5,487 matches
-
filologică, fără a fi de o „concepție antropocentrică laicizantă”. El propunea apelul la greacă și latină, limbi mult cultivate de promotorii noului curent, care nu uită însă că vehiculul principal al scrisului în Sud-Estul Europei este slavona. „Prin aceeași slavonă” - conchide Virgil Cândea, la capătul unui studiu dens privind umanismul lui Udriște Năsturel - „cultura noastră avusese contact cu autorii greci și bizantini ai antichității târzii. Prin aceeași slavonă, Aristotel și alți autori greci fuseseră cunoscuți cărturarilor de la noi în secolele XIV
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
când la un capăt, când la altul al „zonei” și aceasta fiindcă tocmai într-un asemenea mod am apreciat că poate fi descoperit adevăratul sens al circulației evreiești, circulație care facilitează repetatele contacte cu centrele de cultură ale Apusului. Să conchidem că evreii, aici, ca și în alte părți ale lumii, continuă să fie legați de timp și nu de spațiu. Ei nu sunt sedentari, ci nomazi, iar învățătura le-a fost o călăuză, așa încât niciodată nu s-au mulțumit cu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
izvoarele medievale editate de cărturarul german în redactarea lucrării De originibus populorum Transylvaniae, commentatiuncula cum observationibus historico-criticis. În Ungaria, popularizarea lui Schlözer se datorează în primul rând lui Fessler și Horvăt, iar în Austria, lui Johann Christian Engel. Se poate conchide că importanța influenței lui Schlözer se datora înainte de toate unor puncte de vedere care în mediul sud-est și central-european și-au găsit o aplicabilitate relativ imediată. Concepția social-politică, statutul istoricului, relația politică - istoriografie au fost însușite de intelectualii acestei regiuni
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Humboldt sunt edificatoare. Cât privește pe Lessing, el este hotărât împotriva ortodoxismului protestant. Să fie vorba oare de „o mișcare protestantă specific germană care a culminat, din punct de vedere filosofic, cu Kant și Hegel, iar teologic, cu Schleiermacher”, cum conchide istoricul Wemer Conze? Nu credem, de vreme ce filosofii acestei generații pregătesc trăirea romantică a istoriei, învață lumea să înțeleagă lucrurile în determinarea lor istorică, distrug credința contemporanilor în norme absolute și așază în locul ei diversitatea realității istorico-naționale. E limpede că pledau
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
semne metapragmatice (elemente de titrare sau de ilustrare iconică), ce diferențiază hotărâtor jurnalismul de alte tipuri de texte. Criteriul de alegere a vocabularului nu va fi în acest caz nici lingvistic și nici semantic, ci comunicațional: a atrage atenția, a conchide prin reluarea mesajului principal, a convinge. În ciuda unor aspecte încă neclare și litigioase, putem spune că limbajul jurnalistic are câteva trăsături distincte: un grad redus de complexitate; concizie, credibilitate, claritate; elemente anaforice (de înlocuire) puțin prezente; sărăcie a conectorilor conjuncționali
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
scrisori, acuzăm, ne cerem drepturile, ne exprimăm opiniile politice etc. La rândul lor, ziariștii ar trebui să fie niște campioni ai discursului. Discursul dă mărturie felului în care se organizează circulația cuvintelor într-o comunitate socială, producând sens. Astfel, putem conchide că informația este o problemă de discurs. (P. Chraudeau, 1997, p. 30) 3.1. Taxonomia discursului În viziunea lui Jean-Michel Adam (1999), discursul este... un eveniment, pentru că e produs de un anume subiect, într-un loc anume și un moment
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Citatul. Orice atac de acest tip trebuie să fie scurt, nervos, clar, semnificativ, concis. Nu mai vorbim de acuratețea redării sau de atenta decupare din context. Faptul că aceste citate sunt obligatoriu urmate de precizări (a spus, a comentat, a conchis etc.) constituie un dezavantaj nu tocmai ușor de îndepărtat: „Dacă vom deschide vreodată Cutia Pandorei a Consiliului Europei, nu vom putea ști câți Cai Troieni vor sări afară din ea”. Cu aceste cuvinte își începea discursul Ernest Bevin (Ziua, 20
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
fi un an fără prea multă activitate și plănuiește un alt studiu, conceput pentru a justifica folosirea sateliților în estimarea recoltelor agricole viitoare. Articolul continuă în aceeași manieră (amestec de informație, ironie fină, portret și narațiune simplă), pentru ca finalul să conchidă: Peste tot în minister, 2 000 de oameni sunt preocupați să planifice proiecte pentru anii următori, chiar dacă în sertar îi așteaptă alte proiecte vechi de 10 ani. Ministrul Bergland ne asigura că acum câteva săptămâni a dat un ordin de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
