10,335 matches
-
al modalității de determinare a cuantumului acesteia, reglementate în capitolul IV intitulat „Pensii“, secțiunea a 5-a denumită „Pensia de urmaș“ din Legea nr. 263/2010, iar, pe de altă parte, mecanismele revizuirii și recalculării pensiei din sistemul public de pensii, consacrate prin dispozițiile generale ale art. 107 din aceeași lege. ... 89. Într-un prim plan de analiză se reține că pensia de urmaș reprezintă, potrivit doctrinei (a se vedea, în acest sens, A. Athanasiu, Reflecții privind pensia de urmaș din perspectiva
DECIZIA nr. 6 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279696]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 14 noiembrie 2014). ... 104. Caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unor interpretări concretizate într-o jurisprudență consacrată. Prin urmare, depășirea stadiului unei practici incipiente, în curs de formare, și conturarea unei practici judiciare în legătură cu chestiunea de drept ce face obiectul întrebării adresate trimit la concluzia că nu mai poate fi sesizată instanța supremă pentru pronunțarea
DECIZIA nr. 6 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279696]
-
comisia de mediere care sunt diferite de cele adoptate inițial de Cameră. În toate cazurile, raportul comisiei de mediere se aprobă cu majoritatea de voturi necesară pentru adoptarea legii în formă finală. Rapoartele comisiei de mediere se aprobă în ședințele consacrate votului final asupra proiectelor de lege. (4) În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la textele aflate în divergență, în termenul stabilit potrivit art. 81 alin. (1) , sau dacă una dintre Camere nu
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/278469]
-
votul majorității deputaților prezenți. Articolul 112 (1) Proiectul de lege sau propunerea legislativă, în forma rezultată din dezbaterea pe articole, se supune Camerei Deputaților spre adoptare în condițiile existenței cvorumului legal. (2) Votul final poate avea loc într-o ședință consacrată acestui scop, conform programului de lucru aprobat. În cazul în care până la data ședinței de vot final, stabilită prin ordinea de zi, dezbaterea pe articole nu s-a încheiat, votul final se amână de drept. (3) Proiectul de lege
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/278469]
-
apel nominal. Votul deschis se exprimă, de regulă, prin mijloace electronice. Celelalte modalități de vot deschis se aprobă de Cameră, la propunerea președintelui de ședință sau a unui lider de grup. (3) În cazul votului prin mijloace electronice, înaintea ședinței consacrate votului final, președintele de ședință dispune verificarea cvorumului de ședință prin realizarea votului de control. (4) Votul prin mijloace electronice, prin ridicarea mâinii sau prin apel nominal are următoarele semnificații: „pentru“, „contra“ sau „abținere“. Dacă un lider de grup contestă
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/278469]
-
comisia de mediere care sunt diferite de cele adoptate inițial de Cameră. În toate cazurile raportul comisiei de mediere se aprobă cu majoritatea de voturi necesară pentru adoptarea legii în forma finală. Rapoartele comisiilor de mediere se aprobă în ședințele consacrate votului final asupra proiectelor de lege. (3) Dacă deputații și senatorii își însușesc textul legii în forma propusă de comisia de mediere, se va proceda conform art. 138 alin. (3) . Articolul 145 În cazul în care comisia de mediere nu
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/278469]
-
a zilei de miercuri din săptămâna premergătoare celei în care urmează să fie pusă întrebarea. Secretarul Camerei Deputaților îl informează pe ministrul delegat pentru relația cu Parlamentul asupra întrebărilor orale la care membrii Guvernului urmează să răspundă în cursul ședinței consacrate acestora. (3) Răspunsurile la întrebările orale se dau în termen de 15 zile de la data transmiterii lor de către secretarul Camerei Deputaților. Articolul 201 (1) Întrebarea orală este expusă sumar, într-un interval de cel mult două minute. Ministrul
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/278469]
-
amâna răspunsul la întrebarea orală pentru săptămâna următoare numai în cazuri temeinic justificate, prezentate în scris. (4) În situația în care membrul Guvernului, căruia îi este adresată întrebarea, nu este prezent, răspunsul va fi dat în ședința din săptămâna următoare, consacrată întrebărilor orale. Președintele Camerei Deputaților îl informează pe prim-ministru asupra răspunsurilor amânate. ... c) Întrebări scrise Articolul 202 (1) Fiecare deputat are dreptul să adreseze Guvernului, membrilor săi sau altor conducători ai organelor administrației publice întrebări scrise care se depun
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/278469]
-
