2,949 matches
-
-ți imaginezi ce va fi fost cândva Plătăreștiul. Înfipt în coasta fostei așezări monahale, celebrul spital de nebuni se învecinează trist, sporind sentimentul de paragină, de abandon, de durere mocnită. Fostele chilii sunt în ruină. Curtea rotundă și năpădită de buruieni pare un osuar de ziduri mucegăite, din mijlocul cărora se ridică spre cer, miraculos, plină de lumină si culori, biserica recent restaurată, fără nici un adaos sau ciuntire - întocmai cum a fost ea ctitorită de Matei Basarab.”" Prin decizia Sfântului Sinod
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
lui Ilarian Pușcoci. Deoarece nu li s-a permis să construiască pe terenul de 3000 metri pătrați din centrul capitalei, cei doi proprietari au lăsat clădirea monument istoric în paragină. Casa a început să se degradeze: curtea este năpădită de buruieni, geamurile sunt sparte, plafonul a căzut pe mai mult de jumătate din suprafața construită, mobilierul vechi a fost pus pe foc de vagabonzii care s-au adăpostit aici. Reprezentanții Ministerului Culturii au încercat încă din 2001 să ia legătura cu
Casa Miclescu () [Corola-website/Science/330140_a_331469]
-
securitate. Numeroase trasee foloseau curbele de nivel. Drumurile se lărgeau în viraje pentru a se permite căruțelor să cotească mai ușor. După ce au fost făcute măsurătorile, topografii marcau traseul cu jaloane. Pentru a termina pregătirile traseului se curăța terenul de buruieni, de copaci și de arbuști. De la publicarea în 1622, a cărții lui Nicolas Bergier, "Histoire des grands chemins de l'Empire romain", în care a fost formulată, pentru prima dată, ipoteza unei construcții în trei straturi a drumurilor romane, idee
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
întunecată, cu dungi albe și negre pe lateralele gâtului, spinarea cenușie cu brun, pieptul roz-violaceu, abdomenul alburiu, coada neagră pe mijloc, terminată cu un chenar lat, alb. Este asemănătoare cu porumbelul, dar mai mică. Se hrănește cu grăunțe, cereale, diverse buruieni, înghit și pietricele pentru ușurarea digestiei. Cuibărește în păduri, plantații, arbuști. Toamna migrează în Africa centrală. Este mult apreciată de vânători. Cuibărește în România și Republica Moldova, dar pleacă în sezonul rece. E simbolul fidelității în amor. Ambele sexe sunt identice
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
cereale. Ies după hrană și apă la ore destul de regulate. Hrana de bază al turturelei este constituită din semințe de tot felul (care reprezintă aproximativ 95% din hrana lor), mai ales din semințele diferitelor specii de fumărițe ("Fumaria" spp.), altor buruieni, care cresc în câmpuri cultivate și pârloage. Pasăre preferă să ia semințele care se coc pe plantă, mai degrabă decât să le ciugulească de pe sol. Acest mod de a colecta semințele de pe plantele vii determină turturica să se întoarcă în
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
plavia (insula plutitoare) Nada Florilor, ascunsă în stufăriile din bălțile Șoldăneștilor, unde se adunau zilnic moș Hau (fanaragiul orașului), moș Spânu (un grec fugit de prigoana turcilor și pripășit aici cu zece ani în urmă) și lelea Ileana (cunoscătoare a buruienilor de leac și a descântecelor). Acolo a învățat tainele pescuitului, dar ucenicia sa a fost întreruptă odată cu începerea școlii, iar ostrovul de odinioară nu a mai fost regăsit peste ani. Sadoveanu prezintă câteva expediții la pescuit: o partidă de pescuit
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
rarități floristice, dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" din 21 mai 1992) sau endemice pentru această zonă. Specii din floră spontană a sitului: vulturica ("Hieracium rotundatum"), unghia păsării ("Violă dacica"), cupa-vacii ("Linnaea borealis"), urechea iepurelui ("Bupleurum longifolium"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), ghințura punctata ("Gențiana punctata"), crețușca ("Filipendula ulmaria"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), lalea pestrița ("Fritillaria meleagris"), mălaiul cucului ("Luzula pallescens"), mierluța ("Minuartia verna"), poroinic ("Orchis ustulata
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
Salvia pratensis"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea"), glodurariță ("Leuzea altaica"), pătlăgină ("Plantago schwarzenbergiana"), micsandră ("Erysimum officinalis"), ceapa ciorii ("Gagea villosa"), amăreala siberiană ("Polygala sibirica"), măcriș de stepă ("Rumex tuberosus"), gălbinare ("Serratula radiata"), iarba „Sfintei Mării” ("Hierochloë repens"), sfeclă sălbatică ("Beta trigyna"), buruiana vântului ("Seseli campestre"), rogoz ("Carex secalina"). Flora lemnoasă are în componență arbusti cu specii de migdal pitic ("Amygdalus nana") și prunus ("Prunus tenella"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
