2,979 matches
-
că scrie de teamă să nu uite viața. Este expresia unui altruism mișcător și totodată aceea a unui egoism înverșunat, a unei avariții sentimentale. "Maestră necontestată a portretului literar, dată fiind precizia notației sale psihologice, spiritul de observație și suplețea condeiului, Martha Bibescu a fost aleasă pentru a ilustra în manualele franceze această specie literară.“ "„Cunoscută și sub numele de Lucile Decaux, cu care a semnat o serie de biografii istorice, Martha Bibescu a scris aproape patruzeci de cărți, a colaborat
Martha Bibescu () [Corola-website/Science/299027_a_300356]
-
Letopisețele Moldovenești (Iași, 1925) afirmă pe baza surselor istorice consultate: „Armenii cari n-au voit să îmbrățișeze pravoslavia au trebuit să plece, unii la turci, alții la leși, alții printr-alte țări. Despre aceasta scrisese Macarie, care și-a oprit condeiul tocmai proslăvind zelul creștinesc al domnului. Persecuțiunea armenilor din 1551 nu putea găsi alt ecou la un suflet zelos de călugăr, cum a fost Macarie“. Cea mai veridică descriere a prigoanei, chiar dacă într-o formă literaturizată și cu unele hiperbolizări
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
Bukowina", care a apărut în 1881, la scurt timp după volumul "Novele din popor". Aceste apariții au reprezentat primele cărți masive ale lui Slavici, iar volumul "Novele din popor" se bucură de o foarte bună apreciere atât în "Timpul", sub condeiul lui Eminescu, și "Românul", sub semnătura lui Nicolae Xenopol, cât și în revistele ardelene "Familia" din Oradea, "Biserica și școala" din Arad, "Gazeta de Transilvania" din Brașov. Nuvelele sale sunt traduse de Mite Kremnitz într-o colecție de proză românească
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
Versuri" (1982); "Frate al pământului" (1986); "Scrieri" (în 2 vol., 2002) ș.a. ilustrează autenticitatea talentului și multitudinea preocupărilor artistice și intelectuale ale autorului, orientat cu fidelitate spre tradiția clasică verificată și confirmată de experiența mai multor generații de mânuitori ai condeiului, conturând astfel chipul unui poet de largă respirație epică, în creația căruia oamenii și meleagul natal se prezintă în autentica lor haină pământească. Scriitorul reflectă în creațiile sale evenimente importante din viața satului moldovenesc din perioada dintre cele două războaie
Andrei Lupan () [Corola-website/Science/311080_a_312409]
-
Instalarea unei conducte de apă în Biserică, și facerea unei grădini pe coasta unui munte. Deci Bănățenii, trebuie să-i aducă o vie mulțumire acestui om de mare valoare artistică, fiind și fiu al Banatului. Că mulți știu să mânuiască condeiul, dar dalta, ba. Avându-se în vedere, că e trecut cu vârsta de 70 ani, și totuți e speranță încă de producție de artă, să mai împodobească Banatul.” Stareții care s-au succedat la conducerea Mănăstirii Călugăra din 1949 până în
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
senior, povestește într-un interviu luat de poetul Mihail Galațanu apariția acestui ziar: ""În aproape 14 ani a avut sute și sute de interviuri și confesiuni cu cei mai importanți oameni de cultură ai țării, au semnat în acest ziar condeiele cele mai bune ale țării. Sunt editor senior al ziarului pentru că n-am știut cum să-mi spun și nu voiam să-mi zic director și nici redactor șef, în funcția asta îl pusesem pe poetul Ioan Es Pop. Am
Ziarul de Duminică () [Corola-website/Science/309571_a_310900]
-
