6,839 matches
-
pe linia subtilității și virtuozității verbale, în cel de-al doilea evidentă fiind magia unei „alchimii a verbului”, dar și un „fel de dadaism al majusculelor, de afectare a vorbirii în transă” (Ion Caraion). Sub semnul filonului liric convertit în confesiune, iubire, patos stau și versurile din Cușca de aer (1980). Din nou însă ardoarea, exaltarea sunt cenzurate de luciditate și resemnare, condiția artistei, condamnată la dăruire îndoit, ca poetă și ca femeie, fiind amenințată chiar de ironica opoziție a cuvintelor
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
Ș. a scris și proză - Joc de noapte, joc de zi (1971), precum și memorialistică - Un dramaturg își amintește (I, 1980) și, apărute postum, Amintirile unui dramaturg (1998), volume dense, masive, scrise cu har și cu atenție la detalii, împănate de confesiuni autobiografice și „poietice”, cu considerații de teatrologie aplicată și mărturisiri de practician al domeniului, și care constituie o adevărată „mină de aur” pentru cei interesați de istoria vieții teatrale românești din secolul trecut. SCRIERI: Comedia zorilor, București, 1930; Revelația, cu
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
potrivește bine și cu aceea a „literatului” din secolul al IV-lea, în cursul căruia se desăvîrșește întreaga sa formație culturală, după cum, tocmai în preajma figurii lui Ambrozie, se dezvoltă formația sa creștină; apoi, o bună parte din operele sale, inclusiv Confesiunile, au fost scrise în secolul al IV-lea. Cu toate acestea, la Augustin găsim ceva nou și diferit de ceea ce caracterizase epoca lui Ambrozie și Ieronim: o nouă și tulbure realitate politică și socială, consecință a rapidei destrămări a imperiului
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
la diversele sale scrieri ne permite să-l urmăm pas cu pas datorită neobișnuitei abundențe de date biografice. Dacă în general autobiografiile trebuie examinate cu precauție în privința reconstrucției obiective a faptelor, cu atît mai precauți trebuie să fim în cazul Confesiunilor lui Augustin’ care, avînd în vedere titlul lor, nu vor să fie o autobiografie, ci o „confesiune”, adică ceva mai mult decît atît și ceva diferit, și a căror semnificație trebuie înțeleasă corect, așa cum vom vedea la momentul potrivit. în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
biografice. Dacă în general autobiografiile trebuie examinate cu precauție în privința reconstrucției obiective a faptelor, cu atît mai precauți trebuie să fim în cazul Confesiunilor lui Augustin’ care, avînd în vedere titlul lor, nu vor să fie o autobiografie, ci o „confesiune”, adică ceva mai mult decît atît și ceva diferit, și a căror semnificație trebuie înțeleasă corect, așa cum vom vedea la momentul potrivit. în orice caz, informațiile privitoare la tinerețea lui Augustin, pînă la perioada petrecută la Milano, sînt de găsit
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
mai mult decît atît și ceva diferit, și a căror semnificație trebuie înțeleasă corect, așa cum vom vedea la momentul potrivit. în orice caz, informațiile privitoare la tinerețea lui Augustin, pînă la perioada petrecută la Milano, sînt de găsit exclusiv în Confesiuni. 1. Prima perioadă de formare Augustin s-a născut la Thagaste, în Algeria de azi, în 354, dintr-o familie modestă; tatăl, Patricius, era un creștin moderat pe care Augustin nu-l iubea mai deloc, iar mama, Monica, era o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
tîrzie. „Cărțile Platonicilor”, cum le-a numit Augustin, i-au furnizat unele explicații fundamentale, în special cea legată de existența unui singur Dumnezeu (care depășea dualismul maniheist) și de logosul său, supremă înțelepciune și raționalitate; Augustin a observat apoi în Confesiuni că această doctrină putea fi găsită și în Evanghelia după Ioan, dar aceasta nu însemna că neoplatonicii puteau să se ridice la nivelul Evangheliei, pentru că le lipsea credința în persoana Mijlocitorului dintre Dumnezeu și oameni, care constituie esența creștinismului. Dumnezeu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
creștinismul) care îl poate călăuzi; amintește despre propriile lecturi ale cărților neoplatonice. Credința creștină apare aici într-o întrepătrundere armonioasă cu filozofia, cu acel neoplatonism pe care scriitorul îl studiase la Milano, așa cum vom afla, cîțiva ani mai tîrziu, din Confesiuni; dacă în cazul lui Marius Victorinus filozofia mai era încă, în special, o știință grecească, acum e pe deplin o disciplină creștină; desigur, drumul fusese deschis de Ambrozie. Conflictul dintre credință și intelect, care în alte opere ale lui Augustin
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