circumstanțele lui de emergență. Prin scriitură se realizează o virtualizare a memoriei, o prelungire a unor date dincolo de realitățile imediate de care erau intrinsec legate. În timp, omul a inventat destule tehnici de potențare a informației. Levy (1995, p. 71) conchide: Limbajele omului virtualizează timpul real, lucrurile materiale, evenimentele actuale și situațiile în desfășurare. Din dezintegrarea prezentului absolut se ivește, ca două fețe ale aceleiași creații, timpul și contra-timpul, fața și reversul existenței. Adăugând lumii o dimensiune nouă, eternul, divinul, idealul
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
înspre anumite ținte. Având în vedere că educația instituționalizată este limitată în timp, ea durând, de regulă, cel mult două decenii, aceasta va deschide doar apetituri, trasee, conduite etc., ele definitivându-se într-o perspectivă încă nefixată, chiar improbabilă. Vom conchide spunând că educația, prin definiție, este evident potențatoare și „virtualizatoare”. Ea împinge actualul înspre virtual; se speră ca acesta să se realizeze doar secvențial și progresiv. Asistăm astăzi însă la un puseu în ceea ce privește virtualizarea educației, la ivirea altei „fețe” a
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
o parte, un Dumnezeu limitat și impersonal; de cealaltă, un Dumnezeu infinit și personal; de o parte, o lume statică, Împietrită În ritmul ei glacial și deznădăjduit; de cealaltă, o lume dinamică, pentru care libertatea este legea Întemeietoare. „Este evident”, conchide Stăniloae, „că opera De principiis abundă de tot felul de idei eretice, păgâne, chiar dacă sunt propuse de multe ori sub formă ipotetică. Îmbinarea a tot felul de contradicții nereconciliate face din ea o adevărată harababură”. Publicând de la Ambigua, Stăniloae Împușcă
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
pătrundere În intimitatea Tradiției, pentru a Înțelege sensul unor „gesturi” pe care Biserica le-a făcut În contexte ireversibile. Gândirea unui Grigore de Nyssa a fost „mare, puternică și armonioasă” altădată, dar ea aparține, iremediabil, acestui altădată. Urs von Balthasar conchide: „Ne amintim de ea (de această gândire - n.n.) așa cum omul Își amintește de profundele intuiții ale adolescentului care a fost: dacă nu le poate retrăi ca atare, Întrucât conjunctura, viața, Întreaga lume s-au schimbat, el poate măcar să se Întărească
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
pe fața celuilalt. Ea se extinde ca expresie la Întregul corp (Îmi frământ mâinile, plâng, mă agit etc.Ă și prin aceasta neliniștea mea se transmite și celorlalți, fie ca simplă compătimire, fie ca act de contagiune psihică. Se poate conchide că există un anumit limbaj al apropierii dintre mine și celălalt, care transcede cuvântul. Acest element de legătură nonverbală, care mă apropie de celălalt, este cel care dă valoare realității umane. Fiecare persoană, ca ființă, are o valoare specifică. Prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
în general, serialele produse în anii ’90 conțin tot mai multă violență (Jeffrey Cole, director, The UCLA Television Violence Monitoring Report, UCLA, septembrie 1995, apud, op. cit., pp. 54-55), acesta fiind și cazul multor programe difuzate de televiziunile din România. Studiile conchid că violența din televiziune este un factor de risc serios pentru creșterea comportamentelor violente ale tinerilor. Combinând analiza de conținut cu un studiu de psihosociologie a comportamentelor, cercetătorii americani au ajuns la concluzia că minorii și tinerii expuși masiv la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
la ficați ! Amețit de băutură, un lucrător care venea dinspre uliță se opri în fața stivei de bolovani ce-i tăia calea. - Dedei cel din urmă leu, monologa el întorcându-și buzunarele pe dos. Cu o privire francă în ochii bleojdiți, conchise șovăind : Nu erau să fie ai mei. Lucrul mergea cu spor și către sfârșitul verii clădirea era gata. în ea urma să se facă o nuntă. Nea Sandu Pitulice, perceptor și om de vază în comună, își însura băiatul și
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
trage din nou spre el bolul cu țelină. Mârâie posac: — Vorbește cu Curtius Atticus și cu Vitellius... Înghite și reia: — În Vitellius, mai ales, am toată încrederea... Secretarul aranjează cu un aer preocupat foile de pe masă. Ne-am lămurit atunci, conchide împăratul. Își pune grijuliu castronul cu verdețuri din nou în poală. Repetă încetișor: — Am încredere în Vitellius... Cum nu-l privește în față, Ianuarius înțelege că nu are de gând să-i împărtășească motivele pentru care îl preferă pe Vitellius
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
