3,212 matches
-
la Paris. La drept vorbind, nu era soția lui, dar era același lucru. Îi telegrafiase îndată ce se închiseseră porțile orașului; își spusese la început că era vorba de o chestiune provizorie, și căutase doar să-i scrie cât mai des. Confrații lui din Oran îi spuseseră că nu aveau nici o putere, la poștă fusese refuzat, o secretară de la prefectură îi râsese în nas. După o așteptare de două ore la o coadă, izbutise să i se accepte o telegramă în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
acest gen pe care istoria anecdotică le putea aduce și le răspândiseră în oraș. Când istoria însăși a fost epuizată de profeții, ele au fost comandate ziariștilor, care, cel puțin asupra acestui punct, s-au arătat la fel de competenți ca și confrații lor din veacurile trecute. Unele din aceste profeții apăreau în ziare chiar în foileton și nu erau citite cu mai puțină lăcomie decât povestirile sentimentale pe care le puteai găsi în locul lor în timpuri normale. Unele din aceste previziuni se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
să fie... Nici măcar nu doriți? Da, nici măcar nu doresc. E o meserie neconvenabilă. Ei bine: întrebarea aceea e lipsită de un sens precis pentru mine. Pentru a răspunde la ea ar fi necesar... Da, mă rog, să procedați ca acel confrate al dumneavoastră care a scris o carte despre psihologia poporului spaniol, dar, cum el însuși era, pare-se, spaniol și trăia printre spanioli, nu i-a venit altă idee decât să scrie că unul zice asta și altul alta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
fi fost ghearele unui monstru. — Lumea feroce se apropie cu pași mari de Annapolis, iar dumneavoastră, Benjamin Lesage, aveți misiunea de a vă liniști compatrioții. Grea răspundere, de care m-am achitat fără strălucire. Sursele mele de informație erau articolele confraților din Paris, Londra, ca și, bineînțeles, ale celor din New York, Washington și Baltimore. Din tot ce-am scris despre Războiul Burilor, despre conflictul din 1904-1905 dintre Țar și Mikado sau despre tulburările din Rusia, mă tem că nici un rând n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
părinți nu îi cunoaște, Deși născut cum se naște E conceput în eprubetă! Gene săltărețe Este știut că într-un an, Gene-apar din vechi trecut, Astfel că noul născut, Seamănă mult cu TRAIAN. Istoria noastră Nu este drept pe doi confrați Oprobriul altor să-i îngroape, Că ei se află prea aproape: Strămoșii ne-au fost doi bărbați. Copil monoparental Nu știu, dar gândiți cam șui, Când vă spun că-i al meu pui. Dar voi ziceți parcă nu-i, Cred
ION T?RZIMAN by ION T?RZIMAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83940_a_85265]
-
pe ziua aceea și acum puteau să benchetuiască. Dacă eu am rugat-o pe Mioara să mă prezinte în cartea ei pe care, fără jenă, o semnez, ca pe un personaj cu o anume distincție pentru a mă detașa de confrați și a oferi ego-ului meu deliciile unei izbânzi aducătoare de popularitate, ei bine, cei patru apocaliptici, fără să vrea, erau posesorii nu numai ai acelei aure care conferea distincție, dar și grandoare strălucirii lor ca ființe. Pioșenia cu care mâncau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
La toți pe care-i vezi. Bine, dar sunt 8472, numără Ghiborț din ochi. Mda, alți 8472 stau în locul nostru. Adevărat, Domnule Mort! sări Mioara. Și noi suntem ocupați. Nu ni s-a întâmplat aceasta niciodată, am vorbit cu alți confrați din alte colțuri de moarte. Numai la noi în Brăila e ca la nimeni. Ăsta-i furt de personalitate, ocuparea abuzivă a spațiului privat, se pedepsește cu... de la... până la... spuse Cargobot, specialist în Codul penal. Fără acordul părților sau hotărâre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
picteze vreodată a fost secretul! Nu putea și pace! Îl divulga fie prin crochiu, de unde orice profan putea ghici substanța ascunsă, fie prin abstractizarea ideii, ușor decodificată de tractoriștii cu 7 clase plus 3 profesionale. Adică nu avea priceperea acelor confrați într-ale meseriei de a mușamaliza, de a îmbrăca în cumințenie, de a-i pune feregea pe chip artei și căluș în gură strigătului de frumusețe. Dacă Mihai Dinu și Prunilă nu reușiseră în versuri asemenea revoluție, ei bine, Hugo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
