16,527 matches
-
pieptul unui om mort... Sub murii acelei havre se strecura încet, c-un sac în spinare, un evreu tânăr. Trecuse miază-noapte. Luna poleia pietrișul uliței ce-l puteai număra, și umbra evreului, lipită pe păreți, îl urma parecă... într-o căsuță mică se vedea pin fereasta colbăită și afumată arzând un muc. El s-apropie și bătu încet. Un bătrân cu barba sură și lungă apăru în prag. Erau Ruben și Levy. - Le-ai adus, zise el încet, și ce face
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ajungem la halul moral în care justiția pur și simplu a vederii să treacă drept spirit de observație... dar nu e vorba de asta. Vorba e d[e] Ioan al nostru, care-n toate zilele își urma regulat drumul de la căsuța lui la cancelarie, de la cancelarie la o cafenea din colț, unde citea jurnale ilustrate, de-acolo la birt, de la birt acasă, fără ca în această circulațiune a mersului său să se-ntîmple vro întrerupere sau iregularitate, pe când, din contra, în pulsațiunea și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Pe valea Siretului, întinsă sub arcurile de safir ale cerului, ale căror fluvii de aer tremurau de căldura soarelui de vară, stau risipite, cu întunecata lor umbră, păduri și dumbrave, dosind pintre ele sate întinse, încungiurate cu șanț, a căror căsuțe mici și acoperite cu paie și stuf dogorit par ca niște stupi scunzi, și din fumul ce le împle atmosfera biserica-și ridică turnul ei boltit și rătund, acoperit cu tinichea albă care strălucește frumos în soare, ca o argintoasă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
F.P., „Experiments in perception”, Scientific American, 1951, pp. 65-76. Pettigrew, J.D., „The Neurophysiology of Binocular Vision”, Scientific American, 1972. Telepatie, telekinezie etc. Aveți puteri paranormale? Psihologia științifică și parapsihologia În anul 1848, într-o seară, pe timp de furtună, în căsuța lor (dar nu în pustietate) dintr-o localitate din statul New York, două tinere, surorile Fox (ca Fox Mulder, eroul din Dosarele X), aud trosnituri inexplicabile. Văzând în ele voința de comunicare a spiritului unui strămoș din familie (echivalentul fantomei scoțiene
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Vă plac jocurile în care răzuiți lozuri (Banco, Morpions etc.)? Vă plac jocurile care presupun competiție? Vă plac jocurile în care descoperirea este decisivă? Vă plac jocurile în care doar norocul este un factor decisiv? Subiecții trebuiau să bifeze o căsuță din cinci: deloc, puțin, nu mă pronunț, suficient, mult. Motivațiile jocurilor (Lieury, Le Gall și Fenouillet, 1999, apud Lieury și Fenouillet, 2006) Categorii de jocuri Descoperire Competiție Noroc Întrebarea 3: descoperire .59 Întrebarea 76: intrigă .68 Întrebarea 23: progresie .65
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
paradigme culturale, fără a absolutiza prioritatea uneia sau alteia dintre ele. Căci nu putem ignora împrejurarea că, postmodernismul însuși rămâne, în fond, o față a modernității, iar practica literară și formulele personale ale poeților se sustrag, foarte adesea, încorsetării în căsuțe taxinomice rigide. 7. Bibliografietc "7. Bibliografie" I. Lucrări, studii Și articoletc "I. Lucrări, studii Și articole" 1. Aristotel, Poetica, studiu introductiv, trad. și comentarii de D.M. Pippidi, ed. a III-a, îngrijită de Stella Petecel, Editura IRI, București, 1998. 2
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
după experiența noastră și a multor altor autori consultați, rata răspunsurilor la întrebările trimise prin poștă este net inferioară celor adresate oral, ceea ce ne-a făcut să modificăm calificativul „bună” pe care De Vaus l-a pus în primele două căsuțe ale ultimei coloane a tabelului în „slabă” și „satisfăcătoare”. 6. Interviul în cercetările socialetc "6. Interviul în cercetările sociale" 6.1. Generalități. Interviul individualtc "6.1. Generalități. Interviul individual" Interviul, adică încercarea de a obține informații de la alte persoane prin
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o formă numerică, putându-se folosi, de exemplu, litere: a, b, c, d - se poate cere sublinierea răspunsului sau marcarea lui în alt mod. Pentru a se ușura procedura de introducere a informației în calculator se pot trece codurile în căsuțe pătrate, ordonate la marginea din dreapta sau din stânga foii, sau chiar pe o fișă de înregistrare a răspunsurilor, separată de chestionar, fișă formată din șiruri de asemenea pătrățele. Sistemul de variante de răspuns al oricărei întrebări închise trebuie să satisfacă un
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