existase în România. Era „un altfel de ziar”. Echipa era mare, dar nu uriașă, pentru că reușisem să adun pentru fiecare fascicol oameni foarte pricepuți pe domeniul respectiv, practic erau șapte sau opt mini-redacții în paralel. Reușisem să aduc lângă mine condeie extraordinare, care au continuat după aceea să bucure cititorii la publicațiile la care s-au răspândit. Pe lângă cei din București, stabilisem o rețea de corespondenți în țară. Nu dau, deocamdată, nume. Îl convinsesem și pe Nicolae Manolescu să mi se
Ziarul de Duminică () [Corola-website/Science/309571_a_310900]
-
istoria scrisului, tipurile de scriere, materiale de scris, suporturi pentru scris etc. și o parte practică, referitoare la tehnica, respectiv tehnicile, descifrării scrisului. Paleografia studiază cărțile manuscrise, fie în formă de sul, fie codice, care au fost scrise cu stilul, condeiul și pana pe table de lemn cerat, pe papirus, pe pergament sau pe hârtie. Ca rezultat, paleografia furnizează informații privind materialele pe care s-au scris în timp izvoarele paleografice, instrumentele de scris, precum și evoluția grafemelor (a literelor), oferind și
Paleografie () [Corola-website/Science/309003_a_310332]
-
sigur de aici înainte. Commedia dell’arte -textul- citită astăzi la rece , cu un ochi de simplu observator al fondului unui text de idei, pare searbădă, înghețată convențional- mai ales după ce subiectele ne-au devenit atât de cunoscute datorită unor condeie celebre: Shakespeare, Moliere, Cervantes, Vega etc. Benedetto Croce în studiul său “În jurul commediei dell’arte” nu vede în ea decât caracterul schematic, imboldul bufonesc, atracția erotică între actor și actriță etc. Spectacolul improvizat-commedia dell’arte pornește și se fixează ca
Commedia dell'arte () [Corola-website/Science/309104_a_310433]
-
cel din urmă, cu cele cinci originale destinate Rusiei, Franței, Angliei, Italiei și României. (...) Prin aceste acte declaram război numai Austro-Ungariei (...) Când cetirile au fost terminate a venit rândul iscălirii (...) Vintilă Brătianu pregătise în mijlocul mesei o călimară frumoasă și un condei destinat a fi păstrat în amintirea acestei scene istorice".” În condițiile prezentate, Aliații au acceptat solicitările părții române. Semnarea tratatului a fost o mare victorie diplomatică pentru România, pentru că "reușise să consfințească printr-un act internațional, purtând iscăliturile celor mai
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
Viena, iar apoi la Paris, unde studiază filologia și politehnica, devenind absolvent al Școlii Politehnice din Paris. În timpul studiilor brevetează primul toc rezervor din lume, mai întâi la Viena, apoi la Paris (brevet 3208, din 25 mai 1827), cu titlul "Condeiul portăreț fără sfârșit, alimentându-se însuși cu cerneală (plume portable sans fin, qui s'alimente elle-même avec de l'encre)". La 15 septembrie 1830, se deschide în Anglia prima cale ferată din lume, care va face legătura între Liverpool și
Petrache Poenaru () [Corola-website/Science/300003_a_301332]
-
cel din urmă, cu cele cinci originale destinate Rusiei, Franței, Angliei, Italiei și României. (...) Prin aceste acte declaram război numai Austro-Ungariei (...) Când cetirile au fost terminate a venit rândul iscălirii (...) Vintilă Brătianu pregătise în mijlocul mesei o călimară frumoasă și un condei destinat a fi păstrat în amintirea acestei scene istorice".” Izbucnirea Primului Război Mondial avea să pună la grea încercare familia Brătianu, care a ales însă să slujească interesele țării, chiar cu asumarea unor mari primejdii pentru fiecare din membrii familiei. În iarna
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
