3,305 matches
-
plus cu internatul liceului, căci avea de întreținut pe studenții din Cernăuți, Eugenia și Filaret. După absolvire, între anii 1935 și 1937, Miluț se înscrie la Școala de brigadieri silvici a Fondului bisericesc ortodox român din Rădăuți, care cerea următoarele „condițiuni de admitere: la prezentare pe 15 septembrie fiecare elev va aduce cu sine 1500 lei î400 lei pentru popotă, 1000 lei pentru taxe școlare și 1oo lei pentru cărți) și următorul echipament: două perechi de bocanci, haine de vară și
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
de bocanci, haine de vară și haine de iarnă, două rânduri de prostiri, una pătură, una plapomă, un tacâm complet, ustensile pentru spălatul corpului și pentru curățirea hainelor și ghetelor. Această școală se susține numai din taxe școlare iar neîndeplinirea condițiunilor atrage eliminarea candidatului de la învățământ”. Proaspătul silvicultor promovat va fi imediat angajat agent silvic la Primăria Vama și apoi avansat ca secretar statistic. Adresa de încorporare îl cheamă la datorie pentru satisfacerea serviciului militar, unde îl prinde războiul și cade
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
urmat cu mare atențiune campania electorală. Dacă vă reportați la scrisorile mele din 1919, aflați că toate s-au petrecut așa cum trebuiau să se petreacă. "Cum îți așterni, așa dormi". Când s-a făcut unirea, nu s-a pus nici o condițiune. Au fost două momente istorice când trebuiau discutate condițiunile Unirei. 1. Înainte de intrarea României în războiul european, când România cu concursul mandatarului Partidului Național Român a stabilit frontierele României Mari, cari au servit de bază guvernului român în tratativele sale
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
la scrisorile mele din 1919, aflați că toate s-au petrecut așa cum trebuiau să se petreacă. "Cum îți așterni, așa dormi". Când s-a făcut unirea, nu s-a pus nici o condițiune. Au fost două momente istorice când trebuiau discutate condițiunile Unirei. 1. Înainte de intrarea României în războiul european, când România cu concursul mandatarului Partidului Național Român a stabilit frontierele României Mari, cari au servit de bază guvernului român în tratativele sale cu aliații. Era momentul cel mai favorabil pentru fixarea
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Unirei. 1. Înainte de intrarea României în războiul european, când România cu concursul mandatarului Partidului Național Român a stabilit frontierele României Mari, cari au servit de bază guvernului român în tratativele sale cu aliații. Era momentul cel mai favorabil pentru fixarea condițiunilor noastre. 2. După armistițiu, la Alba Iulia, sau mai bine zis înainte cu ceva. Aici au lucrat oamenii noștri în mod copilăresc. S-au făcut declarațiuni platonice, cari angajează mai mult pe aceia cari le-au făcut, decât pe guvernul
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
zâmbet și au zis că suntem naivi că n-au avut nevoie decât de a deschide ușa casei în care noi am intrat de voie. Când doi indivizi se asociază, când două societăți fuzionează, se face un contract, un pact. Condițiunile Unirei trebuiau stipulate. E. g., că în decurs de 10-20 ani soldații recrutați din Transilvania și Bănat să fie lăsați în garnizoanele din aceste provincii. O lege electorală clară și precisă etc. Mă dispensez de a vă înșira motivele acestor condițiuni
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Condițiunile Unirei trebuiau stipulate. E. g., că în decurs de 10-20 ani soldații recrutați din Transilvania și Bănat să fie lăsați în garnizoanele din aceste provincii. O lege electorală clară și precisă etc. Mă dispensez de a vă înșira motivele acestor condițiuni și a altora, cari ar fi trebuit să fie corolarul garanțiilor fundamentale. Când în 1917 și 1918 prin forța împrejurărilor și neîmpins de nici o ambițiune personală am fost silit să mă ocup de prepararea Unirei noastre a trebuit să văd
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
că poate e rar un om care să se descurajeze mai lesne ca Dimitrescu. Altfel veți fi băgat de seamă cumcă are mult talent, deși fantazia îneacă reflecțiunea. Numai, drept vorbind, mama imaginelor - fantazia - mie-mi pare a fi o condițiune esențială a poeziei, pe când reflecțiunea nu e decât scheletul, care-n opere de arte nici nu se vede; deși palidele figuri ale unor tragediani își arată mai mult oasele și dinții decât formele frumoase. La unii predomină una, la alții
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Totodată d-l Giurgea prin petițiunea sa cere ca în puterea concursurilor făcute să se recomande direct onor Ministeri. După esaminarea titlurilor dintâi și având în vedere că candidații 1) George Dimitriu 2) I. G. Chernbach și George Costăchescu întrunesc condițiunile cerute de lege pentru a fi admiși la concurs am decis ca d-nii G. Dimitriu și I. Chernbach să se supună concursului iar George Costăchescu să se supună esamenului conform art. 874 legea instr. publice. În privința d-lui N. Giurgea