mama sa și cu prietenii pe care îi convinsese să adopte aceeași opțiune de viață. în august 387, Augustin era la Ostia pentru a se îmbarca împreună cu mama sa și a avut faimoasa viziune extatică, povestită cu atîta emoție în Confesiuni (IX, 10, 23-25); la puțin timp după aceea, se stinge Monica. Această viziune a făcut obiectul unor interpretări contradictorii, cercetătorii întrebîndu-se dacă extazul are rolul contemplării mistice în experiența lui Augustin sau dacă viziunea de la Ostia ar fi de tip
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
bucuros acest lucru) o mistică augustiniană autentică, aceasta n-a putut fi decît o mistică de filozof; experiența sa depășește aportul activității propriu-zis filozofice, dar o presupune și și-o asumă”. Bibliografie. Desigur, textul fundamental este chiar biografia lui Augustin, Confesiunile adică, fie și cu toate precauțiile pe care această lectură le impune și despre care vom vorbi mai jos. Dintre operele recente, le vom menționa doar pe cele care trebuie înțelese ca biografii spirituale ale lui Augustin și inclusiv pentru
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
d’Ostie, sa place dans la vie et l’œuvre de saint Augustin, Vrin, Paris, 1938; R. Guardini, La conversione di S. Agostino, Morcelliana, Brescia, 1958; Idem, L’inizio, Jaca Book, Milano, 1975. Totodată, sînt deosebit de utile comentariile la ediția Confesiunilor în curs de apariție sub îngrijirea lui J. Fontaine, L.F. Pizzolato, P. Siniscalco și alții (text stabilit de M. Simonetti, trad. G. Chiarini) pentru Fundația Valla, Mondadori, Milano, 1992. Publicarea, pînă acum în trei volume, a ajuns la a noua
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
1970. O altă sarcină inerentă demnității sacerdotale era aceea de a ține predici, și de aceea Augustin începe să se ocupe de Explicarea Psalmilor (Enarrationes in Psalmos): Psalmii sînt, poate, textul biblic cel mai iubit de Augustin, constituind și fundamentul Confesiunilor, nu numai datorită însemnătății pe care o are dialogul dintre sufletul care se mărturisește și Dumnezeu, ci și datorită influenței stilistice; aflăm acest lucru și din încheierea la biografia lui Possidius pe care o vom cita mai jos, p. 000
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și din alte locuri nu mai simțeau prozodia latinei clasice, și de aceea compune acest psalm în proză ritmată și nu conform metricii. Bibliografie. Ediții: CSEL 51, 1908 (M. Petschenig); BA 28, 1963 (G. Finaert, Y. Congar, G. Bouissou). 7. Confesiunile Numirea ca episcop la Hippona suscitase numeroase critici, și Augustin vrea să răspundă acestora (și, bineînțeles, să mediteze și asupra unor probleme cu totul diferite) prin ceea ce va deveni poate opera sa cea mai cunoscută, Confesiunile. Din punct de vedere
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Congar, G. Bouissou). 7. Confesiunile Numirea ca episcop la Hippona suscitase numeroase critici, și Augustin vrea să răspundă acestora (și, bineînțeles, să mediteze și asupra unor probleme cu totul diferite) prin ceea ce va deveni poate opera sa cea mai cunoscută, Confesiunile. Din punct de vedere al formei literare, Confesiunile se prezintă ca un dialog fără interlocutor, în care apare însă expresia dialogică adresată lui Dumnezeu „Tu știi acest lucru!”, atît de frecvent repetată încît capătă o puternică semnificație; opera nu poate
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
la Hippona suscitase numeroase critici, și Augustin vrea să răspundă acestora (și, bineînțeles, să mediteze și asupra unor probleme cu totul diferite) prin ceea ce va deveni poate opera sa cea mai cunoscută, Confesiunile. Din punct de vedere al formei literare, Confesiunile se prezintă ca un dialog fără interlocutor, în care apare însă expresia dialogică adresată lui Dumnezeu „Tu știi acest lucru!”, atît de frecvent repetată încît capătă o puternică semnificație; opera nu poate fi însă considerată un dialog cum sînt cele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
E greu de încadrat într-un gen literar precis. Este în același timp povestea unei convertiri și o biografie, dar se desfășoară într-un mod cu totul diferit față de biografiile creștine care începeau de obicei cu momentul convertirii; deși aceste Confesiuni sînt o autobiografie, și antecedente îndepărtate putem găsi în Către Donatus de Ciprian, unde scriitorul vorbea despre criza interioară care îl determinase să se convertească la creștinism, ele nu sînt o apărare și un elogiu al autorului, scris de el
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
al autorului, scris de el însuși, ci un continuu și implacabil act de acuzare combinat cu laude pline de recunoștință și emoție pentru Judecătorul îndurător care l-a pedepsit, dar l-a și ajutat, făcînd din eretic un episcop. Termenul „confesiune” avea diverse semnificații în latina creștină, printre care acela de mărturisire a păcatelor, de mărturisire de laudă, de mărturisire de credință. Dintre acestea, cel puțin primele două (unii cercetători cred că și a treia) sînt prezente în dialogul lui Augustin
