4,913 matches
-
un cinic, așa cum va deveni la Chaucer și la Shakespeare), însă rămâne loial, asemenea eroilor din romanele cavalerești. Prin aprecierea pe care o arată valorilor practice ale existenței Pandaro anticipă personaje din Decameronul. știe că verișoara sa este o femeie cinstită, dar se folosește de persuasiune pentru a-l ajuta pe Troiolo să se îndrăgostească de ea și afirmă un loc comun în literatura vremii, acela potrivit căruia toate femeile își doresc dragostea și sunt mai rezervate doar din teama de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
trad. n.) 982 Aldous Huxley, Chaucer, în „The London Mercury”, vol. II, nr. 8, June, 1920, p. 189. (trad. n.) 983 Ibidem. 264 Că-n ochii-i limpezi raiul s-a-ntrupat.../ și frumusețea-i fără-asemuire/ Se întrecea cu dulcea ei simțire.// Cinstită, cumpătată și cuminte,/ și dăscălită-n orișice privință,/ Plăcută îndeobște la cuvinte,/ Miloasă, mândră, dornică ființă,/ și-n toate dovedind îngăduință,/ Cu suflet galeș, lunecos din fire [subl. n.]” 984 . Caută mereu să fie protejată, să găsească la cei din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
se vede nevoită să îl comită: „Mai spune la izvod, și-i de crezut,/ Că n-a jelit femeie mai cumplit/ Cât dânsa, când pe Troil l-a vândut./ Zicea: <<Vai mie, vai! mi-am pângărit/ Pe veci credința, numele cinstit!/ Căci l-am vândut pe cel mai fără pată/ și mai de preț din câți au fost vreodată!>>”, chiar dacă sesizăm și în această remușcare mai mult o preocupare pentru renumele propriu, recunoaște totuși calitățile și inocența lui Troil. Cresida se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cu excremente, e drept că ale stăpânei. Copiii, pretinde ea, se vindecă de orice cu un cărbune stins în apă. Așa pare să fie! Nică, băiet fiind, păstrează o sănătate de fier fără cine știe ce doctorii. Chiar când e lovit de cinstita holeră care bântuie Moldova se vindecă prin prișnițe și frecții. Mai greu e cu râia, inevitabilă când dormi cu caprele în bordei. Dar și ea trece, ba chiar conferă imunitate la alte boli, ce nu se lipesc de copii deși
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
au adâncit confuzia dintre cele două fenomene. Voi face referire la sonetul care oferă o definiție paradigmatică a dragostei În limba spaniolă, dată de Lope de Vega: Sleit și Îndrăzneț, chiar cu mânie, ești aspru și duios, și rece, darnic, cinstit și trădător, viteaz, fățarnic, vioi, tânjind, trăind o moarte vie; loc, tihnă doar Întru iubire-ți fie, vesel și trist, Înfumurat, slugarnic, viteaz, fugar, și-apoi plângând amarnic, sperios și mulțumit; și josnicie. Nu vrei să vezi o limpede-amăgire, otravă
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
capitolul XVIII din cartea lui Machiavelli (M), Principele, și voi include Însemnările făcute de Napoleon (N): M: „Oricine Înțelege că este Întru totul spre lauda unui principe faptul de a se ține de cuvânt și de a proceda În mod cinstit iar nu cu viclenie”. N: După cum laudă Machiavelli sinceritatea, cinstea și buna-credință, nu pare a fi În continuare un demnitar. M: „Cu toate acestea, experiența vremurilor noastre ne arată că principii care au săvârșit lucruri mari au fost aceia care
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
în numărul 4 din 1 decembrie 1921‐ este de îndrumător al conștiinței sociale și controlor al vieții publice” el „nefăgăduind nimic altceva d ecât: credință și sacrificiu, muncă și cinste”. Ziarul se adresa îndeosebi preoților, învățătorilor, gospodarilor, oamenilor de dreptate, „cinstiți, harnici dar sătui de vorbe goale...” Apărea sub conducerea unui comitet, redacția și administrația în Bârlad, str. I.C. Brătianu nr. 25, iar tipografia la N. P. Peiu. * Biblioteca din Bârlad deține 11 numere din „Brazdă nouă” din anii 1923,1924
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
organ al Partidului țărănesc din județul Tutova. Ziarul are numărul 5, din 15 februarie 1926, anul II de activitate, purta în manșetă spusele:”Dacă vreți o viață mai bună, dacă vreți o viață mai omenească, dacă vreți o gospodărie comunală cinstită și dreaptă în folosul Dvs., votați lista nr.3 a Partidului Țărănesc în cap cu Constantin Dornescu și Mihai Bally, cu semnul trei puncte...” Din lista publicată rezultă că Dornescu Constantin era avocat, fost prefect, iar Mihai Bally, agricultor, fost
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
deschisă, dar nu e o luptă de clasă, ci o luptă pentru dreptate, legalitate, libertate, e o luptă de viețuire, de conservare...” În pagina cuprinzând „Cuvântul nostru”, adică a Comitetului de scoatere a bilunarului, e publicată o scrisoare deschisă: „Prea cinstiți preoți și iubiți coleg i” semnată de Const. Pascal - învățător care, în cea de a doua pagină (atâtea are ziarul) semnează altă scrisoare, tot deschisă, către iubiții săteni, iar Ștefan Pascal își pune numele sub imperativ ul „La luptă!” La