un singur termen de 15 zile. Articolul 207 (1) Interpelările se înscriu, în ordinea prezentării, într-un registru special și se afișează la sediul Camerei Deputaților. (2) Dezvoltarea interpelărilor are loc în ședința din ziua de luni, alternativ cu ședințele consacrate întrebărilor. În ziua de luni, consacrată răspunsurilor la interpelări, dezvoltarea acestora se face, de regulă, între orele 18.00-20.00. Durata dezvoltării interpelării nu poate depăși 3 minute. (3) În ședința consacrată răspunsurilor, autorul interpelării dispune de un minut pentru a reaminti
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/278469]
-
loc în ședința din ziua de luni, alternativ cu ședințele consacrate întrebărilor. În ziua de luni, consacrată răspunsurilor la interpelări, dezvoltarea acestora se face, de regulă, între orele 18.00-20.00. Durata dezvoltării interpelării nu poate depăși 3 minute. (3) În ședința consacrată răspunsurilor, autorul interpelării dispune de un minut pentru a reaminti tema. Ministrul vizat trebuie să răspundă în cel mult 3 minute, după care autorul mai are la dispoziție un minut pentru a cere lămuriri suplimentare, iar ministrul are la dispoziție
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/278469]
-
mult de o interpelare. În cazul în care timpul consacrat interpelărilor permite, un grup parlamentar poate dezvolta și o a doua interpelare. Articolul 208 (1) Miniștrii interpelați sau secretarii de stat desemnați de aceștia au obligația să participe la ședința consacrată răspunsurilor la interpelări. (2) Dacă un ministru nu răspunde în termenele prevăzute la 3 interpelări, acestea vor fi înaintate prim-ministrului care va trebui să răspundă la respectivele interpelări în următoarea ședință consacrată orei prim-ministrului. Articolul 209 Camera Deputaților
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/278469]
-
9) Prezența deputaților, membri ai Guvernului, la lucrările în plen ale Camerei Deputaților este obligatorie la deschiderea și încheierea sesiunilor, la dezbaterea și adoptarea proiectelor de legi și a propunerilor legislative din sfera lor de competență, la desfășurarea orei ministeriale consacrate întrebărilor și răspunsurilor la întrebări, la dezbaterea interpelărilor privind politica ministerului de care răspund, la prezentarea rapoartelor și declarațiilor politice ale prim-ministrului. (10) Prin excepție de la prevederile alin. (1) , la lucrările comisiilor care au pe ordinea de zi
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/278469]
-
85). ... 25. Curtea a reținut că, potrivit art. 61 din Constituție, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, iar structura sa este bicamerală, fiind alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflectă însă nu numai în dualismul instituțional în cadrul Parlamentului, ci și în cel funcțional, deoarece art. 75 din Legea fundamentală stabilește competențe de legiferare potrivit cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite, fie calitatea
DECIZIA nr. 594 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279026]
-
au fost ignorate de comisia de disciplină. ... 13. Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că textele legale criticate corespund cerințelor impuse de Legea fundamentală, neaducând limitări ale drepturilor consacrate la nivel constituțional din perspectiva accesului la justiție și a exercitării controlului jurisdicțional al actelor administrative. ... 14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului
DECIZIA nr. 541 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279406]
-
că reglementarea criticată nu este o măsură prin care se interzice nici măcar temporar executarea unei hotărâri judecătorești, Curtea a reținut că mecanismul eșalonării plății, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătorești, poate fi considerat în concordanță cu principiile consacrate de jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiții: tranșe de efectuare a plăților intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Executarea eșalonată a unor titluri
DECIZIA nr. 4 din 29 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280023]
-
care constituie cheia de boltă a NATO: democrația, libertățile individuale, respectarea drepturilor omului și a statului de drept. Această declarație a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședința comună din 2 aprilie 2024, cu prilejul sesiunii solemne consacrate marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică și a 75 de ani de existență a NATO. Această declarație a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședința comună din 2 aprilie 2024, cu
DECLARAȚIA nr. 1 din 2 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280681]
-
procedura falimentului ulterior formulării cererii de apel, dar anterior stabilirii de către instanță a obligației de plată a taxelor judiciare de timbru. Asupra acestei chestiuni de drept nu s-a cristalizat încă o practică judiciară și nu există o jurisprudență consacrată, practica fiind scindată între mai multe puncte de vedere. ... 37. În mod natural, jurisprudența națională necesită asigurarea unei coeziuni pe plan jurisprudențial, în ceea ce privește chestiunea de drept supusă analizei instanței supreme, identificându-se o dificultate în aplicarea dispozițiilor
DECIZIA nr. 9 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280458]