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
cochetărie, părând a ignora cu desăvârșire că pe lume sunt două sexe. Mânca cu plăcere, răspundea cuviincios la întrebări și fugea, din când în când, afară, sărind dintr-un picior pe altul. Aglae se interesă bine asupra vârstei și tuturor condițiunilor fetei și într-o zi expuse doamnei Iorgu această idee: - Madam Iorgu, eu, în locul dumitale, la treisprezeceani aș mărita-o. Când o fată trece de optsprezece ani, oricât de frumoasă și de bogată, e primejdie să-ți rămână pe cap
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
simțul simbolic și le imprimă timbrul care le face (să aibă curs) să îmble în imperiul cunoștiinței științifice. După astea cel puțin nu ni se va putea face imputarea că am privit (tema) propusul nostru cu ușurință și că (pretențiunile) condițiunile ce am pus întru rezolvarea ei ar fi prea blânde. Se-nțelege că nu ni se cuvine nouă să hotărâm întru cât a (acoperit) satisfăcut Leistung de față pretențiunile absolute. Sperăm însă că se va simți în acest op că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru că sânt în natura lucrului), îi trebuie un fel de inspirațiune uitită (leichtsinnig) pentru artea sa spre a produce (leisten) estraordinarul". Rău ar fi într-adevăr d-o arte dac-ar avea nevoie de inspirațiune uitită (leichtsinnig) ca de-o condițiune absolută a celor mai mari efecte ale sale. {EminescuOpXIV 228} {EminescuOpXIV 229} {EminescuOpXIV 230} sa, două, cumcă un public privește la astă metamorfoză, astă prefăcătură a întregei sale individ[ualități], cumcă el așadar se abandonă în toată aparițiunea sa esterioară
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a simți contradicțiunea între aparițiunea și menirea sa. Cu cât valorează într-o arte mai mult deja dispozițiunea subiectivă fără laboarea tecnicei și fără o formare denăuntru pentru arte a subiectului, așadar cu cât mai puțin face o arte de condițiune necesară a aparițiunei sale stăpânirea materiei printr-o măsură (Maas) oarecare de abilitate cu atât mai mult se grămădesc în domeniul ei (stîngăcia) husilagiul* totală și insolența în esecuțiune. Cine nu cutează d-a ieși în ziua de azi la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o operă a naturei". {EminescuOpXIV 235} mai naltă?... Asta însă e numai atuncea posibil când ea va recunoaște mai mult decât pîn-acuma necesitatea d-a se supune pe sine însăși unei arhitectonice mai stricte și de-a impune adepților săi condițiunea unei sistematice culturi prealabile, o trecere diligentă (prin) pre treptele (Vorstufen) artei, în scurt (dominațiunea) domnia asupra individualităței naturale. Abia atunci când această activitate artistică lasată acuma cu totul la dispozițiunea capriciului (Belieben) subiectiv, a smițirei întîmplătoare, se va contrage prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mare merit al lui constă într-aceea ca să renască creatorice caracterul dramatic întocmai așa precum l-a conceput și l-a adus la lumină poetul. Cât spațiu îi cedează esecuțiunea celor în parte abia (notate) notificate de poet, mijlocirea tuturor condițiunilor (împregiurărilor) și simțirilor în (fine) genere totala vivificare a imaginei până în detaliul unui om complect, ne rămâne să dezvoltăm în alt loc, unde vom face de obiect al scrutațiunilor noastre reprezintarea (reproducerea) caracterelor pentru sine. Cât de puțin pare aci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
un simț mai (strîmțat) scrintit; cum am zice, cu care publicul primește producțiunele prezentului. Pretențiunile se lărgesc abia cu o aparițiune însemnată, care arată în toată (goliciunea) sărăcia lor cele primite cu mulțumire până acuma, lucru ce diminuă esistința lor. Condițiunile de viață se schimbă din momentul în care pasă un mare artist dramatic în lumea orfană și aprinde sufletele, căci cele esperiate nu se dau șterse, ci reapar totdeuna în noi ca o admonițiune involuntară față cu productele (Leistungen) ce-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
artei lor, ci când se vor simți și determina într-un tot prin comună parvenire în fine la lacrul și dezvoltarea spirituală trebuitoare întru esercițiul artei lor. Să nu se pretindă dar ceva ce nu se poate întîmpla fără această condițiune, să nu se acuze un fenomen a cărui rădăcină se întinde, după cum am argumentat-o, până [în] particularitățile artei reprezintative și care se poate stârpi numai prin o copioasă reformă a totalităței. Să nu ni se impute că ne-am