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
place sufletul lui și‐mi place înfățișarea care i‐l cuprinde, figura lui florentină, gulerul lui al b, sticlos, frânt pe o cravată nouă, meticuloasa lui acuratețe de floare. Îmi place sunetul vocii, în care‐ i bate inima, ochiul lui cinstit, lumina de statuie de parc a fizionomiei. Parcă ar avea o pelerină lungă, neagră, și parcă, dedesubtul ei, o spadă de sma lț”... ...” Mi‐ar plăcea să știu că Tutoveanu e un om fericit. Licărește în el o candelă din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
d-stră părinte. Faptele mari ale lui Ioan Popescu pentru noi, Bârlădenii, și țara întreagă, vor fi imagini întipărite în mintea noastră a tuturor și care nu se mai pot șterge. Bătrâni ca Ioan Popescu, care formau o pleiadă de bărbați cinstiți, de muncă pentru neam și țară, astăzi nu se mai găsesc decât vr-o câțiva din nenorocire, pentru care în prima linie vom cita pe marele bărbat de stat Demetrie Sturza, și încă vr-o doui sau cel mult trei bărbați în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
vot. Alegători, minori, bugetiori, farsori, trântori, gardiști, sinecuriști, contrabandiști, propagandiști...; morții votează cu toți; întruniri cu pocniri, interpuși, bătăuși, puși, ascunși, ascultând, vociferând, bătând, raportând la stăpâni liberali, venerali, vandali, șacali: vor reușită mituită, plătită, ieșită cu sânge... Opoziția unită, cinstită, independenți, fervenți, naționaliști populiști, socialiști, unioniști, porniți la muncă cinstită. Trânteală, bușeală, repezeală, oblojeală, primită, gratuită, sărăcită de opoziția unită." După un asemenea declamatoriu, cu iz de bâlci, ca la iarmarocul de la Banca unde se difuza „Curierul de la Banca", Ardeiul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
morții votează cu toți; întruniri cu pocniri, interpuși, bătăuși, puși, ascunși, ascultând, vociferând, bătând, raportând la stăpâni liberali, venerali, vandali, șacali: vor reușită mituită, plătită, ieșită cu sânge... Opoziția unită, cinstită, independenți, fervenți, naționaliști populiști, socialiști, unioniști, porniți la muncă cinstită. Trânteală, bușeală, repezeală, oblojeală, primită, gratuită, sărăcită de opoziția unită." După un asemenea declamatoriu, cu iz de bâlci, ca la iarmarocul de la Banca unde se difuza „Curierul de la Banca", Ardeiul, după ce urzica cu aluziile și în nordul Moldovei, în Bucovina
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
costum de vânătoare: Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii...” Scrise cu doar doi ani înainte de moarte, versurile atestă că Vlahuță, în ciuda altor păreri, era viu și v ehement împotriva aroganței dar și a militarismului prusac care n e cotropise țara. Cinstit și demn, Vlahuță a respins retractarea a ceea c e a scris în atacul din „Minciuna stă cu regele la masă”: „Ce‐mi pasă de ura celor puternici și de micile lor răzbunări! Eu prețuiesc viața prin binele pe care
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu adevărat jurnaliști de viitor ! Dar când viața îi împinge către acte extreme, vor putea să se sustragă alterării societății sau vor deveni "om de lume nouă, fură cloșca de pe ouă" încercând să se afirme ! Și, totuși ... Există posibilitatea muncii cinstite (și libere !). Există încă omenie și oameni adevărați. Există principii de apărat. Prin urmare există esența umanității și atunci trebuie să combatem jigodismul, oriunde s-ar descoperi. Oamenii au nevoie de încredere în ei, deci de omenie ! (MERIDIANUL, An X
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Oamenii legii au prins și hoți de lemne; i-am filmat și noi. Dar nu i-au prins pe cei mai activi care au dus direct la clienți arborii furați recent din pădurile oamenilor. Și cum hoțul neprins este negustor cinstit, cam râdeau în pumni și invitau ironic la control. Mde, ce să-i facă polițistul, cu tot cu ordinul lui de percheziție, dacă asupra faptului nu l-a prins cu obiectul furat, nu ! Așa că, iată patentul modern: a nu se ține la
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
procesului de Învățământ din școlile 43 “Prof.dr. Ioan Mihailescu despre Învățământul superior românesc”, Ev. Zilei 21/10//2003 românești... Examenele din România au prezentat cel mai scăzut grad calitativ din punct de vedere tehnic și nu au furnizat o bază cinstită și de Încredere pentru acordarea de certificate și pentru selecție, În special la admiterea În diversele tipuri de Învățământ secundar și la interfața dintre Învățământul secundar și cel universitar... Una dintre trăsăturile caracteristice ale sistemului educațional din România o constituie