Domnului,rugându-mă sa-mi lumineze mintea,sa pot isprăvi sfânta ei icoana. Când m-am dus sa mă apuc de lucru,am aflat chipurile drese desăvârșit,precum se vede. Văzând aceasta minune,n-am mai adaos a-mi pune condeiul, fără numai am dat lustrul cuviincios, deși o greșeală a fost aceasta ca am dat lustru la o asemenea minune"." Dimensiunile icoanei sunt de 1000/700 mm.Chipul Maicii Domnului și al Pruncului Iisus au culoarea galbenă,nuanța de galben
Prodromița () [Corola-website/Science/313036_a_314365]
-
va suferi și care-i va scurta viața. În această perioadă Șalom Aleihem publică primele sale romane în limba idiș, persiflând fără milă romanele vulgare la modă, ca acelea ale prolificului Shomer. Nici creațiile lui I. L. Pereț nu-i scapă condeiului său necruțător (1892) ceea ce, bineînțeles, contribuie la răcirea relațiilor dintre cei doi. Vor avea însă ocazia să se întâlnească personal în 1904 la Varșovia. După eșecul avut la bursa din Kiev, scriitorul își incearcă norocul în celalaltă metropolă din regiune
Șalom Aleihem () [Corola-website/Science/313232_a_314561]
-
Revista Transilvaniei" insista și asupra rolului pe care revista arădeană trebuia să-l joace în lupta politică. "„, au apărut", scria ziarul brașovean în editorialul din 22 martie 1916, "și salutăm călduros solia ce o aduc. Conținutul numărului prim este bogat. Condeie consacrate colaborează la restabilirea continuității noastre literare și culturale întrerupte deodată de izbucnirea războiului”." Comitetul de conducere al "Paginilor literare", reprezentat de Victor Stanciu, redactorul responsabil, și Laurențiu Luca, editorul, au făcut mari sacrificii pentru a asigura, în condiții grele
Pagini literare () [Corola-website/Science/314697_a_316026]
-
este unul dintre acei intelectuali ai micii burghezii. Marginalitatea sa, adevărul vieții sale îl fac să nu se mulțumească doar să trăiască sărăcia, ci și s-o denunțe, deranjând confortul și certitudinile multora). "(Eu nu știu să scriu cu un condei de cristal. Pentru mine, scriitura este un protest, nu o paradă.)" Fundația Choukri a rămas în stadiul de proiect până în anul 2013, când Uniunea scriitorilor marocani a făcut primele demersuri în această direcție: acordarea unui apartament pentru a servi ca
Mohamed Choukri () [Corola-website/Science/313575_a_314904]
-
Tolstoi” al lui Maxim Gorki. Începând cu anul 1924 însă, Ionel Teodoreanu începe lucrul la trilogia „La Medeleni”, publicând succesiv în revista "Viața românească", până în anul 1928, părți ale celor trei volume ce compun acest roman. Critica a subliniat prospețimea condeiului său în evocarea copilăriei și a adolescenței exuberante. Criticul literar George Călinescu îi ironiza stilul încărcat, ușor baroc, poreclindu-l "Metaforel" și îi desființează în „Istoria literaturii române de la origini și până în prezent” cele trei romane ale ciclului „La Medeleni
Ionel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297557_a_298886]
-
au isprăvit ferman de la Poartă de pace. Și-am venit la pământul mieu, zăbovind în străinătate 9 ani, 2 ani la Moscu și 7 ani în Țara" "Leșească, cu multe valuri și supăr, care nu le mai poci înșira cu condeiul meu"" A trăit la moșia sa din Boian. A primit marea dregătorie de vel vornic al Țării de Sus, acordată de Grigore al II-lea Ghica, în 1731. A murit după 1744, lucru ce se dovedește prin ultimele cuvinte ale
Ion Neculce () [Corola-website/Science/297634_a_298963]
-
la 1838 s-a transformat în "școală preparandă", adică școală care pregătea învățători rurali pentru satele plasei Oltețu. Tot din Beneștii pe Olteț fiind cărturarul Petrache Poenaru obține la Paris în anul 1827 brevetul de inventator a ceace se numește "„condei portăreț fără sfârșit”" (stiloul de azi). Dar, el cărturarul, "omul de taină" al marelui revoluționar Tudor Vladimirescu, se remarcă prin faptul că este creatorul steagului național românesc, steag purtat pentru prima oară de pandurii acestuia. Este deasemeni cel care editează
