6,563 matches
-
valurile sale." Istoricul distinge trei temporalități: evenimențialul (timpul politicului, al războaielor), conjuncturalul (timpul economic și social), lunga durată (timpul geografic). În această schemă cauzală, evenimentele reprezintă suprafața, decorul. Istoria oamenilor este, înainte de toate, o "geoistorie". Raporturile lor cu natura (relieful, clima, vegetația), "structurile cele mai profunde" sunt cele care explică, în mod fundamental, ceea ce li se întîmplă oamenilor. Relevînd istoria profundă, istoricul scoate în evidență permanențele, constantele, repetițiile: Există, dacă vreți, și mai lentă decît istoria civilizațiilor, o istorie a oamenilor
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
devenise o obsesie, iar idealul național crearea statului unitar modern un legământ. Speranțele îl mobilizau însă și pe fostul dascăl ardelean, conștient, probabil, că vremurile vechi vor apune curând, încheind: "Iată, Aurora vine cu veșminte luminate/ Alungând spaimele nopței, peste clima depărtate/ Iară steaua Afroditei vărsând rouă și răcoare/ Deschide cu-a sale raze porțile sfântului Soare"8. Perspectiva derutant-nostalgică a teologului transilvan situat potențial (la vremea respectivă) pe oricare parte a baricadei ce separa lumea veche de cea nouă ilustra
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Fără a subestima valoarea economică a lemnului pentru țară, utilizat ca material de construcții, ca materie primă și combustibil sau ca marfă pentru export, Hodocin pare să insiste pe cealaltă valență a pădurilor, cea ecologică, desprinsă din "înrâurirea lor asupra climei, timpului și a rodirii pământului". Lecturile sale din Georg L. Harting 14, Rudolph Feistmantel 15 ori Johann G. Leiböck16, ale căror lucrări de specialitate le regăsim în lista-inventar a propriilor cărți donate bibliotecii ieșene, îi vor fi întărit convingerea în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
chiar sporirea terenurilor împădurite, spre a asigura astfel echilibrul ecologic și necesarul de lemne, nu numai pentru contemporani, ci și pentru urmași. Și pentru a fi mai convingător, sublinia că "în multe țări, stârpindu-se pădurile, s-au schimbat și clima, multe izvoare s-au astupat, pâraiele au săcat și dealurile s-au făcut pentru totdeauna neroditoare". Revenind cu observațiile directe asupra zonei cercetate, considera că, în afară de "partea Dornei" și de "șesurile mici" din preajma localităților Hangu, Pângărați și Vadul de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de toate producturile munților. Nu am putut trece cu vederea pădurile, ca cele mai însămnate producturi a munților și a iconomiei naționale. Pădurile pentru fieșcare țeară sînt de mare preț și însămnare, în îndoită privire: 1-iu pentru înrâurirea lor asupra climei, timpului și a rodirei pământului; 2-le pentru folosul producerii lor. Înrâurirea pădurilor este hotărâtoare nu numai îndeobștie pentru țeri întregi, ci și îndeosebi pentru îndămânarea și rodirea părților de loc, și această înrâurire este uneori după împregiurări încă și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
îndămânarea și rodirea părților de loc, și această înrâurire este uneori după împregiurări încă și mai folositoare decât câștigarea producturilor. Dacă acoperirea pământului cu plante mici favorește reciproca lucrare între atmosferă și pământ, și adunarea materiilor roditoare înrâurind totodată asupra climei și a timpului, apoi și lucrarea plantelor mari, precum sînt arborii îndesiți în păduri, trebuie de asemine să arăte a lor favoritoare înrâurire într-o măsură cu mult mai mare. Aceasta s-au dovedit din cercare. În multe țări stârpindu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
plantelor mari, precum sînt arborii îndesiți în păduri, trebuie de asemine să arăte a lor favoritoare înrâurire într-o măsură cu mult mai mare. Aceasta s-au dovedit din cercare. În multe țări stârpindu-se pădurile, s-au schimbat și clima, multe isvoare s-au astupat, părzile au săcat și dealurile s-au făcut pentru totdeauna neroditoare. Precum pre multele păduri fac clima mai aspră și temperatura mai umedă, așa lipsa pădurilor pricinuește uscăciunea pământului și a atmosferii, schimbând foarte mult
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mai mare. Aceasta s-au dovedit din cercare. În multe țări stârpindu-se pădurile, s-au schimbat și clima, multe isvoare s-au astupat, părzile au săcat și dealurile s-au făcut pentru totdeauna neroditoare. Precum pre multele păduri fac clima mai aspră și temperatura mai umedă, așa lipsa pădurilor pricinuește uscăciunea pământului și a atmosferii, schimbând foarte mult și temperatura. Nu se poate tăgădui că pădurile, în privirea producerii lor, sînt îndeobștie de mare folos pentru fieșcare țară, căci ele
