, comună breslei (p. 47). Recenziile critice „nu trebuie în nici un caz să fie o simplă prezentare de carte, ci o discuție critică care să reliefeze atât meritele cât și scăderile lucrării respective, și care să ridice totodată nivelul abordării astfel încât să poată
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
respectivă contribuie sau nu la cunoașterea istorică în general” (p. 51). încurajarea criticii este, în opinia autorului, nu numai un efort individual, ci și o încurajare a formelor instituționalizate de dezbatere profesională prin concentrarea asupra canalelor de comunicare din interiorul breslei istoricilor (pp. 47-49). Sunt necesare serii de dezbateri publice începând de la firul ierbii, adică de la producția istoriografică deja existentă (p. 50). Cât privește dialogul interdisciplinar (p. 55), dezvoltarea capacității de integrare precum și de dialog și de comunicare a istoricilor în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fenomene și procese istorice” (p. 72). Mai mult, „controlul de calitate al productelor istoriografice” trebuie menținut cu ajutorul unui „comitet de disciplină care să fie capabil să judece cu discernământ diversele situații concrete și să adopte măsuri care să consolideze coerența breslei istoricilor” (p. 99). Sunt importante „instituirea și respectarea unui set minimal de reguli deontologice în interiorul profesiei” pentru „sporirea coerenței corpului profesional al istoricilor” (pp. 90-01). Autorul prevede chiar controlul „accesului în rândurile practicanților meseriei de istoric” și îngrădirea „inflației posesorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
universitară normală. Cu referire la lipsa criticii, adică lipsa unei critici între colegi (a nu se înțelege colegială), între egali, cum bine remarcă Bogdan Murgescu, această critică lipsește și este considerată „un atac la persoană, ceea ce viciază climatul din interiorul breslei” (p. 50). Trei motive par a fi cauza acestei preponderente atitudini necritice. în primul rând, este vorba despre lipsa argumentelor istoriografice, și de aici lipsa criteriilor de evaluare a unui text istoriografic. Cel mai adesea, argumentația istoricilor ia forma unei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
vă exprimați. D.P. Sincer vă spun, vreau să am un public... A.V. Cine nu vrea? D.P. Nu, cel puțin în lumea artei, se afirmă că publicul larg ar trebui să nu aibă o importanță atât de mare, ce spune breasla ar trebui să fie hotărâtor. Personal, totdeauna am vrut să am un public. Nu știu, la începuturile activității mele, încă nu pot să-i spun carieră, e posibil să fi făcut compromisuri, tocmai pentru a-l atrage. Sunt fel de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Publicul se formează în aceste locuri, în țările civilizate. Am văzut la Paris, la centrul "Pompidou", copii de grădiniță duși de educatoare să vadă expoziții conceptuale, expoziții de artă contemporană, foarte greu de înțeles inclusiv de o mare parte a breslei artiștilor, darămite de niște copii... Sunt la aceste muzee, la aceste centre de artă contemporană, niște personaje care știu să le vorbească copiilor pe limba lor. Acești copii, mergând anual la asemenea manifestări, când termină liceul reprezintă deja un public
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
totuși, accesibil. Cum ați reușit să împăcați discursul de specialitate cu discursul pentru publicul cu o cultură medie? D.H. Eu am un anume dispreț pentru afișarea calității de specialitate. Și nu numai eu. John Ruskin și alți mari reprezentanți ai breslei noastre trăiau același dispreț. Nu trebuie să te arăți niciodată aferat de prestigiile specializării, trebuie să intri de la început pe tărâmul unei comunicări, a unei planeități, dacă se poate spune, de nivele cu privitorul. Chiar dacă pot să-i rămână niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
precum s-au arătat, atunci când nu le-au convenit evaluările mele, Ion Simuț, Ștefan Agopian, Lucian Dan Teodorovici sau Marius Ianuș. Nume de autori realmente importanți, pe care mă bucur să le mai citez o dată. Spre rușinarea unor colegi de breaslă (X, Y, Z); și întru satisfacerea curiozității avide a cititorilor curajoși de pe forumuri. SECRETUL ADRIANEI Adriana BABEȚI Trompetele de făină Nici nu mi s-a stins bine săptămâna trecută chiotul stârnit de spectacolul ca-n basme dat de Filarmonica Banatul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
adică asocieri de meșteșugari, cu aceiași meserie, care realizau o politică comună în raport cu autoritățile și cu partenerii comerciali interni și externi. ,,Corporațiile funcționau după norme precise, respectate cu cea mai mare strictețe, disciplina era severă, iar condițiile de admitere în breaslă erau amănunțit reglementate"168. Corporațiile stabileau condițiile de lucru, condițiile de admitere în breaslă, nivelul salariului. De asemenea în epocă nimeni nu desfășura activitate meșteșugărească sau comercială liberă. Totul se afla sub controlul statului prin intermediul acestor forme de asociere. Din
