26,421 matches
-
prin unitatea de suprafață un strat omogen, cu grosimea de un metru, din cadrul unui element de construcție plan, când diferența dintre presiunile vaporilor pe cele două suprafețe ale stratului este egală cu unitatea; Pompă de căldură - echipament care preia căldura dintr-un mediu la o anumită temperatură mai scăzută și o transferă unui mediu la o temperatură mai ridicată; poate funcționa în regim de încălzire (când furnizează căldură) sau în regim de răcire (în cazul pompelor reversibile); Punct de rouă
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
ale stratului este egală cu unitatea; Pompă de căldură - echipament care preia căldura dintr-un mediu la o anumită temperatură mai scăzută și o transferă unui mediu la o temperatură mai ridicată; poate funcționa în regim de încălzire (când furnizează căldură) sau în regim de răcire (în cazul pompelor reversibile); Punct de rouă - este un indicator care determină temperatura de răcire a aerului înconjurător la care vaporii de apă pe care îi conține începe să se condenseze și formează roua, temperatura
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
de lumină vizibilă, infraroșie și ultravioletă; radiația solară care atinge solul are o frecvență cuprinsă între intervalele de 0.4 μm și 0.7 μm, fiind un tip de radiație detectabil de ochiul uman, cunoscută drept banda de lumină vizibilă; Recuperator de căldură - sistem care are rolul de a evacua aerul viciat dintr-o încăpere, de a introduce aer proaspăt, de a filtra aerul proaspăt introdus și de a realiza transferul de energie termică între cele două schimburi de aer. Rezistență termică R
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
aer proaspăt, de a filtra aerul proaspăt introdus și de a realiza transferul de energie termică între cele două schimburi de aer. Rezistență termică R (C 107-3) - diferența de temperatură raportată la densitatea fluxului termic, în regim staționar; Schimbător de căldură sol-aer - denumit și puț-canadian este un sistem de utilizare a căldurii pământului pentru încălzirea/răcirea aerului introdus în clădire; Sistem de climatizare - combinație a componentelor necesare asigurării unei forme de tratare a aerului interior, prin care temperatura este controlată sau poate
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
realiza transferul de energie termică între cele două schimburi de aer. Rezistență termică R (C 107-3) - diferența de temperatură raportată la densitatea fluxului termic, în regim staționar; Schimbător de căldură sol-aer - denumit și puț-canadian este un sistem de utilizare a căldurii pământului pentru încălzirea/răcirea aerului introdus în clădire; Sistem de climatizare - combinație a componentelor necesare asigurării unei forme de tratare a aerului interior, prin care temperatura este controlată sau poate fi coborâtă. Prin climatizare se poate realiza și controlul umidității și
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
cu valoare istorică și arhitecturală presupune buna cunoașterea a factorilor care definesc confortul în ansamblu și care pot fi grupați în factori higrotermici - temperatură și umiditate - necesari în menținerea echilibrului dintre organismul uman și mediul înconjurător, respectiv de schimbul de căldură între om și mediu. Evaluarea parametrilor de confort interior ia în calcul coeficientul de permeabilitate la vapori al materialelor de construcție, respectiv fluxul de vapori raportat la coeficientul de difuzie a vaporilor de apă. Acest coeficient determină transferul prin elementele
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
3 parametri termodinamici ai materialelor de construcție: conductivitatea termică (măsurată în W/(mK), densitatea (măsurată în kg /m3) și capacitatea termică (măsurată în J/(kg deg). Conductivitatea termică este o mărimea fizică care definește capacitatea unui material de a transmite căldura prin conducție termică, în momentul în care este expus unei diferențe de temperatură. Este determinată de porozitatea și densitatea specifică, fiind relevantă la compunerea termosistemului, în selecția materialelor pentru realizarea izolației termice a clădirilor. Ca principiu de funcționare, cu cât
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
No Significant Harm (DNSH),pe care se bazează proiectul PNRR. Pentru a menține concentrațiile de radon în condiții optime, recomandăm următoarele: ● izolarea accesului și micșorarea zonelor de transfer; ● utilizarea unui sistem de ventilație mecanică sau unui sistem cu recuperare de căldură; ● izolarea pardoselii și a pereților cu folii protectoare pentru minimizarea transferului; ● etanșeizarea și/sau refacerea podelei; ● menținerea presiunii negative sub clădire prin sistem de depresurizare; Fondarea unor laboratoare de cercetare pentru studierea eficienței energetice, focusat atât de analizarea prin tehnici de
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
natural, deșeuri, biomasă (lemne de foc), biomasă (brichete/peleți), energie electrică din SEN, termoficare (cogenerare), energie termică produsă cu panouri termice solare, energie electrică produsă cu panouri fotovoltaice, energie termică pentru răcire și energie termică pentru încălzire furnizată de pompe de căldură alimentate electric, fiecare cu factori diferiți de conversie a energiei finale în energie primară. Pentru o mai bună înțelegere a cerințelor minime pentru calculul energetic se vor respecta prevederile Ordinului nr. 2641/2017 privind modificarea și completarea reglementării tehnice „Metodologie de