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
altfel, mărturisirea propriilor păcate nu este altceva decît repetarea fără reținere a ceea ce Dumnezeu cunoaște deja, pentru că nimic nu-i scapă, nici măcar sentimentele din inima omului, nici măcar ceea ce este în subconștient (și aceasta a fost una din marile descoperiri din Confesiuni). Avînd în vedere aceste premise, se înțelege cum Confesiunile sînt ceva mai mult și ceva mai puțin decît o biografie a lui Augustin. Scriitorul operează o selecție a faptelor din viața sa dinainte, o alegere orientată spre o semnificație spirituală
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
fără reținere a ceea ce Dumnezeu cunoaște deja, pentru că nimic nu-i scapă, nici măcar sentimentele din inima omului, nici măcar ceea ce este în subconștient (și aceasta a fost una din marile descoperiri din Confesiuni). Avînd în vedere aceste premise, se înțelege cum Confesiunile sînt ceva mai mult și ceva mai puțin decît o biografie a lui Augustin. Scriitorul operează o selecție a faptelor din viața sa dinainte, o alegere orientată spre o semnificație spirituală, și de aceea omite evenimente care nouă ni se
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
este Dumnezeul filozofilor, imaginat ca entitate absolut transcendentă, astfel încît omul este incapabil, ci să și-l închipuie dimpotrivă, este atît de prezent și de personal, încît sufletul omului este neliniștit pînă cînd își găsește pacea în El. Caracteristică pentru Confesiuni, ca și pentru Augustin în general, este introspecția psihologică menită să cerceteze mișcările iraționale și inexplicabile ale sufletului, introspecție efectuată nu doar asupra lui însuși, ci asupra tuturor. Această capacitate nu s-a manifestat la nici un scriitor creștin cu atîta
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
părți: una propriu-zis autobiografică, ce cuprinde primele nouă cărți, și o a doua, doctrinală, constituită din cărțile 11-13; la mijloc, cartea a zecea, care e mai greu de clasificat. S-au avansat diferite propuneri pentru a explica această structură insolită. Confesiunile, s-a spus, ar fi fost alcătuite după aceeași schemă catehetică pe care Augustin ar fi propus-o, în aceeași perioadă, în tratatul Despre modul cum trebuie catehizați cei simpli (De catechizandis rudibus) și care presupune întîi mărturisirea păcatelor proprii
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
pe Dumnezeu, și despre eforturile sale de purificare; cărțile următoare ar trebui să aibă legătură cu ceea ce s-a spus în cea de-a zecea, dar ipotezele avansate în acest sens nu sînt întotdeauna convingătoare. Fiind acum sigur că aceste Confesiuni nu sînt interesante atît pentru posibilitatea de a reconstitui în mod credibil un eveniment sau altul, cît, mai cu seamă, pentru clarificarea evoluției spirituale a lui Augustin, rămîne totuși un punct fundamental în discuție, și anume dacă a avut loc
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Augustin le evocă din nou, bazîndu-se pe propria memorie, dar, în același timp, le interpretează în lumina experiențelor sale spirituale posterioare, care sînt de un gen cu totul diferit. Nu trebuie să ne mirăm așadar că ceea ce spune scriitorul în Confesiuni nu coincide întru totul cu ceea ce se poate citi în operele de la Cassiciacum în legătură cu aceleași episoade ale evoluției sale spirituale. Una dintre problemele criticii moderne în privința dialogurilor de la Cassiciacum constă tocmai în precizarea raporturilor dintre acestea și Confesiuni. Confesiunile sînt
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
scriitorul în Confesiuni nu coincide întru totul cu ceea ce se poate citi în operele de la Cassiciacum în legătură cu aceleași episoade ale evoluției sale spirituale. Una dintre problemele criticii moderne în privința dialogurilor de la Cassiciacum constă tocmai în precizarea raporturilor dintre acestea și Confesiuni. Confesiunile sînt, dacă nu cea mai importantă operă a lui Augustin, în orice caz cea mai reușită din punct de vedere artistic. Scriitorul a știut să combine stilul împodobit, specific clasicilor și conform cu educația retorică pe care o primise, cu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în Confesiuni nu coincide întru totul cu ceea ce se poate citi în operele de la Cassiciacum în legătură cu aceleași episoade ale evoluției sale spirituale. Una dintre problemele criticii moderne în privința dialogurilor de la Cassiciacum constă tocmai în precizarea raporturilor dintre acestea și Confesiuni. Confesiunile sînt, dacă nu cea mai importantă operă a lui Augustin, în orice caz cea mai reușită din punct de vedere artistic. Scriitorul a știut să combine stilul împodobit, specific clasicilor și conform cu educația retorică pe care o primise, cu stilul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]