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și cu partenerii comerciali interni și externi. ,,Corporațiile funcționau după norme precise, respectate cu cea mai mare strictețe, disciplina era severă, iar condițiile de admitere în breaslă erau amănunțit reglementate"168. Corporațiile stabileau condițiile de lucru, condițiile de admitere în breaslă, nivelul salariului. De asemenea în epocă nimeni nu desfășura activitate meșteșugărească sau comercială liberă. Totul se afla sub controlul statului prin intermediul acestor forme de asociere. Din acest punct de vedere nu putem spune că Imperiul Bizantin poate fi caracterizat drept
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
zona proximă geografică, anunță o comuniune de interese, o conștiință comună, baza viitoarelor națiuni. Capitalismul este o lume a orașelor 27 și pentru că însăși Reforma se va produce sub influența prinților, stăpânitori ai orașelor. Această perioadă este și una a breslelor, a micilor ateliere și a începuturilor producției de fabrică. Și după cum nimic nu se naște cu ușurință, nici apariția micii industrii nu a fost un proces calm, lipsit de asperități. Obstacolele despre care vorbim sunt: prejudecățile populare, regulile și cutumele
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
muncitorilor. (...) Prin colonizarea noilor țări descoperite, lupta comercială dintre națiuni a fost din nou alimentată și în consecință a luat amploare mai mare și a devenit mai înverșunată. Extinderea comerțului și a manufacturii a grăbit acumularea capitalului mobil, pe când în bresle, care nu au primit nici un stimulent pentru sporirea producției, capitalul natural a rămas stabil sau chiar diminuat. Comerțul și manufactura au creat marea burghezie, iar în bresle s-a concentrat mica burghezie care acum nu mai domina în orașe ca
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
înverșunată. Extinderea comerțului și a manufacturii a grăbit acumularea capitalului mobil, pe când în bresle, care nu au primit nici un stimulent pentru sporirea producției, capitalul natural a rămas stabil sau chiar diminuat. Comerțul și manufactura au creat marea burghezie, iar în bresle s-a concentrat mica burghezie care acum nu mai domina în orașe ca înainte, ci dimpotrivă trebuia să se supună dominației noilor negustori și manufacturieri". Karl Marx, Friedrich Engels, Ideologia germană, ESPLP, București, 1956, p. 55. 1 Claude Lévi-Strauss, Rasă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Sper din tot sufletul că se vor întoarce în țară premiații, pe care nu-i cunosc, de altfel - vorbesc în termeni cât se poate de generali. Odată întorși, îi va mâna din urmă, în primul rând, nemulțumirea față de statutul propriei bresle. Fiți nemiloși, dar, în același timp, judecători drepți! Vă mulțumesc foarte mult și mă bucur că sunt alături de dumneavoastră în această seară! 3 octombrie 2006, Ministerul Afacerilor Externe, Sala Gafencu Conferința ministerială a Francofonieitc "Conferința ministerială a Francofoniei" Domnule secretar
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
pe președinte cu un rol majoritar, îl implică pe primul-ministru, pe colegii mei de Cabinet, în egală măsură parlamentul, acolo unde adresează diplomație parlamentară și, cu voia dumneavoastră, ultimul de pe listă... Dana Deac: Într-un interviu acordat colegei noastre de breaslă, Andrei Pleșu spunea că de multe ori i s-au înmuiat genunchii la Cotroceni, pentru că președintele făcea niște remarci mai puțin diplomate cel puțin în fața reprezentanților Uniunii Europene. Dumneavoastră ați trecut prin astfel de stări cu președintele, care are uneori
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
vecinătăți brutală. Cătălin Avramescu: Și, social, ei simt apartenența la mahala. Mihai-Răzvan Ungureanu: Evident, e și o socializare... e patronimicul, și locația funcționează identitar. Cătălin Avramescu: Au o biserică separată, din câte știu, mahalalele. Mihai-Răzvan Ungureanu: Da, sigur, și în funcție de bresle, și de locație. Constanța Ghițulescu: Fiecare are biserica și cârciuma de obicei alăturate. Interesant este atunci când procesul se judecă între două mahalale, când soții sunt din mahalale diferite și observăm cum solidaritățile se concentrează acolo unde se află fiecare dintre
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
pur și simplu intră în aceste reglementări. Mihai-Răzvan Ungureanu: Evident. Și nici nu există în cazul acesta țintă. Vreau să vă spun un lucru. Merg la un exemplu care mie îmi este aproape pentru că numele cu pricina face parte din breasla istoricilor. E vorba de profesorul Maior, care a fost ministru al Învățământului, fost senator al PSD. Stelian Tănase: Este în Canada acum. Mihai-Răzvan Ungureanu: Este ambasador în Canada. Termenul de ședere acolo se apropie de sfârșit chiar în lunile ce
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
o dârză și controlată introspecție, un soi de hărnicie interioară, discretă și echilibrată, în același timp covârșitor autentică și eficientă. Nu luăm aici în considerare acele cazuri atipice, sforăitoare și slugarnice, oneroase și ipocrite, cazuri nesemnificative, de altfel, pe care breasla le-a ignorat și izolat, și de care s-a delimitat cu abilitate și decență). Instrumentiști, dirijori, compozitori, cu antenele deschise permanent, dar și cu disponibilități native incontestabile, au iscat idei și au inventat tehnologii de o pronunțată originalitate și
O remarcă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12523_a_13848]