4,620 matches
-
reacțiilor, a intențiilor de acțiune și a comportamentelor. Rămâne problematică stabilirea precisă a importanței lor, evaluarea rolului exact pe care Îl joacă În producerea comportamentelor sociale percepute ca ținând de „rasismul simbolic”. Este Însă fals să susții, În cadrul unei explicații cauzale naiv mono-deterministe, că rasismul se poate explica În mod satisfăcător prin predispozițiile dobândite În copilărie. Acest model explicativ, care ă la fel ca și modelul „personalității autoritare” ă ține de o psihologie genetică inspirată În bună măsură de psihanaliză, prezintă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1967, p. 508), că „aceleași ingrediente fierb În cazanul tuturor vrăjitoarelor, deși cantitățile și modul de preparare pot fi diferite”? Ca și Roheim, Devereux refuză hotărât să reducă omul la un „precipitat” cultural și, corelativ, să acorde culturii o eficiență cauzală care să-i permită acesteia, prin modelarea proprietăților psihofiziologice ale oamenilor, să explice totalitatea comportamentelor observabile. Dobândirea unei culturi În sine, care contribuie la procesul de umanizare, trebuie distinsă de dobândirea unui culturi specifice („etnizare”): „Copilul care Învață să vorbească
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
anchete, organizat În jurul complexelor din care aluziile la libido sunt eliminate). Puțin mai târziu, diverși specialiști, precum Jean-Claude Abric, Claude Flament, Christian Guimelli, Pascal Moliner, Michel-Louis Rouquette sau Pierre Vergès, vor vorbi despre nuclee sau sisteme centrale și despre scheme cauzale. Diferite cercetări reiau aceeași abordare, precizând din ce În ce mai mult componentele și structura RS ă subansambluri centrale și periferice, funcționale, normative, descriptive. Această tendință structuralistă a stat mereu la baza teoriei dezvoltate de Moscovici și de Durkheim Însuși, deșievoluțiile mai recente i-
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
intensitate, de-a lungul Întregii vieți. În sfârșit, mărcile distinctive nu lipsesc de la o familie la alta. Stau mărturie În acest sens, În registre diferite, lucrările lui Basil Bernstein, Herbert Hyman sau Jean Kellerhals. În loc să ne referim la o secvență cauzală stereotipă (de genul „stimul-răspuns”) și să raționăm În termeni de „dresaj” sau de „impunere”, ni se pare preferabil să adoptăm o perspectivă multidimensională, să ne bazăm pe o paradigmă interacționistă, punând În același timp accentul pe variabilitatea reprezentărilor, a dotărilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
aceste cunoștințe, care nu presupun prea multă reflecție și sunt rapid exprimate, și aproximările pe care le conțin să constituie baza pentru diverse forme de discriminare, intenționate și care fac mult rău. Intenționalitatea, manipulată În special În anchetele privind atribuirile cauzale, este Într-adevăr componenta principală a comportamentelor și a anumitor prejudecăți, dând sau nu naștere unor forme mai mult sau mai puțin politizate de xenofobie, rasism sau respingere afirmată a celuilalt. Unii le utilizează În mod regulat, cu mai mult
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
organizarea secvenței de propoziții/fraze în text; condiția ține însă mai mult de aspectele semantice ale unității textuale decît de cele sintactice; e) paralelismele și anaforele (în sens larg), ca formă de reiterație percepută la toate nivelurile: conjuncțiile (copulative, conclusive, cauzale), demonstrativele care reiau un substantiv/pronume deja exprimat, cuvintele al căror sens trimite la o frază anterioară: Astăzi e o căldură insuportabilă. De aceea a plecat la ștrand. Din majoritatea situațiilor exemplificate (a, b; c) rezultă că unele trăsături ale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
eveniment discursiv, prin urmare, pe singularitatea punctelor de vedere individuale, care constituie caracterul evenimențial. Astfel, evenimentul discursiv nu este în mai mare măsură reductibil la un ansamblu decît la un context particular. Evenimentul discursiv nu se înscrie într-un lanț cauzal în măsura în care nu toate situațiile istorice generează în mod obligatoriu cîte un eveniment discursiv. Considerat separat, el reprezintă acțiunea subiectului, recunoscută și interpretată de un subiect cognitiv, care este altul decît subiectul acțiunii și care poate fi observator (martor) ori un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discurs în care se inserează, principala distincție făcîndu-se între explicația comună (empirică) și explicația didactică sau științifică. Criteriul general de identificare a unei secvențe explicative este reprezentat de operatorul de ce cu corelatul său pentru că, cu care se află în raport cauzal sau logic (justificativ): A recurs la acest gest pentru că nu mai putea continua astfel, respectiv, 8 este un număr par pentru că este divizibil cu 2. Fie auto-declanșată (atunci cînd locutorul o inițiază de la sine pentru a se face mai bine
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