-
stabilit în concret cuantumul și natura sumelor datorate cu titlu de taxă judiciară de timbru. ... 52. Totodată, s-a considerat că trebuie avut în vedere și scopul dispozițiilor art. 115 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, astfel cum sunt acestea consacrate în art. 4 din Legea nr. 85/2014, respectiv acela de a facilita maximizarea gradului de recuperare a creanțelor debitorului aflat în insolvență în vederea acordării unei șanse de redresare eficientă și efectivă a afacerii. Așadar, nu există o justificare pentru
DECIZIA nr. 9 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280458]
-
atât dreptul de acces la justiție, cât și dreptul la un proces echitabil (sub aspectul duratei procedurii). Curtea a mai reținut că mecanismul eșalonării plății, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătorești, poate fi considerat în concordanță cu principiile consacrate de jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiții: tranșe de efectuare a plăților intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Executarea eșalonată a unor titluri
DECIZIA nr. 549 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279434]
-
invocat, este un concept dinamic, fluid, fiind o realitate ce poate suferi modificări chiar în cadrul aceleiași legislaturi. Consistența acesteia depinde de fluctuațiile din cadrul Parlamentului, determinate de posibilitatea liberă a membrilor celor două Camere ca, în virtutea mandatului reprezentativ consacrat de Legea fundamentală, să devină membri ai unui anumit grup parlamentar, în funcție de opțiunile proprii, să se afilieze ulterior la un alt grup parlamentar, în cazul în care părăsesc grupul parlamentar inițial, sau să se declare independenți față de
DECIZIA nr. 55 din 31 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279766]
-
în celelalte domenii are aplicabilitate textul art. 13 din Convenție. Astfel, textul art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale presupune doar existența posibilității efective de a supune judecății unei instanțe naționale cazul violării unui drept consacrat de Convenție, sens în care este Hotărârea din 26 octombrie 2000, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Kudla împotriva Poloniei, și, în consecință, nu impune un anumit număr al gradelor de jurisdicție sau un anumit număr al
DECIZIE nr. 392 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280007]
-
este reprezentat, pe de o parte, de modificarea art. 48 alin. (1) din Constituția României, în sensul înlocuirii termenului de „soți“ cu sintagma „un bărbat și o femeie“, astfel încât să se asigure implementarea precisă și literală a unor expresii consacrate cu puterea unor garanții imuabile destinate ocrotirii familiei, care este recunoscută în art. 16 din Declarația Universală a Drepturilor Omului drept „elementul natural și fundamental al societății“. În același context, doar „bărbatul și femeia“ împreună se bucură de recunoașterea și
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ nr. 19 din 8 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278759]
-
noțiunii de „familie“, raportului dintre „familie“ și dreptul bărbatului și al femeii de a se căsători și a întemeia o familie. Înlocuirea termenului de „soți“ cu expresia „un bărbat și o femeie“ asigură implementarea precisă și literală a unor expresii consacrate cu puterea unor garanții imuabile destinate ocrotirii familiei, care este recunoscută drept „elementul natural și fundamental al societății“ în art. 16 din Declarația universală a drepturilor omului. Atât Declarația Universală a Drepturilor Omului, cât și Convenția europeană a drepturilor omului
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ nr. 19 din 8 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278759]
-
Constituției României este reprezentat de următoarele: (i) modificarea art. 48 alin. (1) din Constituția României în sensul înlocuirii termenului de „soți“ cu sintagma „un bărbat și o femeie“, astfel încât să se asigure implementarea precisă și literală a unor expresii consacrate cu puterea unor garanții imuabile destinate ocrotirii familiei, care este recunoscută în art. 16 din Declarația Universală a Drepturilor Omului drept „elementul natural și fundamental al societății“. În același context, doar „bărbatul și femeia“ împreună se bucură de recunoașterea și
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ nr. 19 din 8 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278759]
-
2) lit. b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, art. 1 pct. 2 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, art. 281 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății], dar și unor principii ale fiscalității consacrate în Codul fiscal și Codul de procedură fiscală, cum sunt principiul certitudinii impunerii, principiul eficienței impunerii și principiul predictibilității impunerii. ... 8. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată
DECIZIA nr. 595 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278835]