lui. b. Ușurința completării chestionarului, adică rapiditate și atractivitate pentru subiecți. Este un avantaj, de asemenea, extrem de puternic îndeosebi în cazul anchetelor în scris, subiectului revenindu-i sarcina doar de a înconjura niște coduri sau a pune X-uri în căsuțe, operații ce solicită eforturi mentale și motrice mult mai reduse decât compunerea unui text. c. Precizarea conținutului întrebării, dat fiind faptul că variantele întregesc textul ei propriu-zis. Iată, de pildă, un caz banal de acest gen: ξ Cum credeți că
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sens invers. Nici una dintre aceste cifre nu e deductibilă din distribuțiile marginale, adică din valorile calculate pe eșantioane independente. Mai mult, putem construi o caracteristică nouă (s-o notăm cu X) ale cărei clase, în număr de patru, au semnificația căsuțelor interioare din tabelul de mai sus: X1 - 350 de indivizi fideli partidului A X2 - 500 de indivizi fideli partidului B X3 - 50 de migranți de la A spre B X4 - 100 de migranți de la B spre A Din asocierea acestei caracteristici
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pe zone Tabelul 5.2. Populația României la recensământul din 2002, după cele patru tipuri de habitat, pe zone Pornind de la cifrele din tabelul 5.2, se calculeză procentele la totalul populației României, în scopul determinării ponderii fiecărei subpopulații din căsuțele interioare și marginale ale tabelului de bază. Aceste procente, redate în tabelul 5.3, se vor folosi pentru a determina ce efectiv din eșantion va corespunde respectivelor categorii de populație, repartizând, firește, indivizii din eșantion proporțional cu ponderile fiecărui strat
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a opiniei -, se vor obține, pentru fiecare strat și substrat determinat de intersecția celor două criterii, cifrele din tabelul 5.4. Aceste numere vor fi ușor modificate, în tabelul 5.5, în special în scopul eliminării cazurilor când într-o căsuță interioară frecvența este prea redusă pentru a merita să alegem un subeșantion de acolo (în cazul nostru, am eliminat două numere mai mici decât 10 și am mărit puțin altele, astfel încât totalul pe linii și coloane să rămână neschimbat). Tabelul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
eșantionare; a doua - efectivul de indivizi) Tot în tabelul 5.5 este evidențiat și numărul punctelor de eșantionare, mai exact, numărul comunelor sau al orașelor (de o anumită mărime), din care se va selecta efectivul de indivizi marcat în aceeași căsuță. Pentru orașul București, dată fiind dimensiunea sa, s-au stabilit 7 puncte de eșantionare. Mergând mai departe, se vede că va trebui să ieșim din procedura de stratificare, urmată aproape riguros până aici, căci altfel ar fi nevoie să extragem
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
aleatorie, 152 de indivizi din ruralul Munteniei, 72 din cel al Olteniei etc. Ieșirea se face trecând la procedura de eșantionare multistadială, în sensul că vom alege, mai întâi, atâtea comune sau orașe câte sunt indicate de prima cifră din căsuțele tabelului 5.5. Astfel, din mulțimea comunelor județelor din Muntenia se vor alege - printr-o procedură aleatorie - 10, între care se vor împărți în mod aproximativ egal cele 152 de persoane (revin pentru opt comune câte 15 și pentru două
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
stabilește numărul gradelor de libertate ce caracterizează tabelul în care apar frecvențele respective. Este vorba de o mărime, notată de obicei cu litera grecească ν (niu), și care este egală, în cazul tabelelor unidimensionale, cu s-1 (s fiind numărul căsuțelor din tabel), iar pentru cele bidimensionale, cu (s-1)(t-1), unde s este numărul liniilor și t, cel al coloanelor din tabel. Mărimea χ2 , calculată cu formula (13), se compară cu valorile critice, care se găsesc în tabelele cu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
din urmă frecvențe sunt deduse din ipoteza că cele 600 de căsătorii s-ar distribui uniform pe cele patru anotimpuri. Numărul gradelor de libertate este 3. (În cazul de față, asta înseamnă că se pot așeza arbitrar frecvențe în 3 căsuțe ale tabelului,cea din a patra deducându-se prin diferența la total.) În tabelul din Anexa 2 se vor găsi,pelinia lui ν=3, valorile: 7,82 pentru p=0,05; 9,84 pentru p=0,02 și 11,35
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
că tabelul de asociere va cuprinde următoarele frecvențe: Dacă distribuția răspunsurilor la întrebarea de opinie n-ar avea nici o legătură cu mediul în care trăiesc oamenii, atunci tabelul ar cuprinde o distribuție întâmplătoare și ar arăta astfel: Făcând diferențele pe căsuțe între primul tabel, cel cu frecvențe empirice, și al doilea, cel cu frecvențe teoretice, obținem: Asta înseamnă că răspunsurile „mult” și „foarte mult” se obțin mai frecvent în orașele mijlocii și mari, în vreme ce în rural se regăsesc mai frecvent răspunsurile
