5,610 matches
-
vârsta de... I: S-a recăsătorit la nouăsprezece ani... In: Descrie-mi-l te rog pe acesta, poți... I: Acesta a fost coșmarul vieții mele... In: Coșmar!!!!.. I: O fi fost el bun pentru mama, dar pentru mine a fost coșmarul vieții mele, un bețiv ordinar, un jegos, un împuțit obraznic, nici o calitate... In: Să înțeleg că nu avea nici o calitate... I: Toate defectele din lume adunate... (Inculpata vorbește cu multă patimă, durere și totodată cu multă ură despre tatăl vitreg
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
fiecare dintre noi (cei considerați normali) le avem de-a lungul vieții și pe care - exceptând anumite situații - nu mai vrea nimeni să le aibă: disperarea ca experiență ori angoasa paralizantă, pierderea folosirii plăcerilor trupului, experiența confuziei și a panicii, coșmarul unei nopți de febră, minciuna exaltantă a alcoolului, singurătatea forțată sau autoimpusă de împrejurări, mesajele contradictorii ce induc confuzie, preeminența morții în raport cu viața, incapacitatea de a construi legătura cu celălalt, de a fi împreună cu el și de a comunica; toate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
lui B., generează viziuni coșmarești, apocaliptice, în care singurătatea și moartea covârșesc sufletul pribeag: „Aici cresc baobabi. Aici cresc șerpi./ Aici cresc țipete care se-neacă-n tăcere, [...] Aici cresc liane pești sicrie nevăzute / unghiile când trec peste harpă, cad...” (Coșmar). Poemele, elegiace sau senzuale, descriu cel mai adesea peisaje exotice (porturi, mări, țărmuri, orașe), iar România este prezentă ca peisaj interior, ținut de taină care se suprapune dureros spațiilor exterioare. Starea de dor este „radiografiată” tulburător, convingând prin simplitate și
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
structură amplă, de tip romanesc. Într-adevăr, romanele lui B. sunt superioare stilistic, tematic și structural scrierilor anterioare. Copilăria, adolescența și tinerețea lui Nicolae Ostia (1971) reprezintă cronica unei fatalități existențiale. Până la maturitate, timp de cincisprezece ani, Nicolae Ostia trăiește coșmarul claustrării, fiind închis și legat în casă de tatăl său vitreg, sub pretextul participării tânărului la acțiunile unei bande de huligani. După moartea tatălui, la treizeci și doi de ani, este eliberat, dar nu poate scăpa și de absurdul ce
BALANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285577_a_286906]
-
mărturisirii. Expresia desăvârșită a ireversibilului este proba exilului (proba labirintului, cum o numise Mircea Eliade, alt mare exilat): o opțiune existențială și spirituală pe care Amintirile au menirea s-o legitimeze, răspunzând întrebării de subtext: De ce? Sondând o lume de coșmar, dialogurile epistolare schițează o fenomenologie sui-generis a împotrivirii față de comunism a intelectualului, înarmat doar cu unelte culturale. Coloana vertebrală a scrierilor lui C. se află însă în studiile sale de literatură comparată și de teorie literară. Între volumele aparent eterogene
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
poetică a lecturii, ST, 1994, 3; [Matei Călinescu], RL, 1994, 24 (semnează Ioana Pârvulescu, Gabriel Dimisianu, Geo Șerban, Radu G. Țeposu, Mihai Zamfir, Alex. Ștefănescu, Ion Bogdan Lefter); Liviu Petrescu, Portret în creion, ST, 1994, 6; George Pruteanu, Lecturi din coșmarul totalitar, VR, 1995, 3-4; Dan Silviu Boerescu, Matei Călinescu, „Viața și opiniile lui Zacharias Lichter”, LCF, 1995, 27; Monica Spiridon, Relectura și postcenzura, RL, 1995, 30; Ioana Pârvulescu, Așa grăit-a Zacharias Lichter, RL, 1995, 30; Alexandru George, De la critică
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
nefericiți, lipsiți de ajutor și abandonați, sunt nemulțumiți de lucrurile din jurul lor și nimic nu-i poate face fericiți. Alte semne ale depresiei sunt: lipsa sau scăderea apetitului, perturbări ale somnului (dificultăți de adormire, trezire matinală, somn neodihnitor sau chiar coșmar), pierderea interesului pentru lumea exterioară, lipsa de putere și de entuziasm, oboseală constantă, sentimente de inutilitate și neajutorare, gânduri de suicid și moarte, sentimente de vinovăție. Numeroase semne și simptome însoțesc sau exprimă starea depresivă a subiectului (Ciofu, 1998): a
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
mă cațăr în pomi, să fur cireșe, să mă duc la scăldat, să joc fotbal în picioarele goale, vreau o aventură, cu suspans, să mă întâlnesc cu Zmeul și să ne luptăm în buzdugane ! Gigel: -Astă noapte ai avut vreun coșmar ? Alina: ( arată un pachet ) -Duc la bibliotecă toate cărțile de povești. Le donez pentru alți copii. Gigel: - Povești ! Povești ! Povești ! De la toamnă, bunica a spus să port cravată. Paul: - Serios ? ( se uită prin cărțile Alinei, citește titlurile : ,,Capra cu trei