șuierături puternice și se retrag în galerii. Sunt animale puțin sprintene, greoaie, cu sărituri scurte. În timpul mersului îndepărtează membrele, lăsând impresia că se clatină. Trăiesc în colonii sau sunt solitare. Hibernează în sezonul rece. Hrana este de natură vegetală, graminee, buruieni, rădăcini nu numai în stare verde, ci și uscată. Ocazional consumă și insecte. Își aleg loc pentru galerii aproape de sursa de hrană pentru ca la nevoie să se poată refugia în adăpostul său. Dușmanii cei mai mari sunt acvila de munte
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
brândușa de munte ("Crocus heuffelianus"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), iedera ("Hedera helix"), orhidee ("Orchis purpurea"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), somnoroasa ("Cerinthe minor"), sor-cu-frate ("Melampyrum bihariense"), stupinița ("Platanthera bifolia"), gușa porumbelului ("Silene vulgaris"), lumânărica pământului ("Gențiana asclepiadea"), gențiana ("Gențiana ciliata"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), rogoz nutant ("Carex pendula"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, muzee, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
mai multe specii protejate; dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: clopoțel dobrogean ("Campanula romanica"), buruiana cu cinci degete ("Potentilla emilii-popii") și sisinei ("Pulsatilla grandis"), coada șoricelului ("Achillea leptophylla"), hajmă păsărească ("Allium flavum ssp. tauricum"), vătămătoare ("Anthyllis vulneraria ssp. boissieri"), coșaci pubiflori ("Astragalus pubiflorus"), scai ("Centaurea gracilenta"), drob ("Chamaecytisus lindemannii"), brândușe ("Colchicum fominii, Colchicum triphyllum, Crocus
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
pentru numele „Morella”. Acesta este numele de Venerabilei Mame Juliana Morell (1595-1653), care a fost cea de-a patra Grație și a zecea Muză într-un poem al poetului Lope de Vega. „Morel” este numele englezesc al umbrei nopții, o buruiană otrăvitoare asemănătoare cu cea din care provine alcaloidul belladonna. Exista pe atunci la Presburg (în prezent Bratislava) o casă renumită pentru magia neagră în care se spune că Morella și-a primit educația. Poe include tema soției muribunde sau moarte
Morella (povestire) () [Corola-website/Science/334274_a_335603]
-
stufăriile din bălțile Șoldăneștilor, unde se adunau zilnic un băiat mai mare pe nume Culai, moș Hau (fanaragiul orașului), moș Spânu (un grec fugit de prigoana turcilor și pripășit aici cu zece ani în urmă) și lelea Ileana (cunoscătoare a buruienilor de leac și a descântecelor). După preluarea puterii de către sistemul comunist, Sadoveanu a sprijinit noile autorități, trecând de la propria versiune de realism la doctrina comunistă a realismului socialist. În 1948, după abdicarea Regelui Mihai și instalarea regimului comunist la putere
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
prestigiului USAMV, Cluj-Napoca. Este membru al Societății Naționale de Entomologie Teoretică și Aplicată din România. al Societății de Lepidopterologie Română, al Societății Naționale de Protecția Plantelor, al Societății Specialiștilor în Biologie. Este și membru al Societății Europene de cercetări privind buruienile (EWRS).
Teodosie Perju () [Corola-website/Science/332707_a_334036]
-
dezvoltare epifitotică datorită lipsei condițiilor favorabile pentru dezvoltarea agentului patogen - umiditatea înaltă și temperatura scăzută a aerului în timpul vegetației. Ciuperca" Phytophthora "infestans, din clasa Oomycetes, ordinul Peronosporales, familia Phytophthoraceae, specie oligofagă, poate ataca cartofii, tomatele, vinetele și multe specii de buruieni solanacee. Miceliul ciupercii este neseptat, trăiește în spațiul intercelular, se hrănește prin haustori, uneori miceliul pătrunde în celulele plantei parazitate. Fructificația asexuată are aspectul unui puf alb pe partea inferioară a frunzei și este constituită din conidiofori subțiri, hialini, cu
Phytophthora infestans () [Corola-website/Science/333688_a_335017]
-
am zărit o porțiune din corpul unui șarpe rău mare lunecând pe lângă mine și, spre uimirea mea, mărturisesc că am fost atacat de șarpe. Era un exemplar deosebit de voluminos, de circa 2 m, cu capul mare și se ridicase deasupra buruienilor, în fața mea, cu gura larg deschisă, șuierând puternic și lovind în direcția pieptului meu. Atacul s-a repetat de două-trei ori, apoi șarpele a dispărut în desiș. Chiar pentru un om obișnuit cu șerpii și conștient de caracterul inofensiv al
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
află mormântul lui Richard și a inventat povestea, crezând că acesta lipsește. Dacă Speed ar fi mers pe proprietatea lui Herrick, sigur ar fi văzut stâlpul comemorativ și grădinile, în schimb el scriind că locul era „plin de urzici și buruieni” și că nu există nici urmă de mormântul lui Richard. Harta Leicesterului desenată de Speed, arată Greyfriars în mod incorect acolo unde se aflase înainte Blackfriars, ceea ce sugerează că Speed a căutat mormântul într-un loc greșit. A mai apărut