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
dar fără viață interioară fremătătoare. Sumbri și taciturni, râd rareori. Sclavi ai obișnuințelor, conservatori. Tenaci În aversiunile lor, sunt dificil de reconciliat. Cei mai puțin vorbăreți dintre oameni, le place singurătatea. Deși indiferenți la viața socială, ei sunt În general cinstiți, iubesc adevărul, onorabili. Valoare dominanta: liniștea. ● Amorfii disponibili, concilianți, toleranți prin indiferență, dau adesea dovadă de o Încăpățânare pasivă tenace. În ansamblu au “caracter bun”. Neglijenți, leneși, nepunctuali. Indiferenți față de trecut mai mult decât față de viitor. Au adesea aptitudini către
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
adresate poetului Y cu ocazia susținerii examenelor pentru treapta a IV-a a Cursurilor de studiere a limbii engleze. Dramaturgul S.S. va fi felicitat cu ocazia obținerii legitimației de șofer amator, mai ales că a obținut această performanță în mod cinstit, fără a mitui poliția rutieră. Dar vine vara... Poetul L.L. va merge pentru prima dată la mare, prozatorul V.V. va strânge prima roadă de căpșuni, iar copilul-minune al scriitoarei T.T. va absolvi liceul... Iată suficiente evenimente pentru scrierea a noi
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de verificare a celor învățate la lecție solicitau insistent rememorarea realizărilor domnitorului, încheindu-se optimist, cu surprinzătoarea chestionare: "care sunt cei trei domnitori români care l-au înfrânt pe Mohamed Cuceritorul?" Întrebarea sugera un răspuns entuziast și nu întru totul cinstit, căci din logica povestirilor anterioare, cei vizați nu puteau fi alții decât Iancu de Hunedoara (care nu a fost "domnitor român", ci demnitar al regatului maghiar), Vlad Țepeș și Ștefan cel Mare. Paginile manualului alternau frecvent povestirea, portretizările, dialogul și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
veți face (Ps. 63, 8). Loviți trupul nostru, care, dacă va rezista mai mult, se va încununa cu mai multă strălucire, iar dacă se va sfârși mai repede, va pleca scăpând de niște judecători atât de silnici ... dacă nu sunteți cinstiți mai mult decât Dumnezeu nostru, vă înfuriați ca și cum ați fi insultați cu cele mai mari insulte și ne amenințaȚi cu aceste groaznice chinuri, socotind o crimă credința noastră în Dumnezeu. Dar nu veți întâlni oameni fricoși, nici iubitori de viața
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
ținea de gospodărie... Nu se omora să cumpere lucruri și apoi să le păstreze mai mult decât propria-i viață. Nu alerga după găteli. După îmbrăcămintea care-i înfrumuseța pe cei urâți și pe răufăcători [...] ea fusese chiar acel om cinstit fără de care, cum zice proverbul, n-ar putea exista satul. Nici orașul. Nici întreaga noastră planetă 327. O percepție externă și internă limitată este caracteristică naratorului-erou din povestirea Mâna dreaptă, încadrabilă în tipul homodiegetic actorial. Spre deosebire de povestirea discutată anterior, aici
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ecleziastice, asupra vieții militare a soldaților creștini), reușește să-și depășească incertitudinile: În vremea acestor episcopi, pe când toate Bisericile petreceau în pace, în Cezareea Palestinei a fost decapitat Marinus, pentru că a îndrăznit să-și mărturisească credința în Cristos, un bărbat cinstit cu înalte funcții în armată și care era vestit pentru neamul din care se trăgea și pentru înalta lui situație socială. Pricina condamnării lui a fost următoarea. La romani vița de vie era un simbol al vredniciei și se spune
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
la slujbă mai multe femei decât bărbați, ele stau în orice loc. În cadrul Sfintelor Slujbe îngenunchem. La Sfânta Liturghie o facem de mai multe ori: în momentul citirii Sfintei Evanghelii, uneori atunci când se rostește Crezul și când se iese cu Cinstitele Daruri și preotul rostește cuvintele: „Luați, mâncați”, iar corul cântă: „Pre Tine te lăudăm, pre Tine te binecuvântăm”... La sfârșitul Sfintei Liturghii, cei pregătiți se împărtășesc, ceilalți primesc anafură. Toți cei care participă la Sfânta Liturghie sunt miruiți cu untdelemn
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
trebui organizată o tabără pentru a fi cât mai atractivă și utilă pentru tineri? 4. Ce ar trebui să facă un profesor pantru ca elevii să învețe mai bine? 5. Ce ar trebui făcut pentru ca oamenii să fie corecți și cinstiți? Anexa 5 PROBE DE GÂNDIRE CREATIVĂ (după A. Stoica Constantin, 2005 - Evaluarea creativității - ghid practic, Ed. Performantica, Iași) Proba 1 - Consecințe Evaporarea apei Să presupunem că apa își pierde calitatea de a se evapora. Enumerați toate consecințele posibile. Durata: 5
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]