3,053 matches
-
Uneori, pe albușul de ou fiert, se pune miere de albine și se aplică pe ochiul bolnavului. La fel de eficace sunt ouăle crude, proaspete și mierea aplicate direct pe ochi. Se ia scoică de râu, se arde bine, se pisează, se cerne printr-o sită deasă și se suflă În ochi. Cenușa de scoică arsă se mai Întrebuințează și În amestec cu zahăr, bine pisat, În părți egale. Un leac des folosit În caz de albeață și de alte afecțiuni oculare Îl
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
manuscrisul nr.57, circa 1800, Academia Română Pentru măsele: bubuslie ce-i zic iarba peștelui să pisezi, ca să faci praf, să pui pe ceară și apoi pe măseau care doare. Pentru panariuțiu: 5 grăunțe de chiper (piper) și kiklazăr pisat făină, cernută de 3 ori, să amesteci cu miere curată, să legi la deget că ți va trece. Pentru tuse: iarba vecinilor să o fierbi cu apă și cu zahăr, Înăbușit și să bei. Pentru surpătură (hernie): iarba omului pisând-o, să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
lui Tatin (tătăneasă) să o Încălzească și să se oblojească cu ea, că trebuie să se dezumfle, sau de va fi coaptă, să spargă. Pentru albeață la ochi: burete de soc să usuce bine, să-l piseze și să-l cearnă de 9 ori și să-l sufle În ochi, miercurea și vinerea, dimineața. Pentru albeață de multă vreme: să caute furnici mari de copaci, să le bage Într-o sticlă, s-o astupe bine la gură, s-o bage apoi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Diogenide, Eduard (Iași). 2 1903-1904 Armașu, Constantin (Bârlad); Fortunescu, Constantin (Buzău); Tăușanu, Grigore (București). 3 1904-1905 Puriscescu, Alexandru (București). 1 1905-1906 Herovanu, Eugen (Piatră Neamț); Marinescu, Traian (Galați); Panaitescu, Ioan (Puțeni). 3 1906-1907 Arghirescu, Gheorghe (București). 1 1907-1908 Stăncescu, Iulian (Cerneți). 1 1908-1909 Morocanu Leon (București). 1 1909 Kirschen, Emil (Iași)10. 1 Anul dobândirii titlului de doctor Nume, Prenume (Localitate de proveniență) Total 1909-1910 Scradeanu, Emil (Scradă); Tudiri, Ioan (Bârlad). 2 1910-1911 Caranfil, Constantin (Huși); Dan, Aurel (Constantă); Filotti, Constantin
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Nicolae (Galați). 1 Dintre cei 1213 doctori în drept inventoriați, 77 sunt români din București (20), Iași (nouă), Galați (opt), Brăila (cinci), Craiova (patru), Bârlad (trei), Ploiești (trei), Turnu Severin (trei), Buzău (doi), Caracal (doi), Constantă (doi), Calafat, Călărași, Câmpulung, Cerneți, Crevenic, Crompoia, Fălticeni, Focșani, Huși, Giurgiu, Piatra Neamț, Puțeni, Roșcani, Scradă, Târgu Jiu și Tecuci (câte unul); statistică mai reținea și numele unui român din Basarabia (Moise Nicolae Pacu, care devenea doctor în drept în 1895-1896)11. Cinci dintre cei enumerați
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
2 Constantă 2 2 Neamț 2 2 Târgu Jiu 1 1 2 Acestora li se adăugau câte un titular de doctorat la Universitatea Liberă din Bruxelles din Baurcu Moldoveni (medicină), Calafat (drept), Câmpulung (drept), Câmpulung Muscel (științe politice și administrative), Cerneți (drept), Crevenic (drept), Crompoia (drept), Dersca (științe politice și administrative), Făcăeni (filosofie și litere), Fălticeni (drept), Furculești (științe politice și administrative), Giurgiu (drept), Goștile (științe politice și administrative), Motoșeni (filosofie și litere), Ocna (drept), Ozolești (drept), Pitești (filosofie și litere
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
suc de lămâie. Separat se pun brandy, stafidele, nucile și ghimbirul. În alt vas, amestecați untul, zahărul, coaja de lămâie cu mixerul timp de cinci minute, apoi adăugați ouăle și bateți bine până devine ca o pastă. Adăugați merele și cerneți deasupra făina și praful de copt. Amestecați bine cu o lingură și adăugați stafidele cu nucile și ghimbirul. Puneți compoziția în tavă cu lingura și dați la foc tare timp de 30 de minute, apoi reduceți temperatura la 180 de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
modelăm gogoașa și o coacem în ulei încins. La final, se pudrează cu zahăr. GOGOSI (2) 1 kg făină, 500 ml lapte, 4 ouă, 100 g zahăr, 100 ml ulei, sare, esență de rom, coajă de lămâie, 60 g drojdie Cernem făina și facem o gropiță la mijloc unde pregătim maiaua din drojdie, lăsăm la crescut, apoi adăugăm restul și frământăm, după care lăsăm până aluatul își dublează volumul. Întindem o foaie cu vergeaua pe care o tăiem cu paharul. Lăsăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