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
indiană și siriacă, numeroase cuvinte au fost împrumutate din aceste limbi, de exemplu: "ğizya" (impozit funciar impus de califatul islamic) și "bī'a" (biserică, loc de adunare), împrumutate din siriacă; "faylasūf" (filosof), "qistăs" (balanță), "qămūs" (dicționar), "kīmyă"' (chimie, alchimie), "qalam" (condei, creion), "dirham" (drahmă), almanac (climă), din "almenichiakon" (calendar), "alambic" (distilator), din ambiks (cupă), împrumutate din greacă etc. - Cuvintele străine împrumutate de arabă în perioadele modernă și contemporană aparțin unor domenii felurite și sunt, în general, din franceză, engleză, italiană: a
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
Șt. O. Iosif, Ovid Densușianu, Corneliu Moldovan, Delavrancea, Sandu Aldea, N. D. Cocea și alții. În cuvântarea pe care a ținut-o la biserica Sf. Gheorghe, Delavrancea menționa: "„Caragiale a fost cel mai mare român din câți au ținut un condei în mână și o torță aprinsă în cealaltă mână. Condeiul a căzut, dar torța arde și nu se va stinge niciodată.”" Iar Mihail Sadoveanu adăuga: "„Caragiale a însemnat o dungă mare și foarte luminoasă în literatura noastră contemporană; ea a
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
N. D. Cocea și alții. În cuvântarea pe care a ținut-o la biserica Sf. Gheorghe, Delavrancea menționa: "„Caragiale a fost cel mai mare român din câți au ținut un condei în mână și o torță aprinsă în cealaltă mână. Condeiul a căzut, dar torța arde și nu se va stinge niciodată.”" Iar Mihail Sadoveanu adăuga: "„Caragiale a însemnat o dungă mare și foarte luminoasă în literatura noastră contemporană; ea a rămas asupra noastră și va rămâne asupra tuturor generațiilor.”" Caragiale
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
Neagoe Basarab este autorul uneia dintre cele mai vechi capodopere ale literaturii vechi, "Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul sau Teodosie", scrisă în slavonă, dar tradusă de cineva în română (există o copie atestată în limba română din 1654). Prin condeiul său, Neagoe Basarab, în „învățăturile” sale către fiul său Teodosie, așternuse pe hârtie nu numai principii de guvernare politică a statului, principii morale de educare a tineretului, ci și principii de guvernare a sufletului, care oferă celor ce le vor
Neagoe Basarab () [Corola-website/Science/297451_a_298780]
-
Platon a mai efectuat două călătorii la Siracuza, în speranța de a-l influența pe Dionysios cel Tânăr pentru proiectele sale de reformă politică și filosofică. Din păcate, proiectul eșuează definitiv. S-a stins din viață, după cum spune Cicero, „cu condeiul în mână” („scribens mortuus est”). Este cel dintâi filosof de la care au rămas scrieri complete: 35 de dialoguri și 13 scrisori (dintre care doar una, a șaptea, pare a fi autentică). El a creat specia literară a dialogului, în care
Platon () [Corola-website/Science/296741_a_298070]
-
Publicist incisiv și de talent, Uri Avneri a îmbogățit limba ebraica cu un numar de cuvinte și expresii că prescurtarea "Hak" pentru "haver kneset" (membru al Knessetului), "halalit" - termenul ebraic pentru navă spațială, sau "ktavlav" pentru gazetari care își pun condeiul în slujba celor suspuși (de la cuvântul ebraic „kelavlav”, însemnând „cățeluș”). În anul 1956 Uri Avneri a înființat, împreună cu Nathan Yalin Mor și alți foști activiști naționaliști evrei deviați spre stânga radicală politică , mișcarea "Acțiunea Semita", care susținea ideea integrării politice
Uri Avneri () [Corola-website/Science/320922_a_322251]