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
farurile. Bunicul meu Își ține ușa deschisă, cu urechile ciulite la zgomotul gheții care geme... ...Dar acum, pe lângă zgomotul motorului, Începe să se mai audă un sunet. În celălalt capăt al orașului, exact În această noapte, bunica mea are un coșmar. E Într-o barcă de salvare de la bordul Giuliei. Căpitanul Kontoulis Îngenunchează Între picioarele ei, scoțându-i corsetul din trusoul de mireasă. Îi desface șireturile și Îl deschide, pufăind o țigară cu aromă de cuișoare. Desdemona, rușinată la culme de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
nu era țintit. Dar exercițiul a creat În Împerecherile noastre nocturne o gimnastică fluidă. Ochii Obiectului rămâneau Închiși tot timpul. Adesea capul Îi era Întors ușor Într-o parte. Se mișca sub mine ca o fată adormită, subjugată de un coșmar. Arăta de parcă ar fi avut un vis obscen și și-ar fi confundat perna cu amantul. Uneori, Înainte sau după, aprindeam veioza de pe noptieră. Îi trăgeam tricoul cât puteam de sus și Îi dădeam jos chiloții până sub genunchi. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Totuși ochii lui Tessie se mișcau; patinau sub pleoape de colo colo. Callie nu-și putea imagina lucrurile pe care le vedea pe atunci Tessie În visele ei. Dar eu pot. Tessie visa un vis de familie. O versiune a coșmarurilor pe care le avusese Desdemona după ce ascultase predicile lui Fard. Vise cu microbii copiilor colcăind, Înmulțindu-se. Cu ființe hidoase crescând din spumă albă. Tessie nu-și Îngăduia să se gândească la asemenea lucruri În timpul zilei, așa că i se arătau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
După operație poate să meargă acasă. ― Cât timp o să stea În spital? ― Numai peste noapte. Nu le-a fost greu să ia o hotărâre, mai ales după cum prezentase Luce lucrurile. O singură operație și câteva injecții aveau să pună capăt coșmarului și să le-o redea părinților mei pe fiica lor, pe Calliope, intactă. Aceeași momeală care-i făcuse pe bunicii mei să facă acel lucru de neconceput le era oferită acum lui Milton și Tessie. Nimeni nu avea să știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
directorului? Și așa a continuat discuția noastră foarte "interesantă" timp de vreo zece minute. Niciodată nu zicea ceva în plus. De fiecare dată trebuia să-i pun întrebări ajutătoare. Era o comedie pentru cei din jur. Pentru mine era un coșmar, căci, în funcție de felul în care s-au purtat ei, noi câștigam sau pierdeam timp. Rezumând, pot spune că directorul a fost ocupat cu o problemă administrativă și că nu a fost disponibil pentru nimeni și pentru nimic în lume. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
se îndreptă spre mine trecându-și mâna prin păr. Parterul și etajul unu sunt bine echipate și relativ instruite. În fiecare clasă e cineva numit de mine și care a fost în tabăra de instrucție. Etajul doi, totuși, e un coșmar! Coșmar, îți spun! Cu "C" mare! "C" capital! Și partea din spate a colegiului? întrebai eu. Ce-i cu ea? Grădina. A! Da. E plănuit s-o facem una cu pământul în zori, la propriu. Salut! Eu sunt Sergiu! zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
îndreptă spre mine trecându-și mâna prin păr. Parterul și etajul unu sunt bine echipate și relativ instruite. În fiecare clasă e cineva numit de mine și care a fost în tabăra de instrucție. Etajul doi, totuși, e un coșmar! Coșmar, îți spun! Cu "C" mare! "C" capital! Și partea din spate a colegiului? întrebai eu. Ce-i cu ea? Grădina. A! Da. E plănuit s-o facem una cu pământul în zori, la propriu. Salut! Eu sunt Sergiu! zise el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
temători spre cel care fusese colegul și prietenul nostru și care acum zăcea fără suflare în fața noastră. Pășeam cu grijă, încercând, parcă, să simulăm un vis, crezând pueril, în subconștientul nostru, că ne vom trezi în orice clipă din acest coșmar și că șeful clasei noastre va fi la locul său, în penultima bancă de pe rândul de la geam. Credeam că ne vom trezi ușurați, găsindu-l în fața tablei negre anunțându-ne un picnic sau o ieșire în colectiv în afara orașului. Pășeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