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
prin uscare vară, gradul real de umezire a materialelor din zona de condensare; ● calitatea aerului interior din clădire: conținutul de agenți nocivi pe unitatea de volum, numărul necesar de schimburi orare de aer al volumului încălzit; ● protecția mediului: cantitatea de căldură necesară încălzirii, noxele eliminate în atmosferă prin producerea energiei, materialele utilizate și reutilizate (cu accent pe utilizarea materialelor ecologice și naturale etc; Se recomandă integrarea unui studiu higrotermic, aplicat pe problematică clădirilor cu valoare istorică și arhitecturală, în documentația tehnică
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
de investigare de către proiectant/expert pe specialitatea rezistență mecanică și stabilitate și de către inginerul/expertul pe instalații termice. Tema va urmări atât obținerea parametrilor fizico-mecanici ai terenului, cât și caracterul pânzelor freatice întâlnire pentru a putea evalua eficiența pompelor de căldura apă-apă sau sol-apă. În contextul lucrărilor de eficiență energetică, studiul geotehnic are rolul de a investiga adaptabilitatea terenului la soluții alternative de încălzire precum pompa de căldură sau la diferitele tipuri de energie (ex: geotermală). Stabilirea și tipul forajelor
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
și caracterul pânzelor freatice întâlnire pentru a putea evalua eficiența pompelor de căldura apă-apă sau sol-apă. În contextul lucrărilor de eficiență energetică, studiul geotehnic are rolul de a investiga adaptabilitatea terenului la soluții alternative de încălzire precum pompa de căldură sau la diferitele tipuri de energie (ex: geotermală). Stabilirea și tipul forajelor se realizează în cadrul temei de proiectare pentru studiul geotehnic, realizat de colectivul de elaborare al proiectului de eficiență energetică și vizează analiza stratificată a tipului și caracteristicile
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
Tema de proiectare. Activitatea de expertizare si auditare are drept scop: ● stabilirea caracteristicilor termotehnice reale ale componentelor clădirii și identificarea instalațiilor termice aferente și a performanței acestora; ● determinarea performanțelor energetice ale clădirii (consumuri anuale); ● determinarea consumurilor anuale de energie pentru căldură, prepararea apei de consum, iluminat; ● determinarea cantității anuale de CO2 echivalent emis și a consumului total de energie primară; ● elaborarea certificatului de performanță energetică a clădirii și notarea energetică; ● identificarea de măsuri recomandate de creștere a performanței energetice, pe elemente
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
emis și a consumului total de energie primară; ● elaborarea certificatului de performanță energetică a clădirii și notarea energetică; ● identificarea de măsuri recomandate de creștere a performanței energetice, pe elemente constructive; ● identificarea de măsuri de monitorizare și evaluare a consumurile de căldură; ● analiza eficienței economice a lucrărilor de intervenție propuse pentru construcție și instalații; Pentru o mai buna înțelegere a întregului proces de îmbunătățire a performanței energetice sunt necesare monitorizări periodice, recomandate în anotimpul rece și cel cald, pentru minim 30 de
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
de apele pluviale sau stagnarea apei în interiorul sau în imediata apropiere a construcțiilor reprezintă principalele cauze ale menținerii umidității ridicate în clădiri. Netratate, acestea riscă să facă ineficientă orice intervenție de eficientizare energetică. Capacitatea de încălzire și menținere a căldurii depinde, printre altele, de calitatea aerului interior și de coeficientul de umiditate. Doar în condițiile în care este asigurată sănătatea sistemului constructiv se va asigura cadru optim de funcționare al instalațiilor și soluțiilor de eficientizare energetică. O concepție eronată care
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
executarea de sisteme de ventilație cu controlul umidității. ... 5.2 Tratarea punților termice Punțile termice reprezintă discontinuități din punct de vedere al rezistenței termice între diferite componente ale sistemului constructiv, respectiv zonele vulnerabile ale clădirii care prezintă canale de scurgere a căldurii spre exterior. Reducerea punților termice se face prin remedierea deficiențelor sistemului constructiv existent, remedierea intervențiilor care au favorizat apariția punților termice, respectiv de optimizare a detaliilor de îmbinare, cu respectarea principiilor de compatibilitate, reversibilitate și diferențiere. Acestea pot fi de
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
la pierderi de energie termică și produc riscul de apariție a fenomenului de condens prin apariția punctului de rouă în grosimea elementului constructiv, în special la interfața dintre beton și zidărie. În perioada verii, acestea acționează invers, producând aport de căldură la interior. Ambele situații produc efecte nefaste asupra caracteristicilor unei clădiri, atât asupra finisajelor, cât și asupra sistemului constructiv în sine. Limitarea punților termice are ca scop reducerea punctelor/ zonelor cu conductivitate termică care permit pierderea de căldură. Aceasta se
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
aport de căldură la interior. Ambele situații produc efecte nefaste asupra caracteristicilor unei clădiri, atât asupra finisajelor, cât și asupra sistemului constructiv în sine. Limitarea punților termice are ca scop reducerea punctelor/ zonelor cu conductivitate termică care permit pierderea de căldură. Aceasta se poate rezolva prin refacerea continuității și protecției pe întreaga suprafață a clădirii, respectiv prin conceperea unor detalii ce asigura omogenitatea rezistenței termice pe suprafața anvelopei. Clădirea va fi considerată ca un ansamblu integrat. De menționat, indiferent de soluția
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
suprafețelor verticale va porni de la identificarea cauzelor de degradare, a căror eliminare va condiționa soluția de intervenție de eficiență energetică. În cazul clădirilor existente care prezintă valori ambientale, măsurile de eficientizare energetică au scopul de a reduce schimbul de căldură între mediul interior și mediul exterior, respectiv două medii diferite. Din acest motiv, proprietățile termoizolante ale pereților depind, în general, de grosimea și de conductibilitatea termică a materialelor din componența închiderilor. În acest sens, zidăriile istorice prezintă un nivel mediu
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
vedere al performanței energetice, acestea pot reprezenta atât bariere termice orizontale între interior și exterior, cât și între spații interioare ale aceleiași clădiri. Prin urmare, pot fi folosite în gestiunea fluxurilor termice, respectiv de control al acumulării și eliminării de căldură. O situația specifică o reprezintă placa peste sol și planșeele care acoperă spații neîncălzite (pivnițe, beci, subsol, ganguri etc). În primul caz, ne referim atât la optimizarea energetică a planșeelor deja existente, cât și la crearea de sisteme noi, care
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
de încălzire se împart pe categorii și deservesc tipologii de clădiri diverse, de la locuințe până la clădiri publice și administrative. Acestea se mai împart și în funcție de necesarul de consum în imobil, pentru a putea furniza aportul de căldură necesar. De aceea, fiecare soluție în parte trebuie să fie aleasă în funcție de tipul de economie de energie care va rezulta în urma implementării proiectului de eficiență energetică, pentru a reduce sarcina de încălzire sau răcire a clădirii, precum
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
zonelor de risc/ scurgeri, respectiv înlocuirea garniturilor și repararea părților defecte; ● tratarea sistemelor de încălzire la comun, nu separare pe unități de locuit; ● recircularea apei în minim două fluxuri în cadrul instalațiilor de încălzire; ● analiza posibilității de utilizarea surselor de căldură care utilizează resurse regenerabile sau sisteme minim invazive pentru mediu (ex. pompă de căldură etc); ● zonarea instalațiilor de încălzire (ramuri separate de distribuție eventual contorizate, reglaje locale). Din punct de vedere al eficientizării sistemelor de încălzire, se recomandă alegerea unor
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
încălzire la comun, nu separare pe unități de locuit; ● recircularea apei în minim două fluxuri în cadrul instalațiilor de încălzire; ● analiza posibilității de utilizarea surselor de căldură care utilizează resurse regenerabile sau sisteme minim invazive pentru mediu (ex. pompă de căldură etc); ● zonarea instalațiilor de încălzire (ramuri separate de distribuție eventual contorizate, reglaje locale). Din punct de vedere al eficientizării sistemelor de încălzire, se recomandă alegerea unor măsuri suplimentare precum implementarea sistem de management eficient al instalațiilor termice pentru reducerea alimentării
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
zonarea instalațiilor de încălzire (ramuri separate de distribuție eventual contorizate, reglaje locale). Din punct de vedere al eficientizării sistemelor de încălzire, se recomandă alegerea unor măsuri suplimentare precum implementarea sistem de management eficient al instalațiilor termice pentru reducerea alimentării cu căldură (când clădirea nu este ocupată) sau angajarea unui responsabil energetic în cadrul instituției, care sa se ocupe în principal de eficientizarea în spațiu. Propunerile de eficientizare și modernizare a instalațiilor termice, pentru a realiza o economie de energie în funcție
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
probleme care țin atât de vechimea echipamentelor, cât și de comportamentul de consum al utilizatorilor. Printre cele mai prezente probleme înregistrate pentru astfel de instalații amintim: deteriorarea izolației termice și coroziunea conductelor, randament scăzut și eficiența minimă ale schimbătoarelor de căldură, lipsa conductei de reciclare a apei de consum (ceea ce duce la risipa apei și costuri suplimentare), infiltrații de apă și pierderea acesteia datorate armăturilor slabe din cămine și a subsolurilor netratate, pierderi de apă datorate utilizării unor instalații depășite
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]