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și a fi, dintre simțamînt și reflecțiune a irupt în toate sferele vieței, în timpii noștri critica pășește la moment pe urmele artei, pentru că artea nu trebuie să-și mai trăiască traiul și să aștepte o reformă a totalităței sale. Condițiunea absolută a criticei este cunoștința (Erkenntnis) legilor acelei activități pe care se-ndreaptă ea. Aceasta e imposibil fără știință; ea abia deschide privirca (Einsicht) în organizațiunea obiectului. Criticul de arte așadar nu trebuie să aibă numai o cunoștință generală asupra
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fi judecat adesea și temeinic, pentru că el va avea conștiința că stă înaintea unui tribunal care stă la înălțimea inteligenței și nu mai e compus dintr-o bandă de fugiți cari s-ar fi sustras disciplinei aspre a cugetărei filozofice. CONDIȚIUNILE NATURALE ALE ARTEI NOASTRE. CORP, FIZIONOMIE ȘI TON (VOCE) Noi am recunoscut artea reprezintațiunei dramatice ca pe aceea care reprezintă oameni prin pătrunderea atât a idealităței cât și a adevărului natural; am dedus apoi din natura ei fugitivitatea duratei sale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dedus apoi din natura ei fugitivitatea duratei sale, mărginirea ei în prezentul actorului, precum și atitudinea ce-o ocupă față cu publicul ce-o primește fără rezervă (unbefangen) și cu critica. Ne rămâne încă în această parte generală de-a lumina condițiunea subiectivă a individului în parte până la artist dramatic și de-a câștiga treptele ce rezultă necesarminte din noțiunea însăși întru dezvoltarea acestei arte. Toată artea se-ntemeiază pe fantazia liberă. Această putere a generalităței, de-a privi adică (ținoarea) coprinsul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ce rezultă necesarminte din noțiunea însăși întru dezvoltarea acestei arte. Toată artea se-ntemeiază pe fantazia liberă. Această putere a generalităței, de-a privi adică (ținoarea) coprinsul rațiunei în forma imaginei și de-a se subiectiza într-această formă, este condițiunea negativă a orce activitate artistică. Însă fiecare arte în parte cere Lessing, cel mai mare critic al timpului său, a putut dar, dus de puterea sa critică, să zică cu drept cuvânt în Dramaturgia lui: "Eu știu să-i fac
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și ochiului sănătoasă și proprie activităței sale, cum nu poate să capete unul ce se consacră muzicei decât succese foarte mediocre când nu are o sonoritate naturală a vocei și auz muzical, tot așa sunt și în artea noastră oarecari condițiuni naturale a individualităței cari par neapărate pentru ca să producă cineva efecte mari; ba cari pun piedici mari la dezvoltarea talentului, chiar daca ar esista o capactitate mare de-a forma (Gestaltungsfaehigkeit). Asta este cum am zice laturea naturală a fiecărei arte, care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lucru care trebuie să-l considerăm ca cu totul neatîrnător de talentul specific al individului. Pentru că, în artea reprezintațiunei dramatice, materialul constituie individualitatea anume despre partea aparinței ei sensibile, trebuie dar ca-n individualitate să fie împlinite de natură oarecare condițiuni neapărate pentru esecuțiunea cu succes a acestei arte. Pentru că reprezintațiunea dramatică își rezolvă problema sa prin gest și vorbă și pentru că amândouă trebuie să servească întru esprimarea personalităței ideale, de aceea e condițiune absolută, în cât privește natura individului, ca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
individualitate să fie împlinite de natură oarecare condițiuni neapărate pentru esecuțiunea cu succes a acestei arte. Pentru că reprezintațiunea dramatică își rezolvă problema sa prin gest și vorbă și pentru că amândouă trebuie să servească întru esprimarea personalităței ideale, de aceea e condițiune absolută, în cât privește natura individului, ca (forma) figura sa sensibilă și tonul său sensibil să aibă facultatea de-a putea fi cultivate pentru reprezintarea idealului. Pentru figura sensibilă ni se prezintă îndată aste două puncte de vedere: "una, ca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
reformat într-un presagiu (într-o literă) a sufletului și într-un purtător de personalități spirituale; două, ca structura feței să nu contrazică espresiunei spirituale. Un corp bine format și o fizionomie care să admită espregiunea spiritului, iată cele două condițiuni abstracte ale naturei care ni se prezintă numaidecât în privința viitorului actor. De la aceste condițiuni neîncungiurate și până la o personalitate predispusă, cum am zice, pentru reprezintarea dramatică sunt încă multe trepte. Un corp care ar contrazice espresiunei unui om întreg, normal
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]