numai la mine, ca și cum ceea ce se întâmpla acum era un vis sau o plăsmuire, un gând răzleț pe câmpul nemărginit al imaginației umane. Credea, probabil, că eu voi avea puterea să fac toată această conjunctură să dispară și că tot coșmarul să se termine. Căci era un coșmar. Govar și-a dorit întotdeauna faima și gloria, popularitatea, dar niciodată atât de rapid și niciodată atât de ilegal ca acum. În acel moment, se afla în fruntea unei mulțimi care părea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
acum era un vis sau o plăsmuire, un gând răzleț pe câmpul nemărginit al imaginației umane. Credea, probabil, că eu voi avea puterea să fac toată această conjunctură să dispară și că tot coșmarul să se termine. Căci era un coșmar. Govar și-a dorit întotdeauna faima și gloria, popularitatea, dar niciodată atât de rapid și niciodată atât de ilegal ca acum. În acel moment, se afla în fruntea unei mulțimi care părea mai pregătită ca niciodată să înceapă o revoluție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ducă exact sub colegiu. Ultimul om rămâne la începutul tunelului, iar tu, zisei eu arătând spre cel din stânga mea rămâi aici. Nici un pas mai înainte sau mai înapoi. Ne mișcam în tăcere, fiindu-ne teamă, parcă, să nu trezim vreun coșmar adormit de vreme în aceste tuneluri demult părăsite de către cei vii. Parcă începeam și eu să cred în Vagabonzi. Din când în când, ecoul vocii mele se mai auzea în tenebrele aparent nesfârșite. "Tu, aici!" Astea erau singurele cuvinte care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
o fată tare dacă ai putut să faci asta ani de-a rândul. Nu mulți au tăria de caracter să se ascundă în ei înșiși atât de mult timp. Zâmbi resemnată, probabil, și fericită că rolul ei a luat sfârșit. Coșmarul se terminase pentru ea. Mai avea un pic și începea să plângă. Am liniștit-o și am mai vorbit. Am discutat despre colegiu, despre elevi, despre profesori, despre familia ei, despre cunoștințe și diferite puncte de vedere asupra lumii... despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
a pierdut uzul rațiunii. Se uită la ea cu reproș. — Pentru o asemenea nenorocită m-ai făcut să pierd aproape toată dimineața? — Nu e o decăzută! zbiară Livia, rotindu-și ochii ca ieșită din minți. Creatura asta reprezintă haosul, un coșmar în carne și oase! Așa, foarte bine, enervează-te! jubilează Augustus. Poate tot îți zboară păsărica din gură până la urmă. — Reînvie cadavre ca să-i prezică viitorul lui Li... Li... Scutură din cap cu înverșunare și se oprește mușcându-și buzele
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pe Narcissus al tău și luperc. Să le cadă mai bine la stomac. Până în februarie, are destulă vreme să învețe ritualul. Libertului îi este greu să creadă că ce aude este adevărat. E un vis, se gândește. Mai rău, un coșmar, pentru că trezirea va fi și mai dureroasă. Se pișcă pe furiș și durerea îl face să spere că se află încă pe tărâmul realității. Fericit, face o plecăciune adâncă și des chide ușa. Când să o închidă la loc, îl
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
nu-l iubești. Vipsania se crispează și, fără să vrea, își înfige unghiile în mâna care o mângâie. — Dacă n ar fi Asinia, murmură cu ură în glas, de mult mi-aș fi pus capăt zilelor, ca să scap de acest coșmar. Sughite întretăiat. Nimeni nu o crede, pentru că nimănui nu-i dă prin cap cât de înfiorător este să fii spionat tot timpul. Să ți simți sentimentele interogate, privirile observate, să ți se numere până și bătăile inimii. Să-ți fie
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
moment dat. Parcă e vocea Domitiei Lepida, fiica celeilalte Antonii. — Dezmățato! Sângele îi îngheață în vine. Asta e Agrippina! Iuțește pasul. Aleargă. Să ajungă cât mai repede. Cotește la dreapta, la stânga, și se oprește ca trăsnită în fața unei scene de coșmar. Aemilia Lepida e cu mâna vârâtă până la cot în părul Agrippinei, care și-a încleștat dinții pe unul din cerceii ei din perle încrustate în aur șlefuit. Antonia încearcă zadarnic să le despartă, în timp ce Domitia își aranjează bombănind hainele în
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
îndoiască, dar prietenul lui spune pe neașteptate: Cunoști cumva vreun tălmaci de vise? Herodes încremenește, cu trăsăturile crispate. Ce e asta? O capcană? El îi vorbește de temerile sale, iar ăsta îi cere tălmaci de vise. — Am avut azi-noapte un coșmar care m-a pus pe gânduri, murmură Germanicus. Pe față îi joacă reflexe tulburi. Am visat-o și pe Mariamne, spune stânjenit. Inexplicabil, declarația - oricât de neașteptată - îl liniștește pe Herodes Agrippa. Ironia înlocuiește spaima. Să-și fi pierdut într-
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]