călugări sau la vreo parohie începe să se piardă în mintea mea. Si privind marea mulțime a turiștilor, îmi făceam griji unde o să dorm, căci tare mă temeam că toate pensiunile și hotelurile sunt pline. Cu asigurarea venită de la acest confrate îmi continui drumul spre Varazze unde am stabilit să ne întâlnim. Rugândumă rozariul și admirând peisajul, dar simțind mai mult greutatea rucsacului și durerea în picioare, ajung la Varazze pe la ora 20.30. Sunt rupt de foame și-mi comand
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
Cuvânt înainte Concitadinul nostru Val Andreescu s-a decis să iasă din discreția de până acum și să publice o carte de umor, urmând exemplul altor confrați mai îndrăzneți și dezinhibați, autori de plachete mai mult sau mai puțin vesele. Este instructivă constatarea că există un raport direct proporțional între numărul de cărți publicate și notorietatea unui autor, excepțiile nefăcând altceva decât să întărească regula. Înclin să
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
D. Trandafirii pierd petale, Dar nu toți, în mod discret, Doar cei cu nuanțe...pale, Câte trei prinși în buchet! VÂNĂTORUL SAU MISTREȚUL?! --Cine merită disprețul, Și oprobriu-ntregii Tere, Vânătorul sau mistrețul? --Cel ce-omoară...din plăcere! SFAT DE CONFRATE --Cu volumul de poeme, La ,,cincizeci’’! Abia acum? Sfatul meu: E prea devreme! Las’că debutezi...Postum! MAESTRUL DE COPII Cum n-a creat lucrări originale, Pictura-i nu conține poezii, De-aceea pe eleva dumisale O-învață cum se
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
sau Cholera indica 4. Este adevărat că, o vreme, anumiți medici din Europa au refuzat să admită că devastatoarele molime, la care erau martori, ar fi fost necunoscute în trecut prin părțile noastre. Însușindu-și punctul de vedere al unor confrați occidentali, doctorul Grigore Romniceanu își permitea să afirme, în memoriul său la concursul organizat în 1868, la București, pentru un stipendiu la Facultatea de Medicină din Paris, că "diferitele forme de holeră, numită asiatică, europeană, epidemică, sporadică, fie la adult
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
holera nu este lipicioasă ca ciuma", deci că, pentru propagarea bolii, contactul cu bolnavul și ambianța acestuia nu are o prea mare însemnătate. De reținut o observație cu caracter epidemiologic formulată de Vîrnav, pe care o vom întîlni la numeroși confrați contemporani de peste hotare: "La 1848 n-a murit în toată Moldova nici un doctor de holeră, aseminea și la 1853 și la 1866". Impresionantă este "autoexperiența", practicată de medicul ieșean angajat în operațiile de combatere a molimei: "La 1848 m-am
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
bolnavul a scăpat cu viață, acesta l-a asigurat pe Sophianopoulo că l-a salvat "marea cantitate de apă la ghiață de care s-a folosit fără sfatul și împotriva ordinului medicului" (!). Doctorul parizian avea însă încredere în eficacitatea tratamentului confratelui său ieșean Ilasciuk, care punea lipitori pe epigastru și sfătuia să fie folosite chiar și în jurul anusului. Cât privește împrejurările în care putea apărea boala, Sophianopoulo dă dovada unei desăvârșite fantezii; el relatează cu amănunte cum un mare boier din
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
este mișcătoare și foarte colorată prin alte amănunte mai precise, ce le dă în legătură cu contribuția tinerei noastre oștiri la stăvilirea cumplitei molime de holeră din vara anului 1831. Un alt martor din rândul armatei al funestului eveniment, ba chiar un confrate de regiment al lui Pappasoglu, a fost și viitorul colonel Grigore Lăcusteanu, pe atunci tânăr ofițer. În amintirile sale figurează un capitol intitulat Cholera morbus în țară. Aici se povestește că, în "anul 1831, pentru prima oară, vine epidemia necunoscută
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pozitive, deoarece "cad victimele acestei molimi, chiar dacă recurg mai târziu la ajutorul medicului și la mijloacele farmaceutice scumpe, cei care au neglijat momentul prielnic [de debut] fie din indolență, fie din închipuirea lor superstițioasă". De aceea Ferentzi sfătuia călduros pe confrații săi asaltați de bolnavi, spre a le putea veni în ajutor, "puținele preparate de mai sus să și le procure acuma, în cursul verii, cum sunt ierburile și florile, la fel și cantitatea suficientă de țuică și oțet". În final
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
alții, că apetitul îmi reveni cu putere și, făcând întrebuințare de el într-un mod bine supravegheat, după vreo două săptămâni mă simțeam cu mult mai ușor și mai bine dispus, ca [și] cum aș fi fost regenerat". Asemenea altor confrați ai săi, el considera că holera își alege victimele mai ales din rândurile populației neîndestulate și ignorante: "Atît dintre îmbolnăviți, cât și dintre morți, cea mai mare parte au fost din poporul sărman, lipsit de mijloacele necesare pentru un bun