motivul? Lângă el, bătrânul clatină blajin din cap. — N a venit! Își îndreaptă spatele fără să-l slăbească pe Trio din ochi: — De ce? Fulcinius nu are răspuns. — Așa crezi că se comportă un om care se simte vinovat? — Nu... Împăratul conchide satisfăcut: — Asta dovedește că omul este curat ca lacrima! Blândețea din glasul său nu-i prevestește nimic bun lui Trio Fulcinius. — Uită-te la cei cărora conștiința le reproșează fapte rele: dacă-i ataci se prefac indignați... chiar dacă se știu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
adoratorii la trăiri murdare, nu provoacă și nu seduce... Atunci ce mama mă-sii face? înjură Fulcinius copios în sinea sa. — Dragostea ei nu e nici dereglată, nici lascivă, ci serioasă, continuă molcom bătrânul. Așa ca pentru mine, se autoironizează. Conchide cu un oftat: — Corpul ei este sălașul frumuseții pure și nemuritoare. Se ridică greoi. Îi dă ocol celuilalt, țintuindu-l încruntat pe sub sprâncene: — Ție și lui Flaccus nu vă e frică să aruncați asupra unui senator, terfelindu-i onoarea, acuze
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
putere. — Divinitatea eternului Caesar păzește eternul foc! adaugă pontifex. Ei aș! mormăie ursuză Occia. Dacă n-am fi noi s-ar stinge la iuțeală. Măcar de-ar pleca mai repede! — Vesta îi va apăra pururea pe cei înrudiți cu ea, conchide regele. De ce nu zici pe șleau că cea mai măreață faptă a lui Caesar a fost că l-a adoptat pe Octavianus Augustus? îl apostrofează scâr bită Vestala Mamă în gând. Se înmoaie și dezgustul lasă loc milei. Sărmanul de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pe tine grija asta cu focul, suspină Occia. — ...zac fără lucrare, de parcă ar fi moarte, și doresc pute rea flăcării ca pe un suflet, iar când se apropie de ea pornesc în acțiune. Sau suferă acțiunea? oftează bătrâna. — De aceea, conchide rex, Numa - despre care se spune că era bărbat iscusit și înțelept - a sfințit și a legiuit ca focul să fie păzit neadormit de voi, ca o icoană a puterii veșnice care le orânduiește pe toate. De data aceasta, Vestala
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ridică tonul iritată: — Fiica mea i-a făcut tatălui ei nenumărate statui și portrete. L-a reprezentat în culori, în ceară, în bronz, în argint, în aur, în fildeș și în marmură. — Să sperăm atunci că ne va provoca plânsul, conchide cu ironie Piso. Face pe spiritualul, se enervează la rândul său Vipsania. Dar greșește dacă își imaginează că a făcut o glumă bună. După ce lucrarea Livillei va fi citită, își va da seama că se numește de fapt prostie. Râde
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
se numere oasele, ci își umple mem brele cu un sânge potolit și sănătos, se acoperă cu mușchi și ocrotește nervii cu o anumită roșeață plăcută vederii. Face o pauză și-și contemplă pentru o clipă cu satisfacție auditorii înmărmuriți. Conchide pompos: — Numai atunci putem vorbi de frumusețe. — Păcat că nu te-ai făcut doctor, scuipă scârbit Labienus. — Sau codoș, întărește Sallustius. Un glas necunoscut îl împiedică pe Titus Livius să răspundă. — Și totuși, aceeași generație care l-a făcut pe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Nu-i prea mult, se strâmbă Gallus. Dacă o mai aduci și de departe... Stai, îl întrerupe celălalt. Începe să socotească pe degete: — Socotește în medie 60 000 de amfore pe vas... Îi acordă câteva secunde de gândire înainte de a conchide: — Asta înseamnă că o încărcătură purtată de cinci corăbii reprezintă 30 de milioane de sesterți. Asinius Gallus lasă să-i scape un fluierat apreciativ. — 30 de milioane! O sumă frumușică, n-am ce spune! Adaugă cu voce încordată: — Uite cât
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
De ești trist, își smulg părul din cap de disperare. Dacă aprinzi oleacă focul, dârdâie înfrigurați, iar de spui „mi-e cald“, îi apucă pe loc nădușeala. Eu n-aș putea niciodată să mi potrivesc fața după obrazul unui străin, conchide cu un oftat. Eu însă din asta trăiesc, suspină evreul. Habar n-ai cât trebuie să te înjosești ca să mănânci o pâine amară printre străini. Germanicus îl roagă să aștepte și se întoarce la invitații săi. Se străduie să le
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Doar smocuri de iarbă uscată se rostogoleau ici-colo în bătaia vântului. Petiția iezuiților pe care mi-o trimisese unchiul suna cam așa: „V-am trimis deja o dare de seamă despre vizita solilor japonezi în Nueva España. Dacă e să conchidem încă de la început, credem că ar fi mai bine să fiți prevăzător în legătură cu dorința lor de a face negoț cu noi. După spusele iezuiților din Japonia, părintele franciscan Velasco, cel care îi însoțește pe soli, este un om nechibzuit care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]