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și neagră, agiunge la o înălțime de 80 pân <la> 112 palme, iar la loc de tot priincios, pân și <la>140 și grosime de 2 pân la 4 palme în diametru; în sfârșit, el crește și trăiește în cele mai multe clime, poziții și soiuri de pământ, dacă numai acesta nu este de tot supt sau ud și opăritoriu. Copaciul de crin, pentru prețuitele și deosăbitele sale însușimi este mai cu samă de trebuință pentru băi și durare de vase. Pentru binale
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ce s-au zis până acum, se vede că crinul este unul din cele mai bune și mai folositoare soiuri de arbori și fiind că el crește și trăiește nu numai la munte, ci și la dealuri, șesuri și în climă mai călduroasă, apoi pentru acea agonisește a se recomendui ca nu numai în părțile muntenoase a<le> Bistriței, ci și în toată țara, toate locurile menite pentru păduri, unde este lipsă de lemn de durat și lucrat în fabrici, să
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ar rămânea purure tot în acea câtime și țara nu s-ar face nici mai înavuțită, nici mai săracă de bani. Însă fiind că natura au înzăstrat pe fieșcare țară cu oarecare producturi ce alte țări nu le au din pricina climei ce-i deosebite, sau din pricina poziției topografice i alte pricini, ori poate că asemine producturi nu sînt atât de bune, nici în câtime îndestulă, apoi din aceasta se naște între țări comerțul, prin care una dă alteia a<le> sale
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
psihologici, legați de pregătirea profesională, de nivelul de cultură, de adaptabilitate la condițiile specifice ale muncii, climatul social, viața de familie, influența tradiției și educației, a religiei ș.a.m.d.; 4) factori naturali, cum sînt cei referitori la condițiile de climă, fertilitate, accesibilitate la resursele naturale etc.; 5) factori structurali, care influențează nivelul productivității muncii prin schimbările intervenite în structura pe ramuri și subramuri a economiei naționale, în structura sortimentală a producției ș.a. Căile de sporire a productivității muncii reprezintă modalitățile
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
E islandez, a crescut într-un mediu islandez, e plămădit din ierni foarte reci și foarte lungi, din veri foarte scurte, din soarele de la miezul nopții, din ploile de toamnă, din ceața fiordurilor din Est, adică din tot ce înseamnă clima islandeză... (fragmente dintr-un interviu cu Christophe Dupuis) Cercul cojilor de portocală Printre multele metehne de care suferim ca nație se află și aceea, deosebit de păguboasă, de a ne ignora sau neglija compatrioții care ne fac cinste și ne construiesc
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ultimul rând, răspândirea valorilor politice (oamenii dintr un colț al lumii fac schimb de informații și idei cu cei aflați la polul opus al lumii, în ceea ce privește pro blemele comune, cum ar fi: crizele economice, p oli tice și financiare, schimbarea climei, războaiele, sărăcia la nivel mondial, dre pturile omului și multe alte subiecte). Deși globalizarea fizică își continuă drumul în tr un ritm rapid, miș cările de idei și valori dintre țări și regiuni au un impact tot mai mare asupra
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
oare refuzul nu conține și forțe de atracție și coeziune create prin îndelungate contagiuni și cooperări mai mult interumane decât statale? Deși este dominată de munți și dealuri cu puține resurse minerale, acoperită de soluri cu slabe calități agricole, prin clima mediteraneană din întinsele zone litorale și a celei continental-moderate în interior, peninsula oferă condiții favorabile pentru o viață împlinită, atractivă prin peisaje, oameni, trecut comun capabil, poate, să refacă vechi tradiții ce reverberează de zeci de secole aici. Se pare
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de muncă și de viață, de curățenie și ordine atât în orașe, cât și la sate. Tradițiile din aceste locuri au suferit foarte multe schimbări sub presiunile neîncetatelor modernizări. Dificultățile de adaptare ale românilor în țările nordice provin din absența climei temperate și a echilibrelor dintre noapte și zi, răsfrânte în nașterea unor stări psihice deprimante. Sunt semne bune în mișcările cu sens invers, dinspre nord spre sud, ale oamenilor și organizațiilor. Sud-Estul Europei s-a mai liniștit după zbuciumatele războaie
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
păsări, chiar dacă strâns înrudite cu cele de pe coasta mai apropiată a Americii de Sud. Ceea ce i-a atras în mod deosebit atenția a fost că diferitele insule ale arhipelagului, despărțite prin curenți puternici, erau locuite de specii distincte, deși compoziția solului și clima erau foarte asemănătoare. Deosebirile dintre speciile din diferite insule erau însă mai mici decât deosebirile dintre speciile de pe insulele arhipelagului și cele de pe coasta Americii. Cum puteau fi înțelese toate aceste observații de către un tânăr naturalist care tocmai studia lucrarea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ce atribuie caracteristicile ce disting speciile, fie unor acte de creație separate, fie trăsăturilor particulare ale ambianței, căpătau o dezlegare firească. De ce pe insulele arhipelagului Galápagos, insule despărțite prin curenți puternici, pot fi întâlnite atâtea specii diferite, deși condițiile de climă și de sol sunt aceleași? Ce intenții ar putea conduce Ființa supremă să creeze aici specii diferite? Sau cum se explică existența unor specii diferite în condiții aproape identice, dacă admitem că apariția unor specii noi este determinată în mod