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
asfaltați stradă, să le trageți curentul sau apă... Se vor satura să fie amendați de poliție că nu au unde parcă... Se vor satura de tot acest « gri' , de praf, de noroaie, de mizerie, de întuneric noaptea pe stradă, de buruieni crescute din pavaje, de modul cum sunt ascultați și ajutați de autoritățile locale. Se vor satura de plimbări prin Cetate cu burțile goale și pantofii plini cu noroiul din fața casei pentru care plătesc impozite fără să crâcnească. Iar când acest
Mircea Trifu, reacție după ce PNL Alba l-a contestat că a început campania electorală înainte de termen by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103046_a_104338]
-
nocturne ascunse prin pădurile întunecate, neumblate de om, potrivit crestinortodox.ro. SÂNZIENELE (DRĂGAICA). Legendele spun că Sânzienele sunt niște fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii. Ele se prind în horă și "dau puteri" deosebite florilor și buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune la toate bolile. În popor se crede că în noaptea Sânzienelor zânele zboară prin aer sau umblă pe pământ. Ele cântă și împart rod holdelor, femeilor căsătorite, înmulțesc păsările și animalele, tămăduiesc bolnavii, apară
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Cum se răzbună SÂNZIENELE pe cei care nu țin sărbătoarea de 24 iunie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101974_a_103266]
-
totalitar, entuziast și incendiar. Progresistul te duce spectaculos, cu surle, trâmbițe și focuri de artificii, prin tărâmuri pustiite spre construcții nerealizabile; conservatorul te însoțește agale prin grădina cunoscută a copilăriei, din care mai smulge din timp în timp câte o buruiană crescută prea mare." Adrian Papahagi s-a născut la Cluj, în 1976. Este conferențiar la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai”. Medievist, doctor în filologie la Universitatea Paris IV-Sorbonne (2006), a fost elev străin al École Normale Supérieure și bursier
Adrian Papahagi, ”Creștinismul în cetate. Manual de supraviețuire” by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/101031_a_102323]
-
astfel: stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica"), sisinei ("Pulsatilla patens"), hajmă păsăreasca ("Allium flavum"), coada-vulpii ("Alopecurus pratensis"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), pâștița ("Anemone nemorosa"), floare-de-perină ("Anthemis tinctoria"), pelin alb de munte ("Artemisia campestris"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), căpșuniță roșie ("Cephalanthera rubra"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), cornut de munte ("Cerastium arvense"), o specie ("Conringia austriacă") din familia Brassicaceae, golomăț ("Dactylis glomerata"), frăsinel ("Dictamnus albuș"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), orhidee (din speciile "Epipactis microphylla" și"Spiranthes spiralis"), crețușca ("Filipendula ulmaria"), lalea pestrița ("Fritillaria orientalis
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
ecosisteme și agricultură. Potrivit specialiștilor, în aceste condiții, este absolut necesară adoptarea și implementarea unor politici agricole sustenabile. Dezvoltarea agriculturii, efect de bumerang Experții de la Syngenta spun că este nevoie de tehnologii și soluții moderne pentru combaterea dăunătorilor, bolilor și buruienilor, mai ales în contextul în care presiunea factorilor climatici asupra ecosistemelor agricole este tot mai mare. Pentru a rămâne competitivi pe piață, fermierii români trebuie să apeleze la ultimele tehnologii și soluții. Asta mai cu seamă că necesarul de hrană
Pericol IMINENT pentru agricultura din România. Cum ne săpăm singuri groapa by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103955_a_105247]
-
Sf. Neculai-nou. Aici și-a făcut el casă, cu femeia lui Safta și fecioru-su Ghiorghe. Casa și-a-ngrădit-o cu cioate de copaci și pe lângă celelalte ale gospodăriei, și-a făcut și-o prisacă, fiindcă erau flori multe de tei și de buruiană avrămeasă care le place albinelor. Împrejurul casei lui Avram tot și-au făcut gospodării, feciori, gineri și argați de-ai lui și tot s-au înmulțit casele până s-a făcut sat de-a binelea. Deacolea au făcut cu toții o
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
înmulțit casele până s-a făcut sat de-a binelea. Deacolea au făcut cu toții o bisericuță de lemn, cu hramul Sf. Neculai, căreia i se zicea și „biserica lui Avram”. Satul Avrămești își trage numele de la Avram Huiban și de la buruiana „avrămeasa”. Gheorghe Huiban s-a însurat cu Irina de la Neamț și tată-su i-a dat zestre Dealul-Merilor, întemeind un sat numindu-l Mărășești, după porecla „Mărăscu” care o purta Gheorghe, din pricină c-avea mere multe.
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]