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
omogen, spațiul nostru de atribute este format dintr-o mulțime finită de puncte (adică de posibile poziții distincte) în număr de: m = k1×k2×...×ks Aceste poziții se regăsesc în tabelul care asociază simultan cele s variabile, fiind în fapt căsuțele interioare ale unui astfel de tabel. Reducerea spațiului de atribute va însemna, așa cum se înțelege acum foarte ușor, diminuarea mulțimii pozițiilor până la un număr suficient de mic (de cele mai multe ori mai puțin de zece), cifră cu care să putem opera
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
afectată și de asocierile acestor factori cu variabila-test, găsindu-ne într-o poziție de analiză privilegiată. Se înțelege că analiza multivariată nu se poate realiza decât în niște limite destul de restrânse, din două motive principale: pe de o parte, numărul căsuțelor tabelului multidimensional crește foarte repede când sporim numărul de variabile, iar talia eșantionului, în general redusă, în cazul anchetelor și sondajelor, nu permite umplerea acestor căsuțe cu un număr suficient de mare de indivizi pentru ca frecvențele să ne poată spune
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în niște limite destul de restrânse, din două motive principale: pe de o parte, numărul căsuțelor tabelului multidimensional crește foarte repede când sporim numărul de variabile, iar talia eșantionului, în general redusă, în cazul anchetelor și sondajelor, nu permite umplerea acestor căsuțe cu un număr suficient de mare de indivizi pentru ca frecvențele să ne poată spune ceva consistent; pe de altă parte, chiar dacă, să zicem, ne-am afla într-un caz fericit, când dispunem de un eșantion foarte mare, sporirea dimensiunilor tabelelor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pentru științele socioumane, de genul SPSS, capabile să conducă la rezultate ce măsoară gradul de legătură dintre distribuțiile mai multor variabile calitative. Una dintre cele mai cunoscute proceduri de acest gen este analiza loglineară, care, centrându-se pe frecvențele din căsuțele tabelelor multidimensionale, evidențiază relațiile dintre factori, dar șiefectele de interacțiune dintre ei. Pentru caracteristicile cantitative, există proceduri clasice de analiză a raporturilor de dependență, cărora, firește, li s-au adăgat și altele noi, îndeosebi după generalizarea folosirii calculatoarelor personale. Modelul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
De aceea, ne permitem să evidențiem: Zece reguli elementare de construcție și prezentare a tabelelor: 1. Orice tabel trebuie să poarte un număr de ordine și un titlu. 2. Fiecare linie și/sau coloană a tabelului trebuie să conțină în căsuța inițială (căsuțe ce formează capul tabelului) o informație prin care se disting clar indivizii statistici din rubrica respectivă. 3. Informația conținută în titlul tabelului și în căsuțele inițiale trebuie să fie suficientă pentru a înțelege perfect natura datelor din tabel
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ne permitem să evidențiem: Zece reguli elementare de construcție și prezentare a tabelelor: 1. Orice tabel trebuie să poarte un număr de ordine și un titlu. 2. Fiecare linie și/sau coloană a tabelului trebuie să conțină în căsuța inițială (căsuțe ce formează capul tabelului) o informație prin care se disting clar indivizii statistici din rubrica respectivă. 3. Informația conținută în titlul tabelului și în căsuțele inițiale trebuie să fie suficientă pentru a înțelege perfect natura datelor din tabel, fără a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
titlu. 2. Fiecare linie și/sau coloană a tabelului trebuie să conțină în căsuța inițială (căsuțe ce formează capul tabelului) o informație prin care se disting clar indivizii statistici din rubrica respectivă. 3. Informația conținută în titlul tabelului și în căsuțele inițiale trebuie să fie suficientă pentru a înțelege perfect natura datelor din tabel, fără a mai fi nevoie de trimitere la text. 4. Tabelele din raportul de cercetare nu sunt preluarea tale quale a tabelelor oferite de computer în prelucrarea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de mai, preț de un ceas, În urma unei dispute asupra vorbirii. Altele care au În acrostih numele Lucsandrei au fost făcute, aflăm din aceeași sursă, pe cînd Alecu, fire petrecăreață și imprudentă, se afla ascuns de frica vrăjmașilor Într-o căsuță: „În diiastimă de o giumătate de ceas și plin de frică, de bătaie de inimă și deznădăjduită hotărîre”. În fine, Trandafirașul norocit este rezultatul unui pariu În Împrejurări, iarăși, neprielnice scrisului. „Ticălosul poetic”, aflîndu-se Într-un loc izolat numai cu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]