inițial pe terenul retoricii și analizată apoi sub numeroase aspecte ca figură de stil (sau ca figură semantică), metonimia este rezultatul unei substituiri prin care se înlocuiește numele unui obiect cu numele altuia pe baza unei relații spațiale, temporale sau cauzale, ce există între cele două obiecte. Din perspectiva retoricii, sinecdoca reprezintă un caz special al metonimiei, dar aceasta se deosebește de metaforă, fiindcă ea are la bază analogia sau asemănarea dintre obiecte. Potrivit lui R. Jakobson, la fel ca metafora, metonimia
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
evenimentele se desfășoară succesiv), unitate tematică centrată în jurul unui actor-subiect, de regulă antropomorf, unitate de acțiune, concentrată în transormarea unei situații inițiale într-o stare finală (ca mod dinamic și tensional de instaurare a unui dezechilibru-"punerea în intrigă"), ordine cauzală, previzibilă, transparentă (suicidul lui Werther), ordine acauzală, incalculabilă (suicidul Annei Karenina). Simpla adiționare de secvențe prin care se succed acțiuni, din care intriga este exclusă, nu conduce la realizarea unui text narativ, orice text literar construind o lume, a cărei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
niciun corespondent în experiența umană a zilelor noastre. Acest principiu îl găsim și-n teologia catolică ca analogia entis (Dumnezeu este explicat prin om fără a suprima prin aceasta infinita depărtare dintre El și om)56. În sfârșit, descoperirea legăturilor cauzale între diverse fenomene istorice decurge din aplicarea principiului corelației. Acest principiu determinist, care presupune relativitatea și contingența și care unește toate evenimentele prin raportul cauză-efect, anulează orice abatere de la normalitate și, în consecință, unicitatea, centralitatea și universalitatea tainei Întrupării. Credința
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
rulat pentru fiecare dintre țările incluse în analiză, coeficienții fiind lăsați liberi pentru fiecare situație în parte. Pasul următor a fost să văd în ce domeniu valorile religioase au cea mai mare influență în societatea romanescă. Figura 4.1 Modelul cauzal: efectul religiozității asupra valorilor politice în România (coeficienți standardizați și indici de adecvare a modelului la date) Figura 4.2 Model cauzal: efectul religiozității asupra valorilor de gen în România (coeficienți standardizați și indici de adecvare a modelului la date
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
văd în ce domeniu valorile religioase au cea mai mare influență în societatea romanescă. Figura 4.1 Modelul cauzal: efectul religiozității asupra valorilor politice în România (coeficienți standardizați și indici de adecvare a modelului la date) Figura 4.2 Model cauzal: efectul religiozității asupra valorilor de gen în România (coeficienți standardizați și indici de adecvare a modelului la date) Figura 4.3 Model cauzal: efectul religiozității asupra valorilor din sfera muncii în România (coeficienți standardizați și indici de adecvare a modelului
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
politice în România (coeficienți standardizați și indici de adecvare a modelului la date) Figura 4.2 Model cauzal: efectul religiozității asupra valorilor de gen în România (coeficienți standardizați și indici de adecvare a modelului la date) Figura 4.3 Model cauzal: efectul religiozității asupra valorilor din sfera muncii în România (coeficienți standardizați și indici de adecvare a modelului la date) III. IMPACTUL RELIGIEI ÎN PLAN SOCIAL Diagramele path referitoare la impactul religiozității asupra altor sfere valorice, indică existența unei relații cauzale
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
cauzal: efectul religiozității asupra valorilor din sfera muncii în România (coeficienți standardizați și indici de adecvare a modelului la date) III. IMPACTUL RELIGIEI ÎN PLAN SOCIAL Diagramele path referitoare la impactul religiozității asupra altor sfere valorice, indică existența unei relații cauzale între valorile religioase și cele politice, ale muncii și de gen. În cadrul modelelor elaborate religiozitatea reprezintă variabila independentă, în timp valorile politice, de gen, din sfera muncii reprezintă variabilele dependente. Conform indicilor de adecvare, modelul este adecvat datelor empirice în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
insecticide, produse petroliere) au putut fi obținute și primele date epidemiologice despre neoplazii umane, care au fost prezentate, în anul 1984, la cel de al patrulea Simpozion Internațional asupra Cromozomilor în Leucemie. Astfel, s-a putut evidenția existența unei relații cauzale dintre factorii exogeni și modificările cromozomale timpurii, în neoplaziile umane. Aberațiile cromozomale clonale apar cu o frecvență mult mai mare, la bolnavii de ANLL, expuși ocupațional la asemenea compuși toxici, cu anomalii cariotipice de tip -5/5q-, -7/7q-, +8
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