astăzi numele cărturarului Tudor Pamfile este dotată cu calculatoare de ultimă generație, racordate la internet, urmare a aplicării Programului Național SIVECO. Școala, ca și Bârladul, poartă mereu cinstire apostolilor învățământului local: I.C.Antonovici, Const. Pârvu, Ștefan Toporaș, Vasile Rotaru, Eufrosina Cernea, Zoe Ionescu Ion Tarază, Benedict Goldsfard ș.a. * (Tutoveanu), Cezara Toporaș, Ianula Maloman, Ioan Tuchilă, 401 Prutul Prutul, revistă de cultură, fondată de Costin Clit, apare la Huși, odată pe lună, în noiembrie 2003 sărbătorindu-și a treizecea apariție, care, spune
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
un nivel moral superior. Nu este deci posibil să se elimine din dezbatere noțiunile de bine și rău. Nici cei care consideră această afirmație drept desuetă nu se pot stăpâni să nu emită regulat judecăți de valoare. Mai bine să cernem aceste judecăți pentru a vedea care vor rămâne în picioare. Experiența Am făcut deja referire la experiență. Ea poate folosi și ca argument în favoarea unei judecăți de valoare. Ea poate dovedi justețea unei opinii, poate ajuta afirmația că o anumită
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
suav: Oh! Tinerețe! Tinerețe!..." (Ionel Teodoreanu, La Medeleni) (e) "Mireasa ceriului albastru / Își împânzește-n ape chipul, / De vraja ei tresare unda / Și-nfiorează-se nisipul. S-aștern bobițele de rouă / Pe-ntinsul luncii patrafir: / Din mâna ceriului, părinte, / Se cerne preacuratul mir..." (Octavian Goga, Pe înserate) (f) "Crainicul (de pe trepte, face semn trâmbițașilor să înceteze) Trâmbițași! Cinstită curte, oaspeți mari din țări străine! Preaslăvitul domn al nostru fie-i zilele senine / Va grăi-nțelepte vorbe... Se cuvine-a-l asculta
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
urechi atât de mari? Ca să te pot auzi mai bine." (Frații Grimm, Scufița Roșie) (b) "Dănuț avea în schimb o față copilăroasă, cu toate că în jurul ochilor i se inelau, viorii, cearcănele dragostii." (Ionel Teodoreanu, La Medeleni) (c) ,,Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă, / Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă; Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi, / Răspândind fiori de gheață pe ai țării umeri dalbi." (Vasile Alecsandri, Iarna) (d) "Când, iaca!... ce să vadă? Ș-
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Petre Ispirescu, Făt-Frumos cu părul de aur) (d) "Săturați de harță, norii încetul cu încetul s-au domolit și s-au pus pe făcut fulgi. Numai că nu aveau sită. Atunci nourul cel de-a vorbit a prins a-i cerne prin barba lui, că era bună pentru treaba aceasta." (Spiridon Vangheli, Hora albă) Formulați enunțuri în care complementul direct să fie exprimat prin: (a) pronume negativ; (b) verb la modul infinitiv; (c) interjecție; (d) substantiv colectiv; (e) verb la modul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Areopagului», nu dă dovadă doar de o mare forță, ci și de o rară dibăcie, iar această dibăcie nu este valabilă doar pentru «atenienii» din toate timpurile, ci și pentru ucenicii care încearcă să intre «în adevăr», acceptând să fie cernuți întru «veritate». Primul aspect pe care-l subliniază apostolul Paul în Areopag este această constatate: «Din tot ceea ce văd, constat că voi sunteți foarte religioși. Căci, străbătând cetatea și observând cu atenție monumentele voastre sacre, am găsit și un altar
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
lucidă a propriei libertăți de fiu. Însă, și în acest caz, nu putem uita că vocea conștiinței - orice conștiință care este cu adevărat la înălțimea propriei libertăți și responsabilități - trebuie să fie modelată și trebuie să consimtă neîncetat să fie cernută și purificată pentru a fi autentică. Cât privește cei ce au ales să-și exercite propria libertate în ascultare, ca mijloc și expresie a comuniunii, trebuie să știe că până și opțiunile cele mai intime și personale trebuie să treacă
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
vieții sociale și politice, literatura și arta nu sunt nicidecum neglijate. Apar poezii de Teodor Scarlat, Constantin Salcia, Vlaicu Bârna, Ion Moldoveanu și, mult mai numeroase, proze scurte de G.M. Zamfirescu (Viața care se apără), N. Papadopol, L. Leoneanu, Silviu Cernea, Sergiu Dumitrescu. În numărul 9/1938 se reia un text confesiv din 1925 al lui Panait Istrati (Spovedania). Revista are o rubrică dedicată cronicii literare, dar fără un titular constant, și face loc, de asemenea, câtorva medalioane și comentarii consacrate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288874_a_290203]
-
găsesc și cuvintele ASKII TORG sau IASISKYI TORG între alte denumiri de așezări. Unii istorici au considerat că aceste cuvinte din slavonă numesc pentru prima dată într-un document TĂRGUL IAȘI. Alții însă, corelând cuvintele respective cu altele din context, CERN și NA PRUTE, au conchis că neatestându-se nici documentar și nici arheologic o localitate cu numele CERNA și că IAȘUL, nefiind așezat pe râul PRUT, cuvintele respective numesc de fapt CERNIAVSKII TORG NA PRUTE REȚE, adică TÂRGUL CERNĂUȚI PE