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de concurs din partea autorităților administrative, piedicile ce se puneau din partea autorităților militare, completa lipsă de organizare a serviciului sanitar militar, lipsa de concurs din partea Crucii Roșii, și concluziunea: "țara nu e pregătită pentru a combate epidemia de holeră""559. Spre deosebire de confrații săi, care preferau să nu-și exprime deschis dezacordul cu situația creată ca urmare a indolenței și incapacității conducerii militare și administrative, mărginindu-se la discuții cu caracter "intim" pe asemenea teme, doctorița Arbore n-a putut să nu aducă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
nu poate fi decât ziditor pentru om”. „Dacă visul unora a fost ori este să ajungă În cosmos, eu viața Întreagă am visat să trec Prutul” ( Grigore Vieru). Profesor Drd. Narcisa Boldeanu creionează cu delicatețe și recunoștință câteva gânduri ale confraților, privind omul și activitatea literară a regretatului poet. „Grigore Vieru face parte din acele personalități care apar numai În momente de răscruce ale unei istorii sau culturi”... Cronica literară este la loc de cinste. Onorabilul Viorel Dinescu calcă „teritoriul poetic
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Într-o gazetă postrevoluționară, un confrate poet și prozator, ardea cu fierul roșu pe Emilian Marcu, cântărețul “împlinirilor socialiste” de pagina întâi, din anii de tristă amintire. Întreaga sa creație poetică era considerată o rușine, o lingușeală ideologică, o otravă care a intoxicat cugetele curate ale
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93025]
-
eu sunt un om agitat - mai bine zis, „un om revoltat“ - și am atâtea pe cap. Știi, de când am împlinit șaptezeci de ani, sunt foarte solicitată, în viața mea totul e pe dos, Germania mă primește cu surle și fanfare, confrații români cu o oarecare condescendență - săraca, vorba Angelei Marinescu, „Ești afectată, asta e!“ sau „există și o frenezie senilă, nu știai?“. Dar mă îndepărtez de la subiect. Care subiect? Mă aflu într-o debara plină de boarfe înghesuite de-a valma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
bizari, dar nu cred să-mi fi făcut impresia că ar fi niște ființe întru totul reale. Îmi aduc aminte că găseam conversația lor absolut sclipitoare și ascultam cu uimire umorul mușcător cu care îl sfâșiau în bucăți pe orice confrate chiar din clipa în care se întorcea cu spatele. Artistul are acest avantaj asupra restului lumii: prietenii săi îi oferă drept țintă a satirei nu numai înfățișarea și caracterul, ci și opera lor. Nu mai speram de mult să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
la sfadă. Cocone era tânăr, frumos și mândru de tinerețea lui, de aceea când se afla prin ogradă totdeauna mergea și se purta fălos, fapt ce îl deranja pe Pripone. Pentru că era mai în vârstă, Pripone nu arăta ca și confratele lui; de aceea îi purta pică, motivând că acesta nu știe să se poarte cum trebuie cu găinile. Într-o dimineață, înainte de a pleca la munca câmpului, stăpânul a slobozit găinile din poiată și discuția s-a reluat între Pripone
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
rațe, să judecăm corect. Fiindcă s-a scurs timpul pentru pregătirea procesului să începem prin a audia pe cei doi citați. -Onorată instanță, domnilor jurați, mă numesc Pripone și mă aflu aici ca să facem dreptate în cazul meu și al confratelui meu din punct de vedere al comportamentului nostru pe care trebuie să-l manifestăm față de semenii noștri. -Asta știm, Pripone, suntem aici să ne spui ce crezi că noi nu știm, referindu-te bineînțeles la comportarea confratelui nostru. -Am înțeles
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
meu și al confratelui meu din punct de vedere al comportamentului nostru pe care trebuie să-l manifestăm față de semenii noștri. -Asta știm, Pripone, suntem aici să ne spui ce crezi că noi nu știm, referindu-te bineînțeles la comportarea confratelui nostru. -Am înțeles onorată instanță, atunci încep prin a vă aduce la cunoștință și judecată faptul că al meu confrate, aflat aici de față, pe numele lui Cocone, din momentul în care și-a schimbat penajul, s-a schimbat total
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]