neoplazie a limfocitelor B) este clar evidențiat: gena c-myc este activată uniform prin translocație în locusul genic imunoglobulinic. Această neoplazie apare cu incidență mare în unele zone din Africa, fiind asociată cu infecții cu virusul Epstein-Barr (EBV). EBV este agentul cauzal al limfomului Burkitt. Acest virus poate transforma limfocitele umane în cultură, ca urmare directă a expresiei oncogenei virale v-myc. Astfel, infecția EBV, pe de o parte, și translocația c-myc, pe de alta, sunt implicate în patogeneză, reprezentând două evenimente distincte
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
fi fistula pancreatică sau chiar pancreatita acută. Descriem, rezumativ, un caz elocvent, din statistica noastră. Obs.: Bolnava D. F., de 49 de ani, s-a internat pentru icter mecanic. Se impunea operația. La operație nu a putut fi stabilit diagnosticul cauzal. A fost suspicionată o tumoră difuză pe fața posterioară a pancreasului (capului), pentru care, după decolarea duodeno-pancreatică, s-a făcut puncția unei zone mai reprezentative, macroscopic. Rezultatul postoperator a fost de pancreatită cronică, forma schiroasă, cu icter. După 8 zile
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
uscarea fistulei. Hemoragiile peritoneale Complicații mai frecvent întîlnite, mai ales după pancreatectomiile „minime” (biopsii) efectuate la nivelul capului pancreasului și în special pe fața posterioară a glandei. Se manifestă fie prin hemoragii peritoneale, care impun intervenția chirurgicală, pentru stabilirea diagnosticului cauzal și a opri hemoragia, fie ca hematom retropancreatic, mai frecvent, sau chiar intrapancreatic. Sursele acestor hemoragii pot fi: vase sanguine lezate de la nivelul capsulei pancreasului, sau, mai rar, vase sanguine de la nivelul pancreatotomiei, fără a fi însoțite și de fistulă
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
secvență nu-i un dat, ci un construct al unei operații retorice. Dacă fabula pare a impune o succesiune precum „simt o durere ascuțită și mă uit în jur după un factor pe care să-l socot cauza înțepăturii”, secvența cauzală „reală” ar putea foarte bine să fie: întîi durere, apoi țintar. Efectul mă determină să „produc” o cauză printr-o operație tropologică ce reordonează apoi secvența „durere-țînțar” ca „țînțar- durere”. „Forțe [textuale] creează în ultimă instanță această a doua secvență
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
sa normală sau logică în secvența întîmplărilor (de exemplu, ceea ce presupunem, prin reconstrucție, a fi secvența istoriei). Strict vorbind, putem să întîlnim anacronisme chiar și într-o singură propoziție. În fraza „Regele a murit de durere din pricină că murise regina”, subordonata cauzală este un anacronism, prezentat după raportarea morții regelui, deși conține raportarea unui eveniment care, în chip logic și firesc în istorie, precede morții lui. Dar anacronismele din narațiunile extinse sînt mai complexe decît acel exemplu. De obicei, ele se împart
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Avem toate aceste istorii la vedere și nu putem să le integrăm într-o singură „macro-istorie” și, de asemenea, nu putem să le separăm ca fiind distincte: forma textuală respinge această soluție. Cînd citim, cerințele noastre de cronologie și relație cauzală în narațiune sînt subordonate logicii reacților umane (în cazul Clarissei Dalloway și al celorlalți, fizice sau mentale). Astfel, concluzia mea este că într-un roman ca Doamna Dalloway, care cuprinde multe istorii, experiența noastră legată de ordinea temporală se împotrivește
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
hainelor și a trăsăturilor feței. Dată fiind raritatea (deocamdată) a ajustărilor chirurgicale, sîntem tentați să considerăm trăsăturile feței drept niște atribute cu care personajul a fost binecuvîntat sau de care nu poate să scape, și să respingem orice presupusă legătură cauzală între înfățișare și personalitate (teorii precum cele ale fizionomiei și ale frenologiei, atît de populare în secolul al XIX-lea, au influențat scriitorii ca Balzac și Dickens). Pe de altă parte, puternice tradiții biologice și culturale asociază înfățișarea cu identitatea
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
de regulă în proza modernă. Se poate constata că globalizarea postmodernistă face ca detaliile de cadru să devină din ce în ce mai neînsemnate. Altfel spus, relațiile dintre mediul înconjurător, pe de o parte, și personaj și evenimente, pe de altă parte, pot fi cauzale sau analogice: caracteristicile cadrului constituie (măcar în parte) cauza sau afectul pentru ceea ce sînt sau cum se comportă personajele; sau, chiar mai mult, prin intermediul evidențierilor și al logicii simbolice, un cadru poate fi, în anumite privințe, asemenea unui personaj
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
părăginită a domnișoarei Emily din romanul lui Faulkner, A Rose for Miss Emily care, la rîndul său, amintește de camera nupțială a domnișoarei Havisham din Marile speranțe. În majoritatea romanelor lui Dickens e ușor să găsești spațiile determinante sau determinate cauzal, de la Înalta Curte de Justiție învăluită în ceață din Casa umbrelor la Închisoarea datornicilor din Micuța Dorrit. Tot astfel și la Faulkner, cadrul are un rol important: în Barn Burning, coliba sărăcăcioasă în care se mută temporar familia Snope
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]