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
romanul lui Proust sunt exemple clare ale fascismului cultural, ale îndepărtării maselor de la preocupări care nu vin în contact direct cu mașina și cu forța ei de muncă”. Alți colaboratori: Miron Radu Paraschivescu, Ștefan Roll, B. Fundoianu, Petre Bellu, Silviu Cernea (Vasile Boldeanu). R. P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290335_a_291664]
-
vast ansamblu eterogen care rezistă oricărei grile simplificatoare. Este vorba, în mare, de literaturi tinere, iar scriitorii lor se situează la "o bifurcare de limbi" (Lise Gauvin) și în situații de "contacte culturale" (Michel Beniamino, 1999). Este, totuși, greu de cernut acest fenomen, căruia Michel Beniamino îi asociază trei parametri principali, anume spațiul, istoria și limba. Nu se poate însă vorbi de francofonia literară ca de un spațiu, frontierele instituționale fiind contestate și acordîndu-se de altfel prea puțin cu dialogul deschis
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
limbi de adopție, parfumată, frivolă și strictă precum o cămașă de forță. Sufletul barbar, repliat, dar niciodată complet redus la tăcere, și-a făcut mereu simțită prezența discretă în celălalt Cioran, cel malițios, lucid și insolent, care a continuat să cearnă viața, oamenii și pe Dumnezeu prin sita ironiei sale tonic asasine, croindu-și o cale regală printre toți scepticii parizieni. Saltul fără plasă de protecție într-o limbă spre care nimic nu îl chema ființial le-a fost benefic amîn
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
îl expune și îl face să renască din propria cenușă este un subiect fragmentar și fragmentat, deconstruit în însăși construcția sa, afirmîndu-se și sfărîmîndu-se într-o aceeași mișcare. La Roussy, tinerii explorează diverse identități virtuale, mai mulți avatari, pentru a cerne care e mai recunoscută și apreciată, pentru a o privilegia, dar și pentru a trăi în această logică a terțului inclus pe care doar conceperea unor multiple niveluri de realitate o permite. Ei au astfel posibilitatea de a se "irealiza
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
lunii o fantasmă se arată... E un lup ce se alungă după prada-i spăimîntată! În Iarna, închipuirea e o vreme îngrozită de putința unei ninsori totale, de sfârșit de lume, până ce zurgălăul spulberă sinistrul vis: Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă, Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă, Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi, Răspândind fiori de gheață pe ai țerii umeri dalbi. Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară! Cu o zale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
îndărătnic căruia tatăl îi răcnește ca Achil la Troia, făcîndu-l să dârdâie cu scutecul urinat în mână, dar care e fiu de zână, ocrotit și salutat de elemente: Când pătrunzi în parc, și-aprind Trandafiri agățători Vârfurile chiparoșii, De sub streșini cern petale. Taie - avuzul mustăcind Iar când dormi pe perne-n prag,Șiruri peștișorii roșii. Ca-ntr-un basm cu zâne line, Când prin chioșc visând cobori, Fire de păianjen trag Peste visurile tale Plasă scumpă peste tine. Proza lui Bucuța
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
găsesc și cuvintele ASKII TORG sau IASISKYI TORG între alte denumiri de așezări. Unii istorici au considerat că aceste cuvinte din slavona numesc pentru prima dată într-un document TÂRGUL IAȘI. Alții însă, corelând cuvintele respective cu altele din context, CERN și NA PRUTE, au conchis că neatestându-se nici documentar și nici arheologic o localitate cu numele CERNA și că IASUL, nefiind așezat pe râul PRUT, cuvintele respective numesc de fapt CERNIAVSKII TORG NA PRUTE REȚE, adică TÂRGUL CERNĂUȚI PE
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și ale noilor sale posibilități de încadrare în peisajul cultural european”. Colaborările reflectă o varietate reprezentativă în abordarea fenomenului cultural românesc, de la Pamfil Șeicaru (Scrisoare deschisă adresată Cercului „Orizonturi”), N. Novacovschi (Spațiul mioritic sau drumul doinei în ceramica română), Radu Cernea (Goethe și germanismul) sau Basil Munteanu (Cinci ani de la moartea lui Ion Pillat) până la Victor Buescu (Limba română și caracterul național-român), Alexandru Busuioceanu (Daci și romani în Carpați) și Leontin Jean Constantinescu (Perspectiva gândirii politice eminesciene, Poziția economică a Europei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288587_a_289916]