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
verificate. Or, unele din observațiile cele mai interesante pe care le consemnase în jurnalul său de călătorie erau de natură să-l pună pe gânduri pe cel care accepta credințele creaționiste tradiționale. Bunăoară, existența pe aceleași meridiane, în condiții de climă și de sol foarte asemănătoare, a unor specii de plante și de animale foarte diferite, ca și prezența unor fosile cu totul asemănătoare în regiuni caracterizate prin condiții fizice diferite (de exemplu, fosile de patrupede mari în America de Sud și în
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cele două părți ale Anzilor, la aceeași înălțime, vegetația este foarte diferită și toate speciile de șoareci sunt diferite, deși climatul și natura solului sunt aceleași? Sau că pe insule apropiate ale arhipelagului Galápagos, cu aceleași caracteristici ale solului și climei, există specii diferite de cinteze, mierle și broaște țestoase, ca și specii diferite de plante? În Introducerea la Originea speciilor, Darwin semnala dificultățile pe care le-a întâmpinat atunci în încercarea de a armoniza asemenea observații cu ideile sale preconcepute
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
determinist tradițional la o abordare probabilistă. Orientarea deterministă a gândirii îl conduce pe naturalist să caute explicația apariției unor noi specii în primul rând în acțiunea directă exercitată de schimbările care au loc în caracteristicile ambianței fizice, în condițiile de climă, sol, relief ș.a.m.d. Se presupune că organismele răspund nevoilor de adaptare care iau naștere datorită unor asemenea schimbări prin noi funcții, a căror exersare va duce la constituirea și dezvoltarea unor noi organe, la schimbări în constituția și
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
capitală. Autorului Originii speciilor i-au atras în mod deosebit atenția observații privitoare la distribuția geografică a speciilor de plante și animale, unele dintre ele făcute chiar de el, în timpul călătoriei pe vasul Beagle. Pe diferite continente, în condiții de climă și de sol foarte asemănătoare, cercetătorii au identificat specii dintre cele mai diferite. Sunt realități greu de explicat atâta timp cât se presupune că speciile fie au fost create separat de o inteligență superioară, fie au luat naștere sub acțiunea modelatoare directă
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ambianțe diferite specii deosebite. Observațiile făcute de Darwin în insule ale arhipelagului Galápagos au fost revelatoare în această privință. Atât în ceea ce privește unele caractere, cât și în ceea ce privește comportamentul, speciile de păsări de pe aceste insule erau aseamănătoare celor de pe coasta americană. Dar clima și în general condițiile fizice erau aici foarte diferite de cele de pe continent. În schimb, solul, clima, înălțimea și dimensiunile insulelor acestui arhipelag seamănă cu cele ale insulelor Capului Verde. Cu toate acestea, viețuitoarele din cele două regiuni erau foarte diferite
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
această privință. Atât în ceea ce privește unele caractere, cât și în ceea ce privește comportamentul, speciile de păsări de pe aceste insule erau aseamănătoare celor de pe coasta americană. Dar clima și în general condițiile fizice erau aici foarte diferite de cele de pe continent. În schimb, solul, clima, înălțimea și dimensiunile insulelor acestui arhipelag seamănă cu cele ale insulelor Capului Verde. Cu toate acestea, viețuitoarele din cele două regiuni erau foarte diferite. Asemenea observații sprijineau concluzia că cea mai importantă cauză a particularităților faunei și florei unei regiuni nu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
adaptați în lupta pentru existență se realizează însă numai ca tendință. Ea va reține atenția cercetătorului care este înclinat să gândească probabilist, și nu determinist. Acele variații întâmplătoare ale caracterelor - care oferă anumitor indivizi avantaje în ceea ce privește adaptarea la condițiile de climă și de sol, în privința găsirii hranei sau a apărării de dușmani, a găsirii unor parteneri pentru reproducere sau a îngrijirii urmașilor - nu le asigură succesul, ci doar o probabilitate mai mare de a avea succes în toate aceste privințe. Supraviețuirea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]