6,191 matches
-
caii mei și de mine. Mai bine îi omor cu biciul. Și încordatele animale, simțind arsurile cumplite ca niște fulgere pe spinările lor, se opinteau, gâfâind ca de apropierea morții, cădeau deodată în genunchi și în clipa următoare scoteau afară căruța aceea la care erau înhămați, și care era înfundată în ghearele pământului. Cine să iasă cu lopețile și să umple drumurile degradate? Păi cine să iasă? Nimeni! Dar nu ne smulgea noroiul când ieșeam după-amiezile în sat, devale, în zilele
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
pe care le simțea zdruncinîndu-i credința în steaua mea. Ce eram eu? Ce putea să-i spună lui încrederea naivă a unui copil că într-acolo unde mergeam ne așitepta toată lumea cu brațele deschise, să confirme adevărul înzestrării băiatului din căruță, de care în sat nimeni nu se mai îndoia demult? Și dacă toată lumea se înșela? Învățătorul acela care mă premiase fără să știu nimic murise demult și luase cu el în mormânt secretul comportării lui ciudate. El, tatăl, nu fusese
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
a-ți lăsa în conștiință de fiecare dată o spaimă, semn că nu te va proteja la infinit. Această spaimă o trăia pe drum tatăl meu, înaintea mea. El se apropie la un moment dat de botul cailor și trase căruța la marginea drumului. Alături era o poiană și o fîntîhă. O fată desculță își spăla picioarele, apariție parcă de vis pe aceste ținuturi necunoscute cu văi adânci și dealuri uriașe. Se sui apoi lângă mine. Rămase câtva timp tăcut fără
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
i-o cunoșteam. ― Unde ne ducem noi acum, Marine!? Am înțeles fără să mă turbur ce vrea să-mi spună: era oare ăsta drumul nostru? Ne duceam bine acolo unde ne duceam? Cine ne spunea nouă că din zecile de căruțe care se îndreptau ca și a noastră spre orașul de munte cu renumita lui școală, a noastră nu va face parte din cele care se vor întoarce cu speranțele pierdute? ― Îți pun această întrebare, a continuat el ca și cum mi-ar
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
din trei sute, câți am auzit că sânt înscriși, printre cei patruzeci admiși. Trebuie să fii printre cei șapte-opt ou bursă. Fără bursă nu pot să te țin! Mi-am dat capul pe spate: ― Heeee! Și de-aia ai tras tu căruța la marginea drumului!! Din mers nu puteai să-mi spui, heeee! Și l-am arătat cu mâna ca să-l mai vadă și alții și am continuat să behăi. ― Nu, că putem să întoarcem caii și să ne ducem acasă! a
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
dulama pe mine și ia cerga asta de-aici. Mi-a adus să mănânc doi mici și mi-a pus o ceașcă în mână. ― Bea și tu, zice, mi-o dădu mocanu ăsta de-alături. A tras și el cu căruța ca noi, e de prin Răchitele. Are și el un copil să-l dea la școală. A venit cu ei în căruță și cu un butoi, eu zic că are o sută de chile. Ei, adăugă el, pot eu să
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
în mână. ― Bea și tu, zice, mi-o dădu mocanu ăsta de-alături. A tras și el cu căruța ca noi, e de prin Răchitele. Are și el un copil să-l dea la școală. A venit cu ei în căruță și cu un butoi, eu zic că are o sută de chile. Ei, adăugă el, pot eu să fac față? Se duce și dă la unul și la altul și țuică și bani și admitem cazul că și băiatul e
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
era o școală numită "de arte și meserii", cu o durată de patru ani, învățai în ea tâmplărie, tinichigerie, croitorie, cizmărie, fierărie (da, fierărie, să faci roți, potcoave, să dai zimți la seceri, să ascuți cazmale și otice, să faci căruțe, gabriolete! Ce mai încoace și încolo, ca Iocan!). ― Acolo, continuă el, ai să iai bursă fără doar și poate, fiindcă cine vine? De-ăia cu capetele mari cât dovlecii, care nu sânt în stare de altceva și sânt și bogați
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
fără grijă, o să fie bine oricum, dacă nu acum, la anul. Să ia aici medie mare, fiindcă s-ar putea să am nevoie să-i spun ministrului: "domnule ministru, are zece! Vă rog respectuos să aprobați!" Am mas noaptea în căruță la marginea satului și a doua zi am intrat la examene. N-aveau deloc capete de dovleci concurenții. După probele scrise, a doua zi am intrat la cele orale. Ne-am întors acasă spunîndu-mi-se că vom primi rezultatul prin poștă
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
ajung s-o fac eu, istoria, turbure și amenințătoare, dădea buzna peste noi: școala normală unde învățasem, din Cristur-Odorhei, nu mai exista, împreună cu jumătate din Ardeal... Primisem o hârtie în care eram anunțat că sânt înscris la București... Plecasem cu căruța spre gară și tata lăsase caii la pas foarte încet... Nu înțelegeam nici de ce plecasem așa devreme... ― Marine, începu el, te duci la București... Și tăcu vreme îndelungată. Nu eram atent la el, dar nu eram nici neliniștit. Nu credeam
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
care-l dorisem atât de mult, adică ruperea de familie, se petrecea definitiv chiar în acea oră și că mulți ani de-atunci încolo n-aveam să-l mai văd pe tatăl meu și nici stând cu el astfel în căruță, simțindu-mă adică tot mic, deși nu eram, n-aveam să mai stau. De ce adică, continuă tatăl meu, să nu pot și eu să izbutesc, chit că prea bun la treabă n-am fost eu, dar de aia au cheltuit
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
nu poți face pe cineva să înțeleagă prin cuvinte ceea ce i se întîmplă... Tu îi vorbești și el se uită înainte și nu vede decât soarele și cerul și fundul cailor bătuți de cozile lor în ritmul pașilor și al căruței... Tata se miră, cu o expresie de deznădejde veselă pe chip, dând din umeri, vrând parcă să spună că el și-a făcut datoria, dar dacă ăstuia îi arde de râs... cine să-l mai înțeleagă... Dumnezeu știe ce s-
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
lumea țărănească, mâncau fără să muncească. Și când mă duc pe acolo, am impresia că visez, parcă aș fi în Spania. Văd oameni cu măgari, în câte o troacă pe două roți. Iar la gară nu mă întîmpină nimeni, nici o căruță cu nici un țăran cu căciula în cap care să mă aducă în sat și de la care să aflu primele știri despre viața consătenilor mei. Și mai ciudat pentru mine este faptul că "liberalii" mei par să-și fi pierdut memoria
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
și Buda și se deschidea, sub livezi, zarea neștiută a satelor. Toate păreau muiate în clipirea albastră. * ...Mai des se abătea pe la noi moș Savastian. Mi-aduc aminte de un bătrîn cu gluga la șold și suman care sărea din căruță, trăgea caii la umbră și le punea în cap traistele vărgate. Din ogradă striga pițigăiat la bunica: - Bună vreme, lele Marie! De la vatră, bunica se uita bucurată: - Bine-ai venit, cumătre!... De tot rar pe la noi! - Mai rar, liță Marghioală
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
o inaugurare de GAC. Împreună cu o mulțime pestriță, am coborît pe peronul unei gări din cărămidă roșie. În spatele ei, pe invitați îi așteptau două harabale. Iarna fără zăpadă năclăise cu mocirlă groasă șoseaua de pămînt. Ne-am cățărat într-o căruță cu cai roșcovani, struniți de un căruțaș mustăcios și jovial. Omul vorbea în orații, ca la nuntă. Se auzea în tot atelajul gălăgia pe care o făcea glasul unui gazetar care, făcînd cu ochiul, ne-a atras atenția: - Ia uitați
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
fericit. Aparențele chiar arătau că mustăciosul se afla în faza asta datorită nu atât măsurilor luate de guvern cît, mai ales, unui anume număr de pahare cu vin acru. După ce, preț de două ceasuri, am înotat prin burniță și mocirlă, căruța ne-a deșertat pe o toloacă udă unde, pe două capre, tocmai se întocmea scena pentru festivități. Invitații s-au înghesuit, parte în bodega cocoțată pe un vîrf de deal, parte întro casă de la șosea. Neștiutori, eu și Ieduț ne-
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
moarte permanentă care ne însoțește și de care numai candoarea nu ia cunoștință? Gustul nostru pentru efemer e dovada dragostei cu care ne îngrădim. Prea mult ne iubim ca să ne agățăm de fleacuri. De aceea cuminte e să urcăm în căruța meșterită pentru toți. Cu astfel de ispravă nu poți fi socotit erou. Speram și eu să fac grîul să cînte, dar nu știu dacă n-am nimerit un grăunte afon. La urma urmei, de ce-ai trăit, de ce te bucuri
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
bivol culcat. Sus, în șea, dintre spini izbucni un popîndău. Era un copil care își înălța gîtul, oprindu-se cu degetul în gură. Pe cer, în spatele său, alunecau nori destrămați. Cînd m-am apropiat, băiețelul fugi scărpinînd parcă pămîntul. O căruță mă ajungea din urmă. Duhnind a borhot, două putini troncăneau între draghini; la codîrlă, gol, bălăbănea un poloboc iar, din paie, se ițeau, cu torți de nuiele, cîteva damigene. Un bătrîn cîrligat ca un semn de întrebare îmbrățișase polobocul. Părînd
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
de pasăre speriată. Îndată ce pleca de la școală, învățătorul Gărgăun azvîrlea de pe dînsul straiele de gală ponosite și le înlocuia cu un ilic vechi și o pălărie spartă. Se aburca apoi într-un soi de dric cocoțat pe trei roți de căruță și alta de tractor, urnit de o mîrțoagă cu coada încîlcită. Aceasta era ținută pe picioare de funiile înnodate cu fel de fel de flenduri colorate. Cu picioarele atîrnînd pînă la pămînt, în pantalonii legați de gleznă cu sfoară și
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
alături. Cu nelipsita lui geantă la șold, atîrnată de o curea încrucișată peste pieptul lui lat, bădia Nică opunea reguli meschine într-un moment a cărui măreție ciocănea în piepturi cu degete de gheață. A doua zi, același Nică adună căruțele și oamenii pe șantier. Canalul se transformă într-un furnicar. Adjunctului i-a apărut atunci viziunea unei așezări bine orînduite, cu parcuri, blocuri și alei asfaltate. Răscrucea prăfuită devine o piață cu havuz răcoritor, îmbrățișat de-o salcie plîngătoare care
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Au spart geamurile primăriei și i-au scos pe activiști afară. După ce-i puseră cu ceafa în jos, toate babele (să iertați oameni buni!) și-au ridicat fustele și și-au șters curul de gura lor. Gospodarii înhămau caii la căruțe și fugeau noaptea din sat. Patru tudureni au trecut și prin Dobrina, dar i-a pus meliția la popreală; două zile au stat căruțele în conovăț la școală; le-au dat drumul numai după ce au iscălit cererea. Cică și la
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
și-au ridicat fustele și și-au șters curul de gura lor. Gospodarii înhămau caii la căruțe și fugeau noaptea din sat. Patru tudureni au trecut și prin Dobrina, dar i-a pus meliția la popreală; două zile au stat căruțele în conovăț la școală; le-au dat drumul numai după ce au iscălit cererea. Cică și la Buda au picat, măsa-n cur de unde veneau, de pe la Focuri, patruzeci de haidamaci. Dormeau pe podele în școală, unde li se așternuse paie, și mîncau
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
tulbure tăcerea cea mare. Acuma vorbele ieșeau singure, puțin Împleticite de băutură, dar Îndeajuns de limpezi ca să le audă toată lumea: „Ce-ai pățit tu, mă, iedule? De ce n-ai fost tu cuminte? Ce-ai cătat tu pe drum să dea căruța peste tine?”. Dracul nu se Întorcea din nesimțirea În care se afla, așa că omul Îl luă la spinare, Îl cără cu trudă În ogradă și-l puse cu grijă În jgheabul de beton În care nevasta-sa spăla cândva preșurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Însemna mâncare. Cu banii câștigați pe porc, tata ar fi vrut să plătească jumătate din costul unei excursii În străinătate. A chemat câțiva oameni printre care și Oaie ăsta, au prins scroafa, au legat-o și au săltat-o În căruța unuia care mai căra câțiva godaci la obor. Fiindcă animalul nostru era prea mare și i-ar fi putut pricinui necazuri În cei treizeci de kilometri pe care Îi avea de făcut, căruțașul i-a proptit peste picioarele legate două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
grăsan. S-au Întors a doua zi, nu izbutiseră s-o vândă la prețul cerut de tata, s-au repezit să o descarce În curtea noastră și să plece, grăbiți, pe la casele lor. Scândura pe care șezuseră ei și hurducăielile căruței Îi frânseseră scroafei picioarele. De aia nu o vânduseră: nimeni nu dă bani pe un dobitoc bolnav. Zăcea În troscotul din curtea din față, nu mai putea scoate nici un sunet, era sfârșită de durere și